2010–2019
Eiaha e rave tapetepete i te mau mea mo‘a
Atopa 2014


Eiaha e rave tapetepete i te mau mea mo‘a

Ia hi‘opo‘a i ta outou mau ma‘itiraa na roto i te uiraa ia outou iho i teie uiraa, « ua tanu-papû-hia anei ta’u mau faaotiraa i roto i te repo maitai o te evanelia a Iesu Mesia ? »

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e riro te mau faaotiraa ta tatou e rave i roto i teie oraraa i te faaoti i to tatou tere i te oraraa mure ore. E toopiti puai, tei itehia e tei ite-ore-hia, o te faaûru nei i ta tatou mau maʻitriraa. Ua haapii to’u utuafare i te reira a pae matahiti i teie nei, e fatata roa vau i te ere i to’u mau taata herehia.

Te ratere ra matou te utuafare e te tahi mau hoa i te pae apatoʻa no Oman. Ua faaoti matou e faafaaea rii i te pae tahatai o te moana Inidia. Aita i maoro roa i muri iho, ua ani mai ta maua tamahine 16 matahiti, o Nellie, e nehenehe anei ta’na e haere e ʻau i te hoê vahi one, e puu one ta’na i mana‘o. No te miti toʻareʻare, ua parau vau ia’na, e haere na mua vau, no to’u mana‘o i te opape puai.

Ua ʻau rii au, ei reira ua tuô vau i ta’u vahine no te ani atu, te piri ra anei tera vahi one. Ua pahono mai oia, « Tei mua roa oe ». Aita vau i haapa‘o e, ua topa vau i roto i te hoê opape faahoʻi1 e te hutihia ra vau i tua.

Aita vau i papû e aha te rave. Ta’u noa i mana‘o, e ʻau no te hoʻi mai i te pae tahatai. E tera mau te ohipa eiaha e rave. Ua mana‘o vau, aita e rave‘a. Te huti ra te tahi puai rahi atu ta’u i ore i mana‘o, ia’u i tua roa. E te mea i hapeʻapeʻa rahi a‘e ia’u, o ta’u ia vahine tei ti‘aturi i ta’u faaotiraa e tei pee mai ia’u.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, ua mana‘o roa vau e, eita paha vau e ora mai e no ta’u faaotiraa, na’u atoa e haapohe i ta’u vahine. Ua aro noa na maua e i to’u mana‘o, ua tauturu mai te Atua, ua taahi a‘era to maua avae i ni‘a i te one e ua ti‘a atura ia maua ia haere avae i piha‘i iho i to maua mau hoa e ta maua tamahine.

E rave rahi opape i roto i teie oraraa tahuti nei―te vai ra e mea maitai no tatou e te vai ra aita. Ua haapii te peresideni Spencer W. Kimball e, te vai nei te mau puai rahi i roto i to tatou oraraa mai te mau opape ite-ore-hia i roto i te miti.2 E mau puai mau te reira. Eiaha roa tatou e haavare ite ia ratou.

E paraparau atu vau ia outou no te tahi faahou opape, e opape hanahana, tei riro mai ei haamaitairaa rahi i roto i to’u oraraa. E taata faafariuhia vau i roto i te Ekalesia. Na mua a‘e, ta’u opuaraa i roto i te oraraa, ia faahee i te hiona e no reira, ua haere au e ora i Europa i muri a‘e i te haapiiraa tuarua no te rave faaoti i teie hinaaro. Ua hope te tahi avaʻe e rave rahi, mai te huru te hoê oraraa navenave maitai, puta mai nei te mana‘o e vaiiho i te reira. I tera taime aita vau i maramarama i te tumu no taua mana‘o ra, ua faaoti râ vau ia pee i te reira. Ua tae atura vau i Provo, Utah, e te tahi hoa rahi to’u, e mai ia’u atoa nei, e melo ratou no tera e tera haapa‘oraa.

