2010–2019
Haere mai, a hi‘o
Atopa 2014


Haere mai, a hi‘o

Ua riro noa na te Ekalesia a Iesu Mesia, e e riro tamau noa â ei ekalesia misionare.

Ta’u nei poro‘i, e poro‘i taa ê ïa no te feia e ere i te melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. E pahono atu vau i te hoê uiraa tumu ta outou e uiui nei : « No te aha pai e mea hinaaro roa te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia parau mai ia’u no ni‘a i te mea ta ratou e ti‘aturi nei ma te ani manihini roa mai ia’u ia haapii mai no ni‘a i ta ratou ekalesia ? »

Te pure nei au ia tauturu mai te Varua o te Fatu ia’u ia paraparau maitai atu, e ia taa papû mai outou, i ta’u pahonoraa i teie uiraa faufaa rahi.

E tonoraa na te Atua

Ua riro na e e riro tamau noa â te mau pĭpĭ haapa‘o a Iesu Mesia ei misionare itoito. Te hoê misionare, o te hoê ïa taata pee i te Mesia o te faa‘ite papû No’na ei Faaora e o te poro i te parau mau o Ta’na evanelia.

Ua riro noa na te Ekalesia a Iesu Mesia, e e riro tamau noa â ei ekalesia misionare. Ua farii te melo tata‘itahi o te Ekalesia a te Faaora i te faaueraa hanahana ia tauturu i roto i teie tonoraa na te Atua, tei horo‘ahia mai e te Fatu i Ta’na mau aposetolo, mai tei papa‘ihia i roto i te Faufaa Apî :

« E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua’toa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai :

« Ma te haapii atu ia ratou i te haapa‘o i te mau mea’toa ta’u i parau atu ia outou na : e inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa’tu i te hopea o teie nei ao. Amene » (Mataio 28:19).

Te haapa‘o maitai nei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i teie hopoi‘a ia haapii i te mau taata atoa i te mau fenua’toa no ni‘a i te Fatu o Iesu Mesia e no ni‘a i Ta’na evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai. Te ti‘aturi nei matou e, ua faati‘a-faahou-hia i ni‘a i te fenua nei, te Ekalesia iho ta te Faaora i faati‘a i tahito ra, i teie mau mahana hopea nei. Te vai nei i roto i Ta’na Ekalesia i teie mahana i te haapiiraa tumu, te mau parau tumu, te haamanaraa autahu‘araa, te mau oro‘a e te mau fafauraa o Ta’na evanelia.

Ia ani manihini matou ia outou ia haere mai i te pureraa na muri ia matou e aore râ ia haapii na muri i te mau misionare rave tamau, aita matou e tamata ra i te hoo ia outou i te hoê tao‘a. Ei melo no te Ekalesia, aita matou e farii nei i te hoê rê e te numera maitai i roto i te hoê tataʻuraa o te raʻi. Aita matou e imi nei i te faarahi i te rahiraa taata i roto i te Ekalesia. E hau roa’tu, aita matou e tamata nei i te faahepo ia outou ia ti‘aturi mai ia matou nei. Te ani manihini nei matou ia outou ia faaroo i te mau parau mau o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai, ia ti‘a ia outou ia tuatapapa e ia feruri e ia pure e ia ite outou iho e parau mau anei teie mau mea ta matou i faa‘ite atu.

E pahono mai paha vetahi o outou, « ua ti‘aturi a‘ena vau ia Iesu Mesia e te pee nei hoʻi i Ta’na mau haapiiraa », e aore râ « Aita vau i papû e Atua anei ». Ta matou mau aniraa ia outou, e ere ïa te hoê tamataraa ia haafaufaa ore i to outou hiro‘a pae faaroo e aore râ ite. A afaʻi pauroa mai outou ta outou i ite ei parau mau, ei mea maitai e ei mea faahiahia―a tamata atu i ta matou poro‘i. Mai ta Iesu i tarape mai e piti o Ta’na mau pĭpĭ ia « haere mai, a hi‘o » (Ioane 1:39), oia atoa ïa ta matou e parau atu nei, ia haere mai e ia hi‘o e faaaano anei te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai i te mea ta outou i ti‘aturi a‘ena ei parau mau, e e apî anei outou.

