2010–2019
E faanahoraa ta te Fatu no tatou !
Atopa 2014


E faanahoraa ta te Fatu no tatou !

Mai te mea e ora noa tatou mai ta tatou e ora nei i teie nei, e farii anei tatou i te mau haamaitairaa tei fafauhia ?

Auê ïa fana‘oraa te riroraa ei tuhaa no teie taime o te tuaai a paraparau ai te mau taata a‘o o te amuiraa rahi na roto i to ratou iho reo tumu. Te taime hopea i to’u paraparauraa i teie terono, ua taiâ vau no te huru o ta’u reo peretane. I teie nei, te taiâ nei au no te vitiviti o to’u reo potiti. Aita vau i hinaaro e paraparau vitiviti a‘e i te mau parau papa‘i.

O tatou tata‘itahi, ua ite a‘ena e aore râ e tae mai â i te tahi taime te mau faaotiraa rarahi i roto i to tatou oraraa. E tamau anei au i teie ohipa e aore râ te tahi atu ? E tavini anei au i te hoê misioni ? O oia anei te taata tano no’u ia faaipoipo ?

Teie te mau huru ohipa i roto i te mau tuhaa taa ê o to tatou oraraa, ta te hoê tauiraa ha‘iha‘i o te avei‘a e horo‘a i te faahopearaa rarahi no ananahi. I roto i te parau a te peresideni Dieter F. Uchtdorf : « Na roto i te mau matahiti taviniraa i te Fatu… ua haapii mai au e, te taa-ê-raa i rotopu i te oaoa e i te ‘ati o te mau taata tata‘itahi, i roto i te mau faaipoiporaa e i te mau utuafare, pinepine te reira i te tupu mai na roto i te tahi tau teteri noa te hape ». (« Te tahi noa teteri iti », Liahona, Me 2008, 58).

Nahea tatou ia ape i teie mau hape ha‘iha‘i i roto i te numeraraa ?

E faaohipa vau i to’u iho hi‘oraa no te faahoho‘a i ta’u parau poro‘i.

I te hopea o te matahiti 1980, i roto i to matou utuafare apî te vai ra to’u hoa faaipoipo, o Monica, e piti o ta maua e maha tamarii, e o vau nei. Te noho ra matou i Sao Paulo, Beresiria, e te rave ra vau i te ohipa na te hoê taiete maitai roa, ua faaoti au i ta’u haapiiraa tuatoru e ua haamauruuruhia vau ei episekopo no te paroisa i reira matou i te faaearaa. E mea maitai roa te oraraa, e te tere noa ra te mau ohipa mai te au―e tae roa i te hoê mahana a tae mai ai te hoê hoa tahito e farerei ia matou.

I te hopea o ta’na farereiraa, ua faahiti oia i te hoê parau e ua ui mai i te hoê uiraa o tei haaferuri taa ê ia’u. Ua parau oia, « Carlos, e au ra e, te tere maitai nei te ohipa atoa no oe, to oe utuafare, ta oe ohipa, e ta oe taviniraa i roto i te Ekalesia, tera râ », tae mai nei te uiraa, « mai te mea e na reira noa oe i te ora mai ta oe e ora nei, e farii anei oe i te mau haamaitairaa i fafauhia i roto i to oe haamaitairaa patereareha ? »

Aita roa’tu vau i feruri noa‘e i to’u haamaitairaa patereareha mai te reira te huru. Ua tai‘o vau i te reira i tera e tera taime areʻa râ, aita roa a‘enei ma te opuaraa ia hi‘o i te mau haamaitairaa i fafauhia no te tau i muri nei e ma te feruri i te huru o to’u oraraa i teie mahana.

I muri mai i teie farereiraa, ua fariu atu vau i ni‘a i to’u haamaitairaa patereareha, ma te feruri « mai te mea e na reira noa matou i te ora mai ta matou e ora nei, e farii anei matou i te mau haamaitairaa o tei fafauhia ? » I muri mai i te tahi feruriraa hohonu, ua tupu mai te mana‘o e mea ti‘a ia rave i te tahi mau tauiraa, i te pae ihoa ra no ta’u haapiiraa e ta’u ohipa.

E ere i te hoê faaotiraa i rotopu i te mea maitai e te ino, i rotopu râ i te mea maitai e te mea maitai roa’tu, mai ta Elder Dallin H. Oaks i haapii ia tatou i te parauraa e : « Ia rave anaʻe tatou i te tahi atu mau maʻitiraa, e haamanaʻo tatou e, aita e nava‘i te faito maitai noa. Mea maitai aʻe te tahi atu mau maʻitiraa, e te tahi ra, mea maitai roa’tu ïa. (« Maitai, Maitai A‘e, Maitai roa a‘e », Liahona, Novema 2007, 104–5).

Nahea tatou e papû ai e, te rave ra tatou i te faaotiraa maita‘i roa’tu ?

Teie te tahi mau haapiiraa ta’u i haapii mai :

Haapiiraa numera hoê : Titauhia ia tatou ia hi‘opo‘a i ta tatou mau ma‘itiraa e to ratou mau hopearaa i roto i te feruriraa.

