2010–2019
Te iteraa i te hau vai maoro e te paturaa i te mau utuafare mure ore
Atopa 2014


Te iteraa i te hau vai maoro e te paturaa i te mau utuafare mure ore

Na te evanelia a Iesu Mesia e horoʻa mai i teie niu i niʻa iho i te reira e iteahia ai ia tatou te hau vai maoro, e e patu ai tatou i te mau utuafare mure ore.

I roto i to tatou oraraa nei, te vai ra te mau puʻe tau no te maitai e no te ino. E mea taa ê to te tahi mau titauraa i to te tahi. Te huru no te haapiiraa tatou ia faaau ia tatou i niʻa i te mau tauiraa e tupu mai, tei te huru ïa o te niu i reira tatou e patu ai. Na te evanelia a to tatou Fatu e te Faaora e horoʻa mai i te niu papû e te paari. E hamanihia te reira hoê tuhaa i muri iho i te tahi a farii noa ai tatou i te iteraa no niʻa i te faanahoraa mure ore a te Fatu no Ta’na mau tamarii. O te Faaora te Orometua Rahi. E pee tatou Ia’na.

Te faaʻite nei te mau papaʻiraa moʻa no niʻa Ia’na e te horoʻa mai nei te reira ia tatou nei i te hoê hiʻoraa no niʻa i te parau tiʻa mau ta tatou e pee. Ua faaʻite au i to te Ekalesia i roto i te hoê amuiraa e, te vai nei ta’u te tahi mau buka tapaʻoraa parau i reira to’u metua vahine i tapaʻopaʻo ai i te mau materia ta’na i faaohipa no te faaineine i ta’na mau haapiiraa no te Sotaiete Tauturu. Ua au maitai taua mau nota ra no tatou i teie mahana mai tei to’na ra anotau. Te hoê o te reira mau nota o te hoê ïa faahitiraa parau tei papaʻihia i te matahiti 1908 na Charles Edward Jefferson no niʻa ia Iesu Mesia. Te na ô ra e :

« Te riroraa ei keretetiano o te haafaahiahiaraa ïa ia Iesu ma te aau tae mau e ma te faaroo mau, i reira hoʻi te oraraa taatoa e riro ai ei hinaaroraa ia riro mai ia’na te huru.

« E ite paha tatou i To’na huru na roto i te mau parau ta’na i parau, na roto i te mau ohipa ta’na i rave, e na roto atoa i to’na mau muhu-ore-raa. E ite atoa tatou ia’na na roto i te manaʻo ta’na i faatupu, a tahi, i niʻa i to’na mau hoa, a piti, i niʻa i to’na mau enemi e a toru, i niʻa i te mau taata no to’na ra anotau…

« Te hoê o te mau nota no niʻa i te oraraa o te tenetere piti ahuru, o te au-ore-raa ïa [e te haafifiraa]…

« … Te taʻi nei to te ao nei i te hoê mea, aita râ i papû e, e aha ra. Ua tae mai te taoʻa rahi… [e] ua î te ao nei i te mau mea i… hamanihia na roto i te aravihi e te maramarama o te taata, tera râ… tei roto [noa â] tatou i te mataʻu, te maha ore [e] te taa ore… [Mai te mea] e iriti tatou i te Faufaa Apî, [teie te mau parau e farii mai ia tatou :] « A haere mai outou ia’u nei, e na’u e horoʻa i te hau ia outou na, o vau te pane ora, o vau te maramarama o te ao nei, te poiha ra te hoê taata, e haere mai oia ia’u nei a inu ai, o to’u hau ta’u e horoʻa’tu ia outou, e roaa te mana ia outou, e oaoa outou’ » (The Character of Jesus [1908], 7, 11, 15–16).

Te tahi tuhaa o te huru o te tane e te vahine, no roto mai ïa i te huru o te taata ta ratou i maʻiti e ora i rotopu ia ratou. E roaa atoa to ratou huru mai roto mai i te taata ta ratou e hiʻo atu, e e tamata i te faahohoʻa. O Iesu te Hi‘oraa rahi. Te raveʻa hoê roa e itehia ai te hau vai maoro, o te hiʻoraa ïa i niʻa Ia’na e ia ora tatou.

E mea faufaa anei te tuatapaparaa tatou i te parau no Iesu ?