Oia mau, e hopoi‘a papû mau ta matou i te aau ia afaʻi i teie poro‘i i te mau fenua’toa, te mau nunaa’toa, te mau reo atoa e te mau taata’toa. E o te reira mau ta matou e rave nei na roto i teie nuu hau no na 88 000 misionare e haa nei i roto i na 150 fenua ti‘amâ na te ao atoa nei. Te tauturu nei teie mau tane e teie mau vahine i te mau melo o ta matou Ekalesia ia rave faaoti i teie hopoi‘a taata hoê tei horo‘ahia mai e te Atua ia poro i te evanelia mure ore a Iesu Mesia (hi‘o PH&PF 68:1).

Hau atu i te hoê hopoi‘a pae varua

E ere râ teie hiaai ta matou ia faa‘ite i teie poro‘i i te hoê noa mea no roto mai i te hoê hopoi‘a pae varua. Aita, to matou hiaai ia faa‘ite i teie evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai, o te hoê ïa faa‘iteraa no to matou faariroraa i teie mau parau mau ei ohipa faufaa rahi no matou. Te ti‘aturi nei au te rave‘a maitai a‘e no te faa‘ite atu, no te aha matou e haere afaro noa no te faataa ia outou i to matou mau ti‘aturiraa, o te hoê ïa ohipa ta maua i ite e rave rahi matahiti i teie nei, ua tupu i ni‘a i e piti o ta maua nau tamaroa.

I te hoê ahiahi, ua na roto atu maua Susan i te fare i te hi‘oraa i ta maua na tamaiti iti te ha‘uti ra na rapae. I roto i ta raua ha‘utiraa, ua pêpê rii te teina i roto i te tahi ati na‘ina‘i. Ua ite ihoa maua e, aita i pêpê roa, e no reira ua faaoti maua eiaha e haere atu e tauturu. Ua hinaaro maua ia hi‘o e ia ite e, ua manuïa anei ta matou, te utuafare, mau paraparauraa no ni‘a i te maitai autaeaʻeraa. Ua anaanatae e ua haapii rahi mai maua mai roto mai i te ohipa i tupu.

Ua faanâ e ua tauturu te tuaana i to’na teina ia hoʻi mai i te fare. Ua parahi noa maua Susan i piha‘i iho i te piha tunuraa maa no te hi‘o i te ohipa e tupu, e ua ineine ihoa maua no te haere atu ia riro noa’tu te hoê mea i te haapêpê atu â ia raua e aore râ ia tupu noa’tu te tahi faahou ati.

Ua huti mai te tuaana i te hoê parahiraa i piha‘i iho i te vahi faataheraa pape. Ua paʻuma oia i ni‘a, e ua tauturu atura i to’na teina ia paʻuma atoa mai, e ua faatahe i te pape, e ua manii faarahi i te puʻa horoi auʻa i ni‘a i te rima pêpê o to’na teina. Ua tamatamata noa oia i te horoi marû noa i te repo. Te raveraa i te reira, teie ïa te ohipa ta te teina i rave, ua papa‘i-maitai-hia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a : « [E ua uuru], e te mihi, e te auê, e te auau i te niho » (Mosia 16:2). Ena ïa te uururaa rahi !

Ia oti te ʻuiʻuiraa, ua tamaro-maitai-hia te rima i te tauera. E ua nâ atura to’na taʻi. Ua paʻuma a‘era te tuaana i ni‘a i te vahi ohiparaa i roto i te piha tunuraa maa, matara mai nei te tahi opani vairaa tauihaa, e ua itehia mai te hoê raau parai. E ere hoʻi te pêpê o to’na teina i te mea rahi roa, ua tuu haapau râ te tuaana i te raau parai i ni‘a i te rima taatoa. Aita te taʻi i faaroo-faahou-hia, ua au roa te teina i te ohipa tamărû o teie raau parai, e mea au a‘e i te ohipa tamâ o te puʻa horoi auʻa.

Ua hoʻi faahou te tuaana i te vairaa tauihaa i reira te raau parai i te iteraahia mai e ua itehia mai te tahi afata taamu maʻi mâ. Ua tatara i te puohu e ua taamu a‘era oia i te rima o to’na taea‘e mai ni‘a e raro―mai te fatiraa rima i te poro rima. Te otiraa te ruraa maʻi, e ua apapa noa te pu‘a aua, te raau parai e te mau puohu na roto i te piha tunuraa maa, ua ouʻa na tamaiti i raro i te parahiraa ma te mata ataata e te oaoa.

