2010–2019
A faaea i roto i te pahi e a tape‘a maitai !
Atopa 2014


A faaea i roto i te pahi e a tape‘a maitai !

Mai te mea e faatumu noa tatou i ni‘a i te Fatu, ua parau-fafau-hia mai te hoê haamaitairaa aita e faaauraa.

Aita i maoro a‘enei, ua haere te tahi hoa e ta’na tamaiti e tere na ni‘a i te anavai ra Colorado River, na roto i te faa tahoni ra, Cataract Canyon, i te pae apatoʻa hitiʻa o te ra no Utah. Ua tui te roo o teie faa tahoni e to’na anavai e 23 km, te vai puʻe e te atâta atoa hoʻi.

No te faaineineraa no teie ohipa rêhiti, ua hi‘o maite raua i te tahua Itenati o te National Park, e tei reira te mau haamaramaramaraa faufaa rahi roa no ni‘a i te faaineineraa a te hoê taata e no ni‘a i te mau ohipa atâta e te huna e vai nei i reira.

I te haamataraa o te tere, ua hi‘opo‘a faahou te hoê ti‘a arata‘i papû i te mau arata‘iraa no te parururaa, ma te haapapû atu e toru ture tumu e riro i te paruru i te pŭpŭ i roto i te vai puʻe. « Ture numera hoê : a faaea i roto i te pahi ! Ture numera piti : a oomo noa i te ahu poito ! Ture numera toru : e tape‘a maitai e na rima e piti ! » Ua parau faahou maira oia, ma te haapapû atu â, « Na ni‘a roa, a haamana‘o i te ture numera hoê : a faaea i roto i te pahi ! »

Te faahaamanaʻo nei teie ohipa rêhiti ia’u i to tatou tere i te tahuti nei. No te rahiraa o tatou, ua ite a‘enei tatou i roto i te oraraa i te taime mea au maitai, te taheraa pape marû o te oraraa. I te tahi râ taime, te faaruru nei tatou i te vai puʻe o te ti‘a ia faahoho‘ahia i teie e itehia i te roaraa o na 23 km na roto i te Cataract Canyon―te mau tamataraa mai te maʻi i te pae tino e i te pae feruriraa, te pohe o tei herehia, te mau moemoea e te mau tia‘iraa tei maʻue ê atu, e―no te tahi puʻeraa―te ati faaroo ïa i te taime e hiti mai te mau fifi, te mau uiuiraa e te feaaraa o te oraraa.

No To’na maitai, ua horo‘a mai te Fatu i te tauturu, mai te hoê pahi, te mau tauihaa faufaa mai te ahu poito e te mau ti‘a arata‘i tei ite i te anavai e o te horo‘a mai nei i te mau arata‘iraa no te parururaa, no te tauturu ia tatou a pou ai tatou i te anavai o te oraraa no te haere i to tatou tapaeraa hopea.

E feruri na tatou i te ture numera hoê : « e faaea i roto i te pahi ! »

Ua faa‘ohipa pinepine te peresideni Brigham Young i te parau « te pahi tahito no Ziona » ei faahoho‘araa no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

I te hoê taime ua parau oia : « Tei tua roa tatou i te tereraa. Haamata mai nei te vero, e e parau mai te mau ihitai e, te topatopa nei te pahi. Te na ô nei te hoê, ‘Eita vau e faaea mai ; aita vau i tiaturi e, o te « Pahi no Ziona » mau teie »’. ‘Tei tua roa râ tatou’. ‘Aita e peʻapeʻa, eita vau e faaea mai i ô nei’. E matara atu te ahu, e te ouʻa atu nei i raro i te tai. E ere anei e paremo oia ? Oia. E na reira atoa ia ratou atoa o te faaruʻe i teie Ekalesia. O te « Pahi tahito no Ziona » teie, e faaea anaʻe ïa tatou i nia iho ».1

I te tahi faahou taime, ua parau te peresideni Young e, te haapeʻapeʻa atoa ra oia no te mau taata te moʻe nei i te puromu, a haamaitaihia ai ratou―a maitai ai te oraraa : « E mahana mania teie, te fano marû nei te pahi tahito ra no Ziona e ua puhihau noa te mataʻi, e no te hau i ni‘a i te pahi, ua hinaaro atura te tahi o te mau taea‘e ia haere rii na rapae na ni‘a i te mau poti no te… haere e ʻau rii ; e ua paremo a‘era te hoê pae, e ua painu te tahi pae, e te tahi faahou pae tei hoʻi mai i te pahi. E tape‘a mau na tatou i ni‘a i teie pahi tahito, e na’na e hopoi ia tatou ma te paruru i te uahu. Eiaha outou e haapeʻapeʻa ».2

