2010–2019
Te mau metua : Te mau orometua haapii evanelia matamua roa no ta ratou mau tamarii
Atopa 2014


Te mau metua : Te mau orometua haapii evanelia matamua roa no ta ratou mau tamarii

E pau te parau e te raveraa, o te utuafare ihoa te vahi maitai roaʻe no te haapiiraa i te evanelia a Iesu Mesia.

Ua parau Ben Carson no’na iho : « O vau te piahi ino roaʻe i roto i ta’u piha haapiiraa faito 5 ». I te hoê mahana ua rave o Ben i te hoê hiʻopoʻaraa numera e te vai nei e 30 piri e feruri. Ua hiʻopoʻa te piahi i muri ia’na i ta’na api pahonoraa e ua faahoʻi atu i te reira. Ua haamata te orometua haapii, o Williamson vahine, i te pii i te iʻoa o te piahi tataʻitahi ia faaʻite mai ratou i ta ratou rahiraa rê. I te pae hopeʻa, ua tae oia ia Ben ra. Ma te haamâ, ua pahono marû noa’tu oia ma te papû ore. No to’na manaʻoraa e ua parau Ben « 9 » pahono ihora Williamson vahine e no te rahiraa 9 i niʻa i te 30 tei noaahia ia Ben e haereraa faahiahia mau ïa i mua. I reira to te piahi i muri mai ia Ben tuôraa, « E ere e iva. Aita hoê aʻe i tano ». Ua parau Ben e ua hinaaro oia i te haamoʻe ia’na i taua taime ra.

I taua taime atoa ra, te faaruru ra te metua vahine o Ben i to’na iho mau fifi. O oia te hoê o na tamarii e 24 tei haere noa e toru matahiti i te fare haapiiraa, e aita oia i ite i te taiʻo. E 13 matahiti to’na a faaipoipo ai oia, ua taa, ua fanau e piti tamaroa, e ua atuatu ia raua i roto i te mau tufaa veve no Detroit. Noa’tu râ te reira, ua ora tarani noa oia e ua tiʻaturi papû e e tauturu mai te Atua ia’na e ta’na na tamaroa mai te mea e rave ratou i ta ratou iho tufaa.

I te hoê mahana ua tae mai te hoê taime tauiraa i roto i to’na oraraa e te oraraa o ta’na na tamaroa. Ua ite aʻera oia e e mau vairaa buka ta te feia manuia ta’na e tamâ ra te fare―te taiʻo nei ratou. I muri aʻe i te ohipa ua hoʻi oia i te fare e ua tupohe i te afata teata ta Ben e to’na taeaʻe e mataʻitaʻi ra. Teie ta’na i parau : Te mataʻitaʻi rahi nei orua na tamaroa i te afata teata. Mai teie atu taime e nehenehe ta orua e mataʻitaʻi e toru taime i te hebedoma. I roto i ta orua taime vata e haere ïa orua i te fare vairaa buka―e taiʻo e piti buka i te hebedoma e ia faaʻite mai i te parau.

Ua hitimahuta na tamaroa. Ua parau Ben e aita roaʻe oia i taiʻo i te hoê buka i roto i te taatoʻaraa o to’na oraraa maori râ ia titauhia oia ia na reira i te fare haapiiraa. Ua patoʻi raua, ua amuamu, e ua mârô, aita râ i manuia. Ua feruri Ben i muri iho, « Ua faataa mai oia i te ture. Aita vau i au roa i teie ture, na to’na ra manaʻo papû ia ite ia maua ia haamaitai atu â, i taui roa i te tereraa o to’u nei oraraa ».

E auê ïa tauiraa e. I te piha hitu o oia ia te piahi maitai roaʻe no ta’na piha haapiiraa. Ua haere atu oia i te fare haapiiraa teitei no Yale maoti te hoê moni pute haapiiraa, e i muri iho i te fare haapiiraa taote Johns Hopkins, i reira i te 33 o to’na matahiti ua riro mai oia ei faatere no te tapuraa uaua tamarii e te hoê taote tapu tuiroo na te ao nei. Nahea i tupu ai te reira ? No te hoê ïa metua vahine noa’tu ua ere oia i te mau mea maitai o te oraraa, ua faarahi râ i to’na piiraa ei metua.1

Te parau nei te mau papaʻiraa moʻa i te ohipa a te mau metua―ta ratou ohipa o te haapii ïa i ta ratou mau tamarii i te « parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa e te horoa no te Varua Maitai » (PH&PF 68:25).

Ei metua, o tatou ïa te mau orometua haapii matamua roa e te mau hiʻoraa no ta tatou mau tamarii―e ere te episekopo, te Haapiiraa Sabati, te Feia Apî Tamaroa aore râ te Feia Apî Tamahine, te mau metua râ. Ei mau orometua haapii matamua roa no ratou, e nehenehe ta tatou e haapii ia ratou i te mana e te tupuraa mau o te Taraehara―to ratou hiro‘a mau e te mau mea hanahana tei faataahia na ratou―e na roto i te raveraa i te reira e horoʻa ia ratou i te hoê niu papû no te patu atu i niʻa. E pau te parau e te raveraa, o te utuafare ihoa te vahi maitai roaʻe no te haapiiraa i te evanelia a Iesu Mesia.