Te raveraa i te mau faaotiraa o te faaûru i to tatou oraraa e i te feia o ta tatou i here ma te taa ore i to ratou mau hopearaa, e afa‘i mai ïa te reira i te tahi mau fifi. Mai te mea râ e feruri tatou i te mau hopearaa o ta tatou mau faaotiraa no ananahi, e nehenehe ïa ta tatou e ite ma te papû rahi a‘e i te e‘a maitai roa ia rave i teie nei.

Te taaraa o vai ra tatou, no te aha tatou i ô nei, e e aha ta te Fatu e tia‘i nei ia tatou i roto i teie oraraa, e tauturu te reira ia tatou ia faaaano i to tatou hi‘oraa e hiaaihia ra e tatou.

E ite tatou i te tahi mau hi‘oraa i roto i te papa‘iraa mo‘a o tei horo‘a mai i te hoê hi‘oraa aano a‘e no te e‘a e rave.

Ua paraparau Mose i te Fatu te mata e te mata, ua haapii mai i ni‘a i te faanahoraa o te faaoraraa, i reira te noaaraa mai to’na iteraa maitai a‘e i to’na ti‘araa ei peropheta no te haaputuputuraa o Iseraela.

« E ua parau atura te Atua ia Mose, i te na ôraa e : Inaha, o vau te Fatu te Atua Mana-Hope…

« … E na’u e faaʻite ia oe i te mau ohipa i ravehia e to’u ra rima…

« E, e ohipa ta’u na oe, e Mose, ta’u tamaiti » (Mose 1: 3–4, 6).

Na roto i teie haamaramaramaraa, ua nehenehe ia Mose ia faaoroma‘i e rave rahi mau matahiti ati i roto i te medebara e ua arata‘i ia Iseraela i to’na utuafare.

Lehi, te peropheta rahi o te Buka a Moromona, o tei moemoea i te hoê moemoea, e i roto i ta’na mau orama ua haapii mai oia i ta’na misioni ia arata‘i i to’na utuafare i te fenua i parauhia ra.

« E ua faaue maira te Fatu i to’u metua i roto i te tahi taoto ia rave i to’na fetii a haere atu ai i te medebara.

« … Faarue ihora oia i tona fare, e to’na ra fenua a‘ia, e ta’na auro, e ta’na ario, e ta’na mau tao‘a hoi » (1 Nephi 2:2, 4).

Ua haapa‘o noa o Lehi i teie orama noa’tu te mau fifi o te tere e te vaiihoraa i muri te hoê oraraa au maitai i Ierusalema.

Te peropheta Iosepha Semita te tahi atoa hi‘oraa rahi. Na roto e rave rahi mau heheuraa, haamata na te Orama Matamua, ua nehenehe ia’na ia faaoti i ta’na misioni no te faaho‘i-faahou-raa mai i te mau mea atoa (hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:1–26).

E o tatou nei ? E aha ta te Fatu e titau nei ia tatou tata‘itahi ?

Aita e hinaarohia ia ite tatou i te hoê melahi no te farii i te maramarama. Te mau nei tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, te hiero, te mau peropheta ora, to tatou haamaitairaa patereareha, te mau feia faatere faaûruhia, e, na ni‘a i te mau mea atoa, te ti‘araa ia farii i te heheuraa no tatou iho no te arata‘i i ta tatou mau faaotiraa.

Haapiiraa numera piti : Titauhia ia tatou ia vai ineine noa no te mau tamataraa o te tae mai

E mea varavara roa te mau e‘a maitai roa a‘e o te oraraa ia riro te mea ohie roa a‘e. Pinepine roa, o te mea fifi mau. A hi‘o noa i te mau hi‘oraa o te mau peropheta ta’u i faahiti iho nei.

Mose, Lehi, e o Iosepha Semita o tei ore i ratere ma te ohie, noa’tu â te tano o ta ratou mau faaotiraa.

Ua ineine anei tatou ia aufau i te hoo no ta tatou mau faaotiraa ? Ua ineine anei tatou ia faaru‘e i to tatou vahi hau maitai no te roaa i te hoê vahi maitai a‘e ?

E ho‘i mai au i te hi‘oraa o to’u haamaitairaa patereareha, ua faaoti au e, i te reira taime e, e mea titauhia ia’u ia imi i te tahi atu â haapiiraa e ia ani i te hoê pute tauturu no te haapiiraa tuatoru i Marite. Mai te mea e ma‘itihia vau, e titauhia ia’u ia vaiiho i ta’u ohipa, ia hoo i ta matou mau tauihaa, e ia haere e ora i te mau Hau Amui no Marite ei piahi pute tauturu no e piti matahiti.

Ua riro te mau hi‘opo‘araa mai te « TOEFL [hi‘opo‘araa no te reo marite e reo eê] e tae atu te GMAT [hi‘opo‘araa no te tomo i roto te haapiiraa no te pae o te faatereraa hau) tei riro ei tamataraa matamua e upooti‘a’tu. Titauhia e toru matahiti roa no te faaineine, e rave rahi mau « pato‘iraa » e te tahi mau « peneia‘e », na mua to’u fariiraahia i te haapiiraa tuatoru. Te haamana‘o faahou nei au i te niuniu ta’u i farii i te hopea o te toru matahiti, no roto mai i te taata haapa‘o i te pute tauturu no te haapiiraa.