E i te hopea, ua faahaamanaʻo te peresideni Young i te Feia Mo‘a : « Tei ni‘a tatou i te pahi tahito no Ziona… o te [Atua] i te hoe faatere, e e vai noa Oia i reira… Aita e fifi. A himene i te Aleluia ; tei ô nei hoʻi te Fatu. Na’na e faaue, Na’na e arata‘i e Na’na e faatere. Ia roaa i te taata i te ti‘aturiraa itea i roto i to ratou Atua, ma te ore roa e faaruʻe i ta ratou mau fafauraa e to ratou Atua, e arata‘i Oia ia tatou i te eʻa tiʻa ».3

Ia au i te mau tamataraa ta tatou paatoa e faaruru nei i teie mahana, e nahea ïa tatou no te faaea i ni‘a i te pahi tahito no Ziona ?

Teie te rave‘a . Titauhia ia tatou ia ite i te hoê faafariuraa tamau noa na roto i te faarahiraa i to tatou faaroo ia Iesu Mesia e i to tatou haapa‘o maitai i Ta’na evanelia i te roaraa o to tatou oraraa―eiaha i te hoê noa taime, i te mau mahana atoa râ. Ua ani Alama, « e teie nei hoʻi, te parau atu nei au ia outou, e au mau taea‘e, i faahuru-ê-hia to outou aau, e ua tupu te hinaaro i te himene i te reo haamaitai o te aroha faaora, te ui atu nei au ia outou e, ua ti‘a anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei ? ».4

E nehenehe e faaauhia te mau ti‘a arata‘i tei ite i te anavai i te mau aposetolo e te mau peropheta e te feia faatere faaûru o te autahu‘araa o te mau pŭpŭ tauturu i to outou vahi. Te tauturu nei ratou ia tatou ia tae ma te fifi ore i to tatou tapaeraa hopea.

Aita i maoro a‘enei, ua paraparau vau i roto i te haapiipiiraa na te mau peresideni misioni apî e ua parau aʻo atu vau i teie nau feia faatere :

« E tape‘a i te mata o te misioni i ni‘a i te feia faatere o te Ekalesia… Eita matou… e eita roa e ti‘a ia matou ia arata‘i ê atu ia outou.

« E a haapii ai outou i ta outou mau misionare ia tutonu i to ratou mata i ni‘a ia matou, a haapii ia ratou eiaha roa e pee i te feia e mana‘o nei e, ua ite rahi a‘e ratou nahea i te faatere i te mau ohipa a te Ekalesia, rahi a‘e i te Metua i te Ao ra e te Fatu Iesu Mesia o te na roto nei i te feia faatere o te autahu‘araa tei mau i te mau taviri no te peresideniraa.

« Ua itehia mai ia’u, i roto i ta’u taviniraa, te feia tei moʻe e tei tapitapi, o ratou atoa ïa tei… haamoʻe pinepine e, ia parau mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti ei reo hoê, o te reo ïa o te Fatu i tera taime. Te faahaamanaʻo mai nei te Fatu ia tatou, ‘na roto i to’u iho reo e e aore râ na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoê â ïa’ [PH&PF 1:38] ».5

Te auraa ra, te faaruʻe nei ratou i te pahi tahito ra Ziona―te hiʻa ê ra ratou ; te taiva ra ratou. Te ati mau râ, e pinepine ratou i te roohia i te mau faahopearaa tia‘i-ore-hia i roto i te hoê taime poto, e i te hopea, i roto atoa i te taime roa, e e ere i ni‘a noa ia ratou, i ni‘a atoa râ i to ratou utuafare.

Te mau feia faatere o te Ekalesia i to tatou iho vahi, mai te huru ratou mai te mau ti‘a arata‘i ite maitai i te anavai, ua haapiihia ratou na roto i te mau ohipa o te oraraa ; ua haapiipiihia e ua arata‘ihia ratou e te mau aposetolo e te mau peropheta e te tahi atoa mau feia faatere o te Ekalesia ; e te mea faufaa roa, ua haapiihia ratou e te Fatu Iho.