Fatata e hoê matahiti i maʻiri aʻenei ua farii au i te hoê faaueraa ia tere atu i Beyrouth, Lebanona. I reira ua ite au i te hoê tamahine 12 matahiti, o Sarah. Ua faafariuhia to’na na metua e e piti tamarii paari i te Ekalesia i Romania e ua titauhia ia ratou ia hoʻi i to ratou fenua aiʻa e e 7 matahiti noa to Sarah. I to ratou fenua aiʻa aita e Ekalesia, aita e pǔpǔ faanahohia, aita e Haapiiraa Sabati, aore râ e faanahoraa Feia Apî Tamahine. I muri aʻe e pae matahiti ua faaroo teie utuafare e te vai nei te hoê amaa i Beyrouth e hou vau a tae atu ai i reira ua tono teie utuafare i ta ratou tamahine Sarah 12 matahiti, ma te apeehia e te mau tamarii paari aʻe, ia bapetizohia. I reira ua horoʻa vau i te hoê aʻoraa no niʻa i te faanahoraa no te faaoraraa. Ua afaʻi tamau noa Sarah i to’na rima i niʻa e ua pahono i te mau uiraa.

I muri aʻe i te pureraa, e ma te ite e aita oia i farerei pinepine i te Ekalesia, ua haafatata’tu vau ia’na e ua ui atu, « Sarah, nahea oe i ite ai i te mau pahonoraa i taua mau uirara ra ? » Ua pahono ʻoiʻoi mai oia, « Ua haapii to’u metua vahine ia’u ». Aita e Ekalesia i to ratou vahi nohoraa, ua vai râ te evanelia i roto i to ratou utuafare. Ua riro to’na metua vahine ei orometua haapii evanelia matamua roa no’na.

O Enosa tei parau, « Ua haamanaʻo maite au i roto i tau aau i te mau parau ta’u i faaroo i te parau-pinepine-hia e to’u ra metua no te ora mure ore e te oaoa hoʻi o te feia moʻa ra » (Enosa 1:3). Aita e feaaraa e o vai te orometua haapii evanelia matamua roa no Enosa.

Te haamanaʻo nei au i to’u metua tane i te taravaraa i pihaʻiho i te pae auahi, te taiʻo ra i te mau papaʻiraa moʻa e te tahi atu mau buka maitai, e e tarava atoa vau i pihaʻiho ia’na. Te haamanaʻo nei au i te mau tareta ta’na e tapeʻa i roto i te pute no to’na ahu tei î i te mau papaʻiraa moʻa e te mau parau a Shakespeare e te mau taʻo apî ta’na e tamau aau e e haapii. Te haamanaʻo nei au i te mau uiraa e te mau tauʻaraa parau no niʻa i te evanelia i ni‘a i te iri amuraa i te pô. Te haamanaʻo nei au i to to’u metua tane afaʻiraa ia’u e hahaere i te feia paari―to maua tapeʻaraa no te rave i te ice cream [pape toʻetoʻe] na te hoê taata aore râ te tahi moa tei tunuhia no te tahi atu taata aore râ te aroha-rima-raa ma te tuu atu i te tahi moni. Te haamanaʻo nei au i te manaʻo maitai e te hinaaro ia riro mai ia’na ra te huru.

Te haamanaʻo nei au i to’u metua vahine, 90 matahiti, i te tunuraa i te maa i roto i ta’na fare utuutu e te haereraa’tu i rapae e te hoê farii maʻa. Ua ui au e te haere ra oia i hea. Ua pahono mai oia, « Te afaʻi nei au i te tahi maa na te feia ruau ». Ua parau ihora vau ia’u iho, « E mama, o oe hoʻi te ruau ». Eita roaʻe e navaʻi ia’u ia faaʻite i to’u mauruuru no to’u na metua tei riro ei mau orometua haapii evanelia matamua roa no’u.

Te hoê o te mau mea faufaa rahi roa ta tatou e nehenehe e rave ei mau metua o te haapiiraa ïa i ta tatou mau tamarii i te mana no te pure, eiaha noa te tamau-noa-raa i te pure. I te 17raa o to’u matahiti, ua tuturi au i pihaʻiho i to’u roʻi no ta’u mau pure i te pô. Ma to’u ite ore, te tiʻa ra to’u metua vahine i te pae opani. I te otiraa o ta’u pure, ua parau oia, « Tad, te pure ra oe i te Fatu ia tauturu ia oe ia imi i te hoê vahine maitai ? »

Ua hitimahuta vau i ta’na uiraa. O tera te hoê mea aita roa’tu vau i manaʻo noaʻe. Te manaʻo ra vau no niʻa i te taororaa popo i roto i te ete e te haapiiraa. No reira, ua pahono atu vau, « Aita » e ua pahono mai oia, « E tiʻa ia oe ia na reira e ta’u tamaiti ; o tera ïa te faaotiraa hau roa’tu i te faufaa rahi ta oe e rave ». Ua mau roa taua mau parau ra i roto i to’u nei aau, e no reira, i roto i na matahiti e ono i muri mai, ua pure au e ia tauturu mai te Atua ia’u ia imi i te hoê vahine faaipoipo maitai. E, auê, ua pahono mau Oia i taua pure ra.