Aita te feia papaʻi i te Faufaa Apî… i haapaʻo roa i te tupuraa o te tino o Iesu, te mau ahu ta’na i oomo, e aore râ, te mau fare i parahihia e a’na… Ua fanauhia Oia i roto i te fare animala, ua rave i te ohipa i roto i te fare tamutaraa, e toru matahiti To’na haapiiraa i te taata, e i muri iho, ua pohe i niʻa i te satauro… Ua papaʻihia te Faufaa Apî na te mau taata tei faaoti ia rotahi to tatou mata i niʻa [Ia’na] » (The Character of Jesus, 21–22) ma te ite papû e, i riro na e ua riro hoʻi Oia ei Tamaiti mau na te Atua, te Faaora e te Taraehara o te ao nei.

Te vai ra hoê o te mau parabole a te Faaora, ia’u i manaʻo, e tano te reira no to tatou nei anotau.

I roto i te Mataio pene 13, te taiʻo nei tatou :

« Ia taoto râ te taata ra, ua haere maira to’na enemi, ua ueue ihora i te zizania i roto i te sitona, e haere ê atura.

« E tupu aʻera te raau rii, e hotu ihora, itea ihora te zizania.

« Ua haere maira te mau tavini, ua parau maira i to ratou fatu, E to matou fatu, e huero maitai hoʻi ta oe i ueue i roto i te aua na oe nei, nohea iho nei hoʻi te zizania ?

« Ua parau atura oia, na te enemi te reira i rave. Ua parau maira te mau tavini ia’na, e tii anei matou e vaere ?

« Ua parau atura oia, eiaha ; oi pee atoa te sitona ia vaere outou i te zizania.

« E vaiiho noa ia tupu apipiti noa na e ia auhune ; e ia tae i te tau auhune ra, na’u e parau atu i te feia ooti, e mata na i te rave i te zizania e ruuruu no te auahi, e hopoi râ i te sitona i roto i tau fare vairaa ra » (te mau irava 25–30).

Ua itehia i taua enemi tahito ra o te mau taata atoa e rave rahi mau raveʻa no te ueue atea e te aano i te zizania. Ua itehia ia’na te mau raveʻa no te tomo roa i roto i te moʻaraa o to tatou mau fare. No te aano te ueueraahia te mau raveʻa iino o te ao nei, mai te huru ra e, aita e raveʻa faahou no te vaere i te reira. Te tae mai nei te reira na roto mai i te niuniu e na roto i te aore, i roto roa i te mau matini ta tatou i hamani no te haapii e no te faaoaoa ia tatou. Ua tupu apipiti noa te sitona e te zizania. E tiʻa i te taata tiaau i te ʻaua, ma to’na puai atoa, ia faaamu i te mau mea maitai e ia faariro i te reira ei mea puai e te nehenehe, ia ore hoʻi te zizania ia au ia hiʻohia e aore râ, ia faaroohia. Ua haamaitaihia tatou te mau melo o te Ekalesia a te Fatu i te fariiraa i te evanelia faufaa rahi a to tatou Fatu e Faaora ei niu no te patu i to tatou oraraa.

I roto i te Buka a Moromona te 2 Nephi te taiʻo nei tatou : « Inaha hoʻi, te parau faahou atu nei au ia outou e, ua tae anaʻe outou i taua eʻa ra, e farii hoʻi i te Varua Maitai, na te reira e faaʻite ia outou i te mau mea atoa ta outou e rave » (2 Nephi 32:5).

Eiaha roa tatou e vaiiho i te maniania o te ao nei ia tupohe e ia tapoʻi roa i taua reo iti haʻihaʻi ra.

E mea papû e, ua faaarahia mai tatou i te mau mea ta tatou e faaruru i to tatou nei anotau. Ta tatou titauraa o te iteraa ïa e, nahea tatou i te faaineine ia tatou no te mau mea ta te Fatu i parau mai e, e tupu mau â te reira.

E rave rahi i roto i to tatou nei oraraa peʻapeʻa tei ite e, ta te utuafare amahamaha e hopoi mai, o te oto ïa e te tiʻaturiraa ore i roto i te hoê ao arepurepu. Tatou te mau melo no te Ekalesia, e hopoiʻa na tatou te poihereraa e te parururaa i te utuafare ei niu tumu no te sotaiete e no te oraraa a muri atu. Ua faaara mai e ua faaara atea roa maite mau peropheta no niʻa i te hopearaa papû e te ino o te toparaa te mau faufaa o te utuafare.