I te tahi atu taime i roto i teie matahiti, ua paraparau vau i te feia apî o te Ekalesia i roto i te haapurororaa FHE i te avaʻe me ra. Ua parau vau :

« Ua faaroo a‘enei au e, te mana‘o ra te taata e, te ora nei te feia faatere o te Ekalesia i roto i te hoê ‘opupu’. Ta ratou e haamoʻe ra, oia hoʻi, e tane e e vahine ite ohipa matou, e ua ora matou i te mau vahi e rave rahi e ua ohipa matou na muri i te mau taata e rave rahi, e mau taata toroʻa rau. Te hopoi nei ta matou mau piiraa ia matou, i teie mahana, na te ao atoa nei, i reira matou e farerei ai i te mau faatere o te ao, faatere politita, faaroo, taiete e faanahoraa tautururaa taata na te ao. Ua farerei matou [i te feia faatere] i te Fare Uouo i Washington, D.C., e te mau feia faatere o te mau fenua [e o te mau faaroo] na te ao atoa nei, ua farerei atoa râ matou i te mau [utuafare e te mau taata] haehaa roa a‘e o te ao nei…

« Ia feruri maitai outou i to matou oraraa e ta matou taviniraa, e farii roa paha outou e, te hi‘o e te ite nei matou i te ao i te huru aita te taata e rave rahi e ite ra. E ite mai outou e, e ere paha matou te taata e ora ra i roto i te hoê opupu…

« … Te vai nei te hoê mea i roto i te paari o te hoê e o te taatoaraa o te feia faatere [o te Ekalesia] e ti‘a ia horo‘a mai i te tamahanahanaraa. Ua faaruru matou i te mau mea atoa, mai te mau faahopearaa o tera e tera ture e faatureraa tivira, te peʻapeʻa, te ati e te pohe i roto i to matou iho nei utuafare. Aita matou i atea roa i to outou oraraa ».6

Ia te ture numera hoê mai ta’u i faa‘ohipa, a haamana‘o atoa i na ture, te piti e te toru : a oomo noa i te ahu poito e a tape‘a maitai i na rima e piti. E itehia te mau parau a te Fatu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau haapiiraa a te mau aposetolo e te mau peropheta. E horo‘a mai ratou ia tatou i te parau aʻo e te arata‘iraa, e ia peehia te reira, e riro mai ïa ei ahu poito pae varua e e tauturu mai ïa te reira ia tape‘a maitai i na e piti rima.

Titauhia ia tatou ia riro mai te mau tamaiti a Mosia tei « tupu to ratou ite i te parau mau i te rahi ». E nehenehe ta tatou ia riro ei mau tane e ei mau vahine « mana‘o papû hoʻi ». E nehenehe te reira ia tupu na roto ana‘e i te « imi maite[raa]… i te parau i papa‘ihia ra, ia ite ratou i te parau a te Atua ».7

Ia maʻimi tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau aposetolo e a te mau peropheta tahito e i to tatou nei anotau, e ti‘a ia tatou ia tutonu i ni‘a i te tuatapaparaa, te oraraa e te hereraa i te haapiiraa tumu a te Mesia.

Hau atu, no te faatupu i teie haamâtauraa i te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a a te taata iho, titauhia ia tatou ia riro mai te mau tamaiti a Mosia e ia horo‘a ia tatou « i te pure e i te haapae i te maa ».8

E au e, teie mau mea aita e nehenehe e faito ohie, o te reira mau te mea faufaa rahi roa. A faatumu noa i ni‘a i teie mau mea ohie, e a ape i te ohipa nevaneva.

Ua mâtau vau i te tahi feia tei ore i faaea i roto i te pahi e tei ore i tape‘a maitai e na rima e piti i te taime tamataraa e te taime fifi e aore râ tei ore i faaea i roto i te pahi i te mau mahana mania, e ua ite au ia ratou e rave rahi tei moʻe roa te tutonuraa i ni‘a i te mau parau tumu mau o te evanelia―te tumu iho ratou i tomo ai i roto i te Ekalesia na mua roa ; te tumu ratou i fafau papû roa na ia ratou e i vai itoito noa na no te oraraa i te mau faatureraa o te evanelia e no te haamaitairaa ia vetahi ê na roto i ta ratou taviniraa fafau e haamoa ; e te mau rave‘a atoa i riro na te Ekalesia i roto i to ratou oraraa « ei vahi faaamuraa e ei vahi faatupuraa i te pae varua ».9

Ua haapii Iosepha Semita i teie parau mau rahi : « Te mau parau tumu rahi o ta tatou haapa‘oraa, o te iteraa papû ïa o te mau aposetolo e te mau peropheta no ni‘a ia Iesu Mesia, ‘oia hoʻi, ua pohe oia, ua hunahia e ua ti‘a mai i te toru o te mahana, e ua haere i ni‘a i te raʻi’ ; e te tahi atu mau mea, e mau mea tapiri ïa no te reira, tei tuʻati i ta tatou haapa‘oraa ».10