Ei mau metua, e nehenehe ta tatou e haapii i ta tatou mau tamarii ia pure no te mau mea e hopeʻaraa mure ore―ia pure no te puai ia vai viivii ore noa i roto i te hoê ao fifi, ia haapa‘o, e ia farii i te itoito no te paruru i te parau-tiʻa.

E mea papû roa e te pure nei te rahiraa o ta tatou feia apî i to ratou mau pure i te pô, tera râ peneiaʻe e rave rahi o te fifi nei i te pure i te poʻipoʻi. Ei mau metua, ei mau orometua haapii evanelia matamua no ratou, e nehenehe ta tatou e faatitiaifaro i te reira. O vai te metua i roto i te Buka a Moromona tei vaiiho i ta ratou mau tamaroa ia haere e aro i te tahua aroraa aore e paruru ouma e e paruru e e ʻoʻe no te paruru ia ratou i te mau taʻiriraa a te enemi ? E fea râ o tatou e vaiiho nei i ta tatou mau tamarii ia haere atu i rapae na te opani i mua, i te mau poʻipoʻi atoa, i niʻa i te mau tahua aroraa fifi atâta roa, no te faaruru atu ia Satane e ta’na faahemaraa e rave rahi, ma te ore hoʻi to ratou paruru ouma varua, e te paruru e te ʻoʻe e tae mai na roto i te mana paruru o te pure ? Ua parau te Fatu, « A pure noa i te mau taime atoa… ia upootiʻa oe na nia aʻe ia Satane » (PH&PF 10:5). Ei mau metua e nehenehe ta tatou e niinii i roto i ta tatou mau tamarii te peu e te mana no te pure i te poʻipoʻi.

E nehenehe atoa tatou e haapii i ta tatou mau tamarii ia faaohipa maite i to ratou taime. Mai ia Sonya Carson, e nehenehe ta tatou, i te tahi mau taime, ia taaotiʻa ma te here e ma te papû i te taime a ta tatou mau tamarii i mua i te afata teata e te tahi atu mau tauihaa roro uira o te haamauʻa rahi nei i to ratou taime. E nehenehe râ ta tatou e faahaere i to ratou taime i roto i te mau ohipa i faatumuhia i niʻa i te evanelia. Te vai ra paha te tahi patoʻiraa i te haamataraa, te tahi amuamuraa, tera râ mai ia Sonya Carson, e tiʻa ia tatou ia hiʻo atea i mua e ia tamau noa i ta tatou faaotiraa. E maramarama mai ta tatou mau tamarii i te hoê mahana e e mauruuru mai ratou i te mea ta tatou i rave. Mai te mea eita tatou e rave i te reira, na vai ïa e rave ?

E nehenehe ta tatou paatoa e ui ia tatou iho : te farii ra anei ta tatou mau tamarii i ta tatou mau tutavaraa maitai roaʻe i te pae varua, feruriraa, aore râ te farii ra anei ratou i te toeʻa o to tatou taime e ta tatou mau taleni, i muri i to tatou horoʻaraa i te taatoʻaraa o ta tatou tutavaraa i ta tatou Ekalesia aore râ ta tatou ohipa ? I te oraraa i mua, aita vau i ite mai te mea e vai mai â te mau tiʻaraa mai te episekopo aore râ peresideni Sotaiete Tauturu, ua ite râ vau e e tamau noa ïa te mau tiʻaraa tane e vahine faaipoipo, metua tane e metua vahine, e e faaturahia ïa e a muri noa’tu. Tera te hoê tumu e mea faufaa rahi roa ia faahanahana tatou i ta tatou mau hopoiʻa ei mau metua i ǒ nei i te fenua nei ia nehenehe ia tatou ia faaineine no taua iho mau hopoiʻa rahi aʻe râ i te oraraa i mua.

Ei mau metua, e nehenehe ta tatou e haere ma te haapapûraa e eita roa te Atua e vaiiho mai ia tatou o tatou anaʻe ra. Eita roa’tu te Atua e horoʻa mai ia tatou i te hoê hopoiʻa ma te ore e pûpû mai i te tauturu no ô mai i te raʻi―e nehenehe ta’u e faaʻite papû atu no niʻa i te reira. Ia riro tatou i roto i ta tatou ohipa hanahana ei metua, e ei apitiraa e te Atua, ei mau orometua haapii evanelia matamua roa e ei mau hiʻoraa no ta tatou mau tamarii, o ta’u ïa pure i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Nota

  1. Hi‘o Ben Carson, Gifted Hands: The Ben Carson Story (1990).