A tamau noa ai te ao nei i te hiʻo mai ia tatou, e haapapû tatou e, te paturu nei e te paʻepaʻe nei to tatou hiʻoraa i te faanahoraa ta te Fatu i faataa no Ta’na mau tamarii i roto i te tahuti nei. E tiʻa i te haapiiraa rahi roa aʻe i te mau haapiiraa atoa ia ravehia na roto i te hiʻoraa parau tiʻa. Ia riro to tatou mau fare ei mau vahi moʻa ia nehenehe i te reira ia tiʻa papû i mua i te mau faateimaharaa a to te ao nei. A haamanaʻo e, te haamaitairaa rahi roa aʻe i te mau haamaitairaa atoa a te Fatu no roto mai ïa e na te mau utuafare parau tiʻa hoʻi.

Titauhia ia tatou ia tamau maite i te hiʻopoʻa i ta tatou mau ohipa e rave nei ei mau metua. Te haapiiraa puai aʻe ta te hoê tamarii e farii, no roto mai ïa i te mau metua tane e te mau metua vahine parau tiʻa e te manaʻonaʻo. E hiʻo anaʻe tatou na mua i te ohipa a te metua vahine. A faaroo mai na i teie faahitiraa parau na te peresideni Gordon B. Hinckley :

« Te mau vahine o te faariro i te hoê fare ei utuafare, te horoʻa nei ïa ratou i te horoʻaraa hau atu i te rahi i te oraraa sotaiete, hau atu i ta te feia e faatere nei i te mau nuu rarahi e aore râ, i ta te feia e tiʻa nei i te upoo o te mau taiete rahi. O vai te taata e nehenehe e tuu i te hoê faito moni i niʻa i te faaûruraa a te hoê metua vahine i niʻa i ta’na mau tamarii, a te hoê mama ruau i niʻa i to’na huaai, e aore râ, a te mau metua vahine fetii e te mau tuahine i niʻa i to ratou fetii ?

« Eita ta tatou e nehenehe e faito e aore râ, e numera i te faaûruraa o te mau vahine tei patu, na roto i ta ratou iho raveʻa, i te oraraa utuafare papû, e tei faaamu i te mau uʻi maitai mure ore no a muri aʻe. Te mau faaotiraa i ravehia e te mau vahine no teie uʻi, e riro ïa ei mau faaotiraa mure ore ia au i to te reira mau faahopearaa. Te hinaaro nei au e parau atu i te mau metua vahine no teie anotau e, eiaha ta ratou raveʻa e ta ratou titauraa ia hau atu i te rahi e i te paari i te raveraa ratou, ma to ratou puai atoa, i te mau raveʻa atoa no te haapaari i te [utuafare] » (Standing for Something :10 Neglected Virtues That Will Heal Our Hearts and Homes [2000], 152).

Teie nei, e hiʻo tatou i te ohipa a te hoê metua tane i roto i to tatou oraraa :

E horoʻa te mau metua tane i te mau haamaitairaa e e rave i te mau oroʻa moʻa no ta ratou mau tamarii. E riro mai teie mau mea ei faaʻiteraa papû pae varua i roto i to ratou oraraa.

Na te mau metua tane te hopoiʻa no te faatere i te mau pureraa fetii, te taiʻoraa papaʻiraa moʻa i te mau mahana atoa, e te mau pô utuafare i te mau hepetoma atoa.

Na te mau metua tane e haamau i te mau peu utuafare na roto i te tautururaa i te faanahonahoraa i te mau tere no te puʻe tau faafaaearaa e no te mau orihaereraa o te amui mai i te mau melo atoa o te utuafare. Eita te mau haamanaʻoraa o teie mau taime amuiraa taa ê e moʻehia i te mau tamarii.

E rave te mau metua tane i te mau uiuiraa tamau i ta ratou mau tamarii e e haapii ia ratou i te mau parau tumu o te evanelia.

E haapii te mau metua tane i te mau tamaiti e te mau tamahine i te faufaa o te ohipa, e e tauturu hoʻi i te haamauraa i te mau opuaraa maitai i roto i to ratou iho oraraa.

E faaʻite te mau metua tane i te hoê hiʻoraa maitai no te taviniraa i roto i te evanelia ma te haapaʻo maitai.

A haamanaʻo e te mau taeaʻe, i to outou piiraa moʻa ei metua tane i roto ia Iseraela―to outou piiraa faufaa aʻe i teie tau e a muri noa’tu―te piiraa o te ore roa e iriti-ê-hia ia outou.