Mai te mea e faatumu noa tatou i ni‘a i te Fatu, ua parau-fafau-hia mai te hoê haamaitairaa aita e faaauraa : « E teie nei, ia haere ti‘a’tu outou i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia, ma te tia‘i papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa. E tena na, ia haere ti‘a outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tape‘a hoʻi e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Metua, E ora mure ore to outou i reira ra ».11

Te tahi mau taime, e haamata te Feia Mo‘a haapa‘o maitai e te mau taata imi mana‘o papû i te tutonu i ni‘a i te mau « mea tapiri » eiaha râ i ni‘a i te mau parau tumu rahi. E te reira, te faahema nei Satane ia tatou ia faanevaneva mai te poroʻi ohie e te papû maitai o te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. E pinepine teie mau feia nevaneva i te haapae i te raveraa i te oro‘a no te mea ua tutonu ratou, e ua haapeʻapeʻa roa, i ni‘a i te mau ohipa e te mau haapiiraa faufaa iti a‘e.

E tutonu te tahi mau puʻeraa i ni‘a i te mau uiraa e te mau feaaraa ta ratou e ite nei. Parau mau, e ere te mau uiraa e te mau feaaraa i te mea tuʻati ore i te ti‘araa pĭpĭ fafau. Aita i maoro a‘enei, ua parau te Apooraa no te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo : « Ua taa ia matou e, i tera taime e tera taime e riro te mau melo o te Ekalesia i te hinaaro i te ui mai te tahi mau uiraa no ni‘a i te haapiiraa tumu, te tuaai e te mau raveraa a te Ekalesia. Ua matara noa te mau melo i te ui mai i te reira mau uiraa e ia imi maite i te maramarama rahi a‘e ».12

A haamana‘o e, i ui atoa na Iosepha Semita iho i na uiraa tei haamata i te Faaho‘i-faahou-raa mai. E taata imi oia, e mai ia Aberahama te huru, ua itehia mai ia’na te mau pahonoraa i te mau uiraa faufaa roa a‘e o te oraraa.

E faatumu te mau uiraa faufaa rahi i ni‘a i te mau mea faufaa rahi―Te faanahoraa a te Metua i te Ao ra e te Taraehara a te Faaora. E ti‘a i ta tatou maʻimiraa ia faariro ia tatou ei mau pĭpĭ hamani maitai e te marû e te here e te faaore hapa e te faaoroma‘i e te fafau ia’na. Titau-roa-hia ia tatou ia hinaaro, mai ta Paulo i haapii, ia « faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoi‘a, e na reira i te faati‘a i te ture a te Mesia ra ».13

Te faaoroma‘iraa i ta te tahi hopoi‘a, oia hoʻi ïa, te tautururaa, te patururaa e te maramaramaraa i te mau taata atoa, mai te taata maʻi, te paruparu, te haehaa te aau e te tino, te taata imi e te tapitapi, e oia atoa te tahi atoa mau pĭpĭ melo―mai te mau feia faatere tei piihia e te Fatu ia tavini no te hoê tau.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, a faaea i roto i te pahi, a faa‘ohipa i to outou ahu poito, e a tape‘a maitai e na rima e piti. A ape i te mau faanevanevaraa ! E mai te peu noa’tu ua topa te tahi i rapae i te pahi, e imi matou ia outou, e ite mai matou ia outou e e tavini matou ia outou e e huti mai matou ia outou i te vahi paruru i ni‘a i te pahi tahito no Ziona, tei reira te Atua to tatou Metua e te Fatu o Iesu Mesia i te tapeʻaraa i te hoe faatere no te arata‘i ti‘a ia tatou, o ta’u ïa e faa‘ite haehaa papû nei, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young (1997), 90.

  2. Brigham Young, « Discourse », Deseret News, 27 no tenuare 1858, 373.

  3. Brigham Young, « Remarks », Deseret News, 18 no novema 1857, 201.

  4. Alama 5:26.

  5. M. Russell Ballard, « Mission Leadership » (a‘oraa i horo‘ahia i te haapiipiiraa na te mau peresideni misioni apî, 25 no tiunu 2014), 8.

  6. M. Russell Ballard, « Be Still, and Know That I Am God » (pureraa a te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia, 4 no me 2014) ; lds.org/broadcasts.

  7. Alama 17:2.

  8. Alama 17:3.

  9. Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, 28 no tiunu 2014.

  10. Joseph Smith, Elders’ Journal, Tiurai 1838, 44.

  11. 2 Nephi 31:20.

  12. Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, 28 no tiunu 2014.

  13. Galatia 6:2.