O te ohipa i tupu i muri iho te mea faufaa roa a‘e. Ua haaputu te teina i te mau taamu e toe ra, e te raau parai tei pau roa, e ua haere atura i rapae i te fare. Ua haere oioi oia i to’na mau hoa e ua haamata i te tuu i te raau parai e ua taamu i to ratou rima. Ua hitimahuta roa maua Susan i te ateate, te anaanatae e te oioi o ta’na pahonoraa.

No te aha teie tamaiti iti i rave ai i ta’na i rave ? E haamana‘o na, oioi roa oia e te ohie atoa i te hinaaro ia horo‘a i to’na mau hoa i te mea iho i tauturu mai ia’na i te pêpêraa o’na. Aita teie tamaiti i turaʻihia, i faahepohia, aita i parauhia e aita i umehia ia na reira. Ua riro to’na hinaaro ia faa‘ite atu ei faahopearaa au no te hoê ohipa tauturu tei tupu i ni‘a iho ia’na e te maitai.

E rave rahi o tatou te feia paari te na reira atoa nei ia itehia mai ia tatou te hoê rave‘a rapaau e aore râ te hoê raau e tamărû i te hoê mauiui i vai maoro na, e aore râ ia farii tatou i te parau aʻo tei tauturu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa ma te itoito, e te mau ahuehueraa ma te faaoroma‘i. Faa‘iteraa i te tahi taata te mau mea faufaa roa no tatou e aore râ te mea i tauturu mai, e ere ïa i te ohipa maere roa.

E mea papû atoa ïa no teie huru faanahoraa i roto i te mau ohipa pae varua rahi e te mau faahopearaa rarahi. Ei hi‘oraa, te faateatea nei te hoê aamu i roto i te hoê buka tei parauhia te Buka a Moromona no te hoê orama tei fariihia e te hoê peropheta-arata‘i tahito, o Lehi. Te ohipa rahi i roto i te orama o Lehi, o te tumu raau no te ora ïa―e faahiʻoraa no te « aroha o te Atua » o te « mea hinaarohia ïa i te mau mea atoa » e « e mea oaoa roa ïa i te varua » (1 Nephi 11:22–23 ; hi‘o atoa 1 Nephi 8:12, 15).

Ua faati‘a mai Lehi :

« Haere atura vau e ua rave atura i te maa no ni‘a maira, e ite ihora vau e, e mea monamona rahi te reira i to te mau mea ta’u i tamata na. E ua ite atoa vau e, e teatea a‘e hoʻi to te hotu o taua raau ra i to te mau mea atoa ta’u i ite na.

« A amu ai au i taua hotu ra, î ihora ta’u aau i te oaoa rahi roa ; i hinaaro ai au ia amu atoa ta’u fetii ra i to te reira » (1 Nephi 8:11–12 ; reta tei faahuru-ê-hia).

Te faa‘iteraa rahi roa a‘e o te here o te Atua no Ta’na mau tamarii, o te taviniraa tahuti ïa, te tusia tareahara e te Ti‘a-faahou-raa o te Fatu o Iesu Mesia. E nehenehe e parau e, te hotu i ni‘a i te tumu raau, o te tapa‘o ïa no te mau haamaitairaa no te Taraehara a te Faaora.

Te pahonoraa oioi a Lehi i te amuraa oia i te hotu o te tumu raau e te iteraa i te oaoa rahi, te hoê hinaaro rahi ïa ia faa‘ite e ia tavini i to’na utuafare. E no reira, i to’na fariuraa i te Mesia, ua fariu atoa oia i rapae ia’na na roto i te here e te taviniraa.

E aamu faufaa rahi atoa i roto i te Buka a Moromona o te faa‘ite nei i te ohipa i tupu i ni‘a i te hoê taata, o Enosa to’na i‘oa, i muri mai ta’na pure papû e te taparu i te faarooraahia mai e i pahonoraahia mai e te Atua.

Te parau nei oia :

« Ua hiaai ihora ta’u aau, topa turi ihora vau i mua i te aro o Tei Hamani ia’u ra, e ua pii hua’tura vau ia’na ma te pure uʻana, i te aniraa’tu i te maitai no ta’u ihora varua ; e te pii noa’tura vau ia’na e hope a‘era te ao, oia ïa, e ahiahi ihora, te haapuai noa a‘era vau i to’u reo i ni‘a ra, e tae roa’tura i te mau raʻi ra.