E rave rahi matahiti i maʻiri aʻenei i roto i te mau amuiraa tĭtĭ, e faaʻite matou i te hoê hohoʻa teata no te faahohoʻa i te parau tumu o te parau poroʻi ta matou e vauvau atu. I roto i te hoê matahiti, a ratere ai matou na roto i te Ekalesia no to matou mau tere i roto i te amuiraa tĭtĭ, ua mâtau roa matou i te tereraa o te hohoʻa. E nehenehe roa paha ta matou e faahiti aau i te reira. Ua vai noa te parau poroʻi i roto i to’u feruriraa i roto i te roaraa o teie mau matahiti. O te peresideni Harold B. Lee te taata paraparau i roto i te hohoʻa, e ua horoʻa oia i te hoê aamu no te hoê ohipa tei tupu i roto i te utuafare o ta’na tamahine. Mai teie rii to’na tereraa :

I te hoê pô ua rû te metua vahine o teie utuafare i te faaitoito i te faaoti i te tamohinaraa o te tahi mau maa hotu. Tera, ua ineine te mau tamarii no te haere e taoto, e ua nahonaho te mau mea atoa. E hoʻi faahou ïa, i teie nei, i te tamohinaraa i te maa hotu. A haamata ai oia i te tipitipi i te hotu e i te iriti i te huero, te faura mai nei e piti na tamaiti naʻinaʻi i roto i te piha utuuturaa maa e ua parau maira e, ua ineine raua no to raua pureraa taotoraa.

No to’na hinaaro ore ia faaea i ta’na ohipa, parau oioi atura te metua vahine i na tamaroa e, « E nehenehe anei ta orua e pure noa orua anaʻe i to orua pureraa i teie pô, e rave noa o mama i ta’na ohipa ? »

Ua tiʻa papû maira te tamaiti paari aʻe e ua ui maira, « E aha te mea faufaa aʻe, te pure e aore râ, te maa hotu ? » (Hi‘o Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Harold B. Lee [2000], 166–67.)

I te tahi taime e tae mai teie huru rave‘a ia tatou no te haapiiraa i ta tatou mau tamarii i te hoê haapiiraa o te vai maoro roa i roto i to ratou oraraa apî. Oia mau, e mea faufaa aʻe te pure i te maa hotu. Eiaha roa na te hoê metua manuïa ia ohipa rahi roa e eita’tura oia e haru mai i teie huru taime i roto i te oraraa o te hoê tamarii ; e haapiiraa faufaa rahi hoʻi o te nehenehe e haapiihia i reira.

Ua ite papû vau e, aita â i itehia aʻenei hoê tau i roto i to’u rahiraa matahiti, a titau rahi ai te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra i te rima arataʻi o te mau metua haapaʻo maitai e te itoito. E faufaa tupuna rahi to tatou i te mau metua tei horoʻa fatata te mau mea atoa na ratou, no te ite mai i te hoê vahi i reira e tiʻa ai ia ratou ia atuatu i to ratou mau utuafare ma te faaroo e te itoito, ia tiʻa hoʻi i te uʻi no amuri aʻe ia farii i te mau raveʻa rahi atu i ta ratou. E tiʻa ia tatou ia imi i roto ia tatou iho i te reira varua puai e ia upootiʻa i niʻa i te mau titauraa ta tatou e faaruru nei na roto i te reira atoa varua faatusia. E tiʻa ia tatou ia tuu i roto i te uʻi no ananahi i te hoê tiʻaturiraa puai mure ore i niʻa i te mau haapiiraa a to tatou Fatu e Faaora.

« E teie nei, e ta’u na tamarii, a haamanaʻo, a haamanaʻo, e ia haamau i to orua niu i niʻa i te papa ra o to tatou ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua hoʻi, e ia hapono mai te diabolo i to’na ra mataʻi uʻana, e ta’na mau ohe na roto i te puahiohio, e ia maʻiri mai to’na ra ûa paari, e to’na vero rahi i niʻa iho ia orua ra, e ere oia i te mana i niʻa iho ia orua e putôhiaʻi orua i raro i te abuso, a mamae ai i te oto mure ore ra, no te papa pai ta orua i tiʻa i niʻa ra, o te niu mau ïa, o te tumu ia patuhia i niʻa e te taata, e ore e tiʻa ia maʻiri ratou i raro » (Helamana 5:12).

Na te evanelia a Iesu Mesia e horoʻa mai i teie niu i niʻa iho i te reira e iteahia ai ia tatou te hau vai maoro, e e patu ai tatou i te mau utuafare mure ore. Te faaʻite papû nei au i te reira na roto i te iʻoa o to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia, amene.