I Provo, ua farerei au i te tahi mau taata e oraraa taa ê i ta’u iho nei. Ua umehia vau no te haafatata’tu ia ratou, e aita vau i taa no te aha. Na mua roa, ua patoʻi au i teie mau mana‘o, aita râ i maoro roa ua farii au i te hoê hau e te tamahanaharaa aita vau i ite a‘enei. Ua haamata vau i te pee i te hoê opape ê―te opape tei hopoi ia’u i te maramarama o te here o te Metua i te Ao ra e o Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia.

Ua bapetizohia vau e to’u mau hoa i te matahiti 1972. Ua horo‘a mai teie opape apî ta’u i pee, te evanelia a Iesu Mesia, i te hoê avei‘a e te auraa i roto i to’u oraraa. Tera râ, aita te mau tamataraa i atea roa. E ohipa apî teie mau mea atoa no’u. I te tahi taime, e tupu mai te mana‘o moʻe e te huehue. Na te mau hoa e te utuafare e haamaʻiri mai i ni‘a ia’u te mau uiraa e te mau tamataraa.

E ma‘itiraa te ti‘a ia’u ia rave. Ua faatupu te tahi o ta ratou mau uiraa i te feaa e te papû ore. E ma‘itiraa faufaa rahi hoʻi teie. I hea vau e fariu atu no te mau pahonoraa ? E rave rahi tei hinaaro ia haapapû ia’u i te hape o ta’u mau ohipa―ua faaoti roa « te mau opape faahoʻi » ia huti ê ia’u i teie opape hau tei riro na ei puna faahiahia no te oaoa. Ua haapii papû maitai au i te parau tumu no na « pae e piti i te mau mea atoa » e te faufaa ia haa no’u iho nei eiaha râ e vaiiho i to’u ti‘amâraa i roto i to vetahi ê rima.3

Ua ani au ia’u iho, « no te aha vau e fariu ê atu i te mea tei hopoi mai i te tamahanahanaraa rahi ? » Mai ta te Fatu i faahaamanaʻo ia Oliver Cowdery, « aore anei au i parau faahau i to oe aau no ni‘a i teie nei ohipa ? »4 Ua tuʻati roa teie ohipa e tupu ra i ni‘a ia’u. E no reira, ua fariu atu au, ma te hoê fafauraa rahi atu â, i te Metua here i te Ao ra, e i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau hoa e ti‘a ia ti‘aturi.

Tera râ, ua vai noa te mau uiraa e rave rahi aita e pahonoraa. Nahea vau i te faaruru i te papû ore ta ratou e faatupu nei ? Aita vau i vaiiho ia ratou ia haamou i te hau e te oaoa tei tomo mai i roto i to’u oraraa, e ua ma‘iti maoti au e tuu ia ratou i te hiti no te tahi tau, ma te ti‘aturi e, i te taime a te Fatu, e heheu mai Oia i te mau mea atoa. Ua ite mai au i te tamahanahanaraa i roto i Ta’na parau i te peropheta ia Iosepha : « Inaha, e mau tamarii rii outou e aita e ti‘a ia outou ia amo i te mau mea atoa i teie nei : ia tupu â hoʻi outou i te aroha e i te ite i te parau mau e ti‘a’i ».5 Ua ma‘iti au eiaha e faaruʻe i te mea ta’u i ite ei parau mau no te pee i te hoê opape mâtau ore e te huru ê―o te nehenehe e riro ei « opape faahoʻi ». Mai ta N. Eldon Tanner i parau, ua haapii au e, « e paari e e maitai rahi a‘e to te hoê taata o te farii i te mau parau mau ohie o te evanelia… e o te farii ma te faaroo i te mau mea… eita ta’na e nehenehe e maramarama ».6