« Ua tae maira te hoê reo ia’u ra, i te na ôraa mai e, E Enosa, ua faaorehia ta oe mau hara, e e haamaitaihia oe.

« Ua ite hoʻi au o Enosa e, aita e ti‘a i te Atua ia parau i te parau haavare, ua horoi-ê-hia ta’u mau hara.

« Ua parau atura vau, E te Fatu, nahea hia te reira ?

« Parau maira oia ia’u, No to faaroo i te Mesia tei ore i iteahia e aore hoʻi i hiʻohia e oe na… E tena na, a haere na, ua ora oe i to faaroo.

« E teie nei, ia faaroo a‘era vau i teie nei mau parau, tupu ihora te hinaaro i te ora no to’u ra mau taea‘e, no te ati Nephi, i piihua’tu ai au i ta’u aa atoa i te Atua ra ia ratou » (Enosa 1:4–9 ; reta tei faahuru-ê-hia).

A fariu ai Enosa i te Fatu « ma te aau atoa » (2 Nephi 31:13), ua tupu rahi atoa mai to’na manaʻonaʻoraa i te maitai o to’na utuafare, te mau hoa e te vai atura.

E haapiiraa vai maoro ta tatou e haapii mai roto mai i teie na aamu e piti, oia hoʻi, te faufaa rahi no te iteraa i roto i to tatou iho oraraa te mau haamaitairaa no te Taraehara a Iesu Mesia ei titauraa no te taviniraa o te aau, te taviniraa mau, o te haere i ô atu i te « ohipa rave noa ». Mai ia Lehi te huru, e ia Enosa e ta maua tamaiti o ta’u aamu, ua tae atoa mai teie mana‘o ia tatou te mau melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, no te ahoaho e apiti nei i te papû ore i te pae varua e te hara. Ua ite atoa na tatou i te tamâraa, te hau o te feruriraa, te faaoraraa maʻi pae varua e te faaapîraa, e te arata‘iraa e roaa mai na roto ana‘e i te haapiiraa e te oraraa i te mau parau tumu o te evanelia a te Faaora.

Na te Taraehara a Iesu Mesia e horo‘a mai i te tamâraa tei titauhia no te riro ateate e te mâ, i te monoʻi parai tamărû no te faaora i to tatou mau puta pae varua e no te tatara i te mana‘o hara, e i te parururaa o te faati‘a ia tatou ia vai haapa‘o noa i roto anei i te tau au e te tau fifi.

Te vai nei te parau mau roa ino

O outou te mau melo utuafare e te mau hoa e ere i te melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua tamata rii au i te faataa’tu i te mau tumu rahi no to matou riroraa ei misionare.

Te vai nei te parau mau roa ino i roto i teie ao o te hi‘o ê nei e o te faaruʻe nei i te mau mea mau roa ino. Te vai ra te hoê mahana, e « tuu te mau turi atoa i raro » e e « faʻi te mau vaha’toa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana’tu te Atua Metua ra » (Philipi 2:10–11). E parau mau roa ino, o Iesu te Mesia te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua Mure Ore. Ei melo no Ta’na Ekalesia, te faa‘ite papû nei matou e, te ora nei Oia e ua faaho‘i-faahou-hia mai Ta’na Ekalesia i to’na îraa i teie mau mahana hopea nei.

Te mau aniraa ta matou e tuu nei i mua ia outou, no te haapii mai e no te tamata i ta matou poro‘i, no roto mai ïa i te ohipa maitai a te evanelia a Iesu Mesia i roto i to matou oraraa. Te tahi mau taime e mea ê rii paha, e mea afaro e e mea onoono rii matou. To matou râ hinaaro iti, o te faa‘iteraa’tu ïa ia outou i te mau parau mau ta matou e haafaufaa roa nei.

Ei hoê o te mau aposetolo a te Fatu, e na roto i te puai atoa o to’u varua, te horo‘a’tu nei au i to’u iteraa papû no To’na huru Atua e To’na vai-mau-raa. E te ani manihini nei au ia outou ia « haere mai, a hi‘o » (Ioane 1:39), na roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu o Iesu Mesia, amene.