Ua parau oia, « Carlos, te vai ra te tahi mau parau apî maitai e te tahi e mea au ore no oe. Te parau apî maitai tei roto oe i na taata hopea e toru o te tata‘uraa i teie matahiti ». I te reira taime, hoê ana‘e ia taata o te hinaaroohia. « Te parau au ore, te hoê o tei mau taata e tamaiti na te hoê ti‘a teitei, te tahi atu e tamaiti na te tahi faahou ti‘a teitei, e i muri mai o oe ».

Ua pahono vitiviti au, « E o vau… E tamaiti au na te Atua ».

Aua‘e pa‘i, aita te huru o te taamuraa metua e riro ei faito no teie faaotiraa, e ua fariihia vau i te reira matahiti 1992.

E tamarii tatou no te Atua Mana Hope. O Oia to tatou Metua, ua here Oia ia tatou, e e faanahoraa Ta’na no tatou. Aita tatou i ô nei i roto i teie oraraa no te haamau‘a noa i to tatou taime, a ruau noa ai, e pohe atu ai. Te hinaaro nei te Atua ia tupu maitai tatou e ia rave faaoti i to tatou faito puai.

Na roto i te mau parau a te peresideni Thomas S. Monson : « O outou tata‘itahi, te taata otahi aore râ te faaipoipo, noa’tu te matahiti, e rave‘a ta outou no te haapii mai e no te tupu i te rahi. A faarahi i to outou ite, i te pae haapiiraa e i te pae varua, e i te îraa o to outou ti‘araa e to outou faito puai hanahana » (« The Mighty Strength of the Relief Society », Ensign, Novema 1997, 95).

Haapiiraa numera toru : Titauhia ia faa‘ite i te reira hi‘oraa i te mau taata ta tatou i here

Ua rave o Lehi hau i te hoê noa tamataraa no te tauturu ia Lamana e ia Lemuela ia taa i te faufaa o teie ohipa ta ratou e rave ra. No te mea aita i roaa ia raua te hi‘oraa mai to raua metua tane te huru, ua ohomu raua i roto i to ratou tere. Are‘a râ, o Nephi, ua imi oia i te Fatu no te ite i te mea ta to’na metua tane i ite.

« E ia faaroo a‘era vau i te mau parau a to’u metua i te mau mea ta’na i ite i roto i taua orama ra… ua hinaaro atoa vau… ia hi‘o, e ia faaroo, e ia ite hoi i taua mau mea ra na roto i te mana o te Varua Maitai » (1 Nephi 10:17).

Na roto i teie hi‘oraa, aita Nephi i upooti‘a noa i te mau tamataraa o te tere, ua arata‘i atoa râ i to’na utuafare i te taime hinaarohia.

E au ra e, ia faaoti ana‘e tatou ia rave i te tahi e‘a, e ohipa ihoa te tupu i ni‘a i te mau taata ta tatou e here nei, e e farii atoa mai te tahi pae i te mau faahopearaa o taua ma‘itiraa ra. Te mea maitai roa, e ti‘a ia ite ratou i te mau mea ta tatou e ite ra, e ia tuea te ti‘aturiaa. Aita râ e tupu noa mai te reira i te mau taime atoa, ia tupu ana‘e râ te reira, e mea ohie roa te tere.

I roto i teie ohipa ta’u i vauvau ei faahi‘oraa, ua titau-mau-hia te turu a to’u hoa here. E mea na‘ina‘i â te mau tamarii e aita ta ratou e nehenehe e paraparau, e mea faufaa roa râ te turu papû o to’u hoa here. Te haamana‘o nei au, i te omuaraa, ua titauhia ia Mônica e o vau nei, ia aparau maite i te mau tauiraa i roto i ta maua faanahoraa ia hau to’na feruriraa e ia turu papû atoa mai oia i te reira. Na teie tuearaa i roto i te hi‘oraa i faariro ia’na, eiaha ei taata paturu noa i te tauiraa, ei tuhaa faufaa rahi atoa râ i roto i to te reira manuïraa.

Ua ite au e e faanahoraa ta te Fatu no tatou i roto i teie oraraa. Ua ite maitai Oia ia tatou. Ua ite Oia e aha te mea maitai a‘e no tatou. E ere no te mea te tere maitai ra te mau ohipa, aita ta tatou e nehenehe i tera e tera taime e feruri e, te vai ra anei te tahi atu mau ohipa maitai a‘e. Mai te mea e ora noa tatou mai ta tatou e ora nei i teie nei, e farii anei tatou i te mau haamaitairaa tei fafauhia ?

Te ora nei te Atua. O Oia to tatou Metua. Te ora nei te Faaora o Iesu Mesia, e ua ite au e na roto i Ta’na tusia taraehara e nehenehe tatou e farii i te puai no te upooti‘a i ni‘a i ta tatou mau tamataraa i te mau mahana atoa. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.