Te auraa ra, aita ïa e vahi tano no te uiraa parau ti‘a ? A ani i te tamaiti apî ra tei imi i te haapûraa i roto i te hoê uru raau moʻa, ua hinaaro hoʻi ia ite o vai i rotopu i te mau ekalesia atoa e ti‘a ia’na ia tomo atu ? A rave i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau i roto i to outou rima, ia ite outou e, te rahiraa o te mau mea i heheuhia i roto i teie buka faaûru no roto mai ïa i te hoê maʻimiraa haehaa o te parau mau. Mai ta Iosepha i ite mai, « te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata’toa ra… e e horo‘ahia mai ta’na ».7 Na roto i te uiraa i te mau uiraa mana‘o papû e te maʻimiraa i te pahonoraa a te raʻi, te haapii nei ïa tatou « te aʻo na ni‘a iho i te aʻo, te faaue na ni‘a iho i te faaue »,8 e ua faarahi atoa ïa to tatou ite e te paari.

E ere te uiraa, « te vai ra anei te vahi tano no te uiraa parau ti‘a e te mana‘o papû ? » o teie râ, « i hea vau e fariu ai ia hiti mai te mau uiraa ? » « E vai navaʻi anei to’u paari no te tape‘a maite i ni‘a i te mea ta’u i ite e parau mau noa’tu teie mau uiraa rii ta’u ? » Te faa‘ite papû nei au e, te vai nei te hoê puna hanahana―Te hoê taata tei ite i te mau mea atoa―mai te hopea e tae atu te haamataraa. Tei mua Ia’na te mau mea atoa.9 Te faa‘ite papû nei te mau papa‘iraa mo‘a e, « e ore roa te Atua e taahi na ni‘a i te mau eʻa afaro ore… e ore roa atoa hoʻi oia e faahuru ê nei i te mea ta’na i parau ra ».10

I roto i teie tere i te tahuti nei, eiaha roa tatou e mana‘o e, e maʻiri noa ta tatou mau faaotiraa i ni‘a ia tatou. Aita i maoro a‘enei, ua haere mai te hoê taure‘are‘a i to’u fare. E huru maitai to’na, ua tae mai râ te mana‘o i roto ia’u e, aita oia e haere hope nei i te mau ohiparaa a te Ekalesia. Ua parau mai oia e, ua paari oia i roto i te hoê utuafare tei faatumuhia i ni‘a i te evanelia e tae roa i te taime ua haapa‘o ore to’na metua tane i to’na metua vahine, e ua faataa roa raua e ua faatupu i roto i to’na mau taea‘e e tuahine te uiui-haere-raa no ni‘a i te Ekalesia e ua topa roa’tu ratou. Ua teimaha roa to’u aau a paraparau ai au i teie metua tane apî i teie nei, tei mauiui i te mau ma‘itiraa a to’na metua tane, e o te atuatu nei i teie mau varua faufaa rahi i rapae i te mau haamaitairaa o te evanelia a Iesu Mesia.

Te tahi atoa taata ta’u i mâtau, tei riro na mua’tu ei melo no te Ekalesia haapa‘o maitai, e tei uiui haere no ni‘a i te hoê haapiiraa tumu. Aita oia i ani i te Metua i te Ao ra i te mau pahonoraa, ua ma‘iti râ oia ia turuʻi i ni‘a i te mau puna o te ao nei no te arata‘iraa. Ua fariu to’na aau i ni‘a i te avei‘a hape a imi ai oia i te haamaitairaa a te taata nei. Ua pahonohia paha to’na teʻoteʻo, no te hoê a‘e taime poto, ua tapu-ê-hia râ oia i te mana o te raʻi.11 Aita oia i ite mai i te parau mau, ua moʻe râ to’na iteraa papû e ua hopoi hoʻi na muri ia’na e rave rahi melo o te utuafare.

Ua topa teie na taata e piti i roto i te herepata o te mau opape faahoʻi ma te afaʻi atoa e rave rahi na muri ia raua.

I te tahi pae, te mana‘o ra vau ia LaRue e ia Louise Miller, te mau metua o ta’u vahine, e noa’tu aita raua i fana‘o rahi i te tao‘a o teie nei ao, ua ma‘iti raua eiaha e haapii noa i te haapiiraa tumu mâ o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai i ta raua mau tamarii, e ora atoa râ i te reira i te mau mahana atoa o to raua oraraa. E na roto i te reira, ua haamaitai raua i to ratou huaai i te mau hotu o te evanelia e i te ti‘aturiraa i te ora mure ore.

I roto i to raua fare, ua faati‘a raua i te hoê hi‘oraa i reira te autahu‘araa e faaturahia ai, i reira te here e te au maitai e puʻe noa ai, e i reira te mau parau tumu o te evanelia e arata‘i ai i to ratou oraraa. Ua faa‘ite o Louise raua LaRue, te tahi i piha‘i iho i te tahi, i te auraa no te oraraa i ni‘a i te hi‘oraa o Iesu Mesia. Ua ti‘a roa i ta raua mau tamarii ia ite maitai e aha te mau opape o te oraraa o te hopoi mai i te hau e te oaoa. E ua ma‘iti ihora ratou ia au i te reira. Mai ta te peresideni Kimball i haapii, « ia ti‘a ia tatou i te faatupu… i te hoê opape puai e te tamau o te tahe atu i ta tatou fa no te oraraa parau ti‘a, e riro tatou e ta tatou mau tamarii i te hopoihia i mua, noa’tu te mau mataʻi o te fifi tei na mua mai e te peʻapeʻa e te mau faahemaraa ».12

E mea faufaa anei ta outou mau ma‘itiraa ? E ma‘iri anei te reira i ni‘a noa ia tatou ? Ua tuu papû anei tatou i ta tatou hororaa i roto i te opape mure ore no te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai ?

I tera e tera taime te hoho‘a e puta mai i roto ia’u. E aha pai ahani i tera mahana no setepa ra, a faafaaea ai matou i ni‘a i te one i te pae tahatai no te moana Inidia, ua parau atu vau i ta’u tamahine Nellie, « e, a haere. A ʻau i tera vahi one ». E aore râ, ahani pai ua pee atoa mai oia i to’u hi‘oraa e aita i roaa ia’na i te hoʻi mai ? E aha pai ahani ua ora vau i to’u oraraa ma te ite e, na to’u hi‘oraa i faatopa ia’na i roto i te opape faahoʻi i tua, e aita oia i hoʻi mai ?

E mea faufaa anei te mau opape ta tatou e ma‘iti ? E mea faufaa anei to tatou hi‘oraa ?

Ua haamaitai te Metua i te Ao ra ia tatou i te horo‘araa hanahana hope no te Varua Maitai no te arata‘i i ta tatou mau ma‘itiraa. Ua parau fafau mai oia ia tatou i te faaûruraa e te heheuraa ia ora ti‘amâ tatou no te farii i te reira. Te ani manihini nei au ia outou ia haafaufaa i teie horo‘a hanahana e ia hi‘opo‘a i ta outou mau ma‘itiraa na roto i te uiraa ia outou iho i teie uiraa, « Ua tanu-papû-hia anei ta’u mau faaotiraa i roto i te repo maitai o te evanelia a Iesu Mesia ? » Te ani manihini nei au ia outou ia rave i te mau faatiti‘aifaroraa tei titauhia, te mea na‘ina‘i e te mea rahi, no te haapapû mai i te mau haamaitairaa mure ore o te faanahoraa a te Metua i te Ao ra, no outou e no ratou ta outou i here.

Te faa‘ite papû nei au e, o Iesu Mesia to tatou Faaora e Taraehara. Te faa‘ite papû nei au e, e mea raa e e mea mo‘a te mau fafauraa ta tatou e rave nei i mua Ia’na. Eita e ti‘a ia tatou ia rave tapetepete noa i te mau mea mo‘a.13 Ia vai haapa‘o maitai noa tatou, o ta’u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.