2010–2019
E te Fatu, e pee atu vau ia oe
Atopa 2014


E te Fatu, e pee atu vau ia oe

Te ani manihini nei te Fatu ia tatou ma te faa‘ohipa e rave rahi mau taʻo haa : « Haere mai ia’u nei », « Pee mai ia’u », « Haere mai na muri ia’u ». I roto i teie mau hi‘oraa atoa, e aniraa ia haa.

« Inaha hoʻi, te faatupu ra te Fatu i te taata no roto i to ratou iho nunaa e to ratou iho reo i te mau fenua atoa, ia haapii i ta ta’na ra parau ».1 I teie mahana, ua tupu faahou teie irava inaha ua horo‘ahia mai ia’u ia paraparau i to’u mana‘o na roto i to’u iho reo.

I te matahiti 1975, te tavini ra vau i roto i te misioni no Uruguay-Paraguay ei taure‘are‘a misionare. I te avaʻe matamua o ta’u misioni, ua faatupu te feia faatere otiʻa i te hoê faaoaoaraa no te faahiʻo i te hoê parau tumu o te evanelia. Ua haapohia te mata o te mau misionare tata‘itahi, e ua parauhia mai e pee i te hoê eʻa no te haere i roto i te piha faaoaoaraa o te fare pure. E riro matou i te pee i te reo o te hoê ti‘a arata‘i, te hoê reo ta matou e faaroo hou a haamata ai i te haere. Teie râ, ua faaarahia mai matou e, e riro matou i te faaroo i te tahi atoa mau reo rau o te tamata i te faatapitapi ia matou e i te arata‘i ê ia matou i te eʻa.

Ua tau minuti rii to’u tariʻa i te faarooraa i te maniania, e te paraparauraa, e—i roto i teie mau mea atoa—te hoê reo tei parau mai, « Mai pee mai », ua ti‘aturi a‘era vau e, te pee ra vau i te reo ti‘a. I te taeraa’tu matou i roto i te piha faaoaoaraa o te fare pure, ua anihia mai ia matou ia tatara i te mea i ni‘a i to matou mata. E i to’u raveraa i te reira, ua ite ihora vau e, e piti pŭpŭ e vai ra e tei roto vau i te pŭpŭ tei pee i te reo hape. « E au hoʻi te taʻi o te reira reo i te reo ti‘a », ta’u i parau ia’u iho nei.

Ua vai noa teie ohipa i roto ia’u tei tupu a 39 matahiti i teie nei. Ua parau vau ia’u iho nei, « Eiaha roa, eiaha roa’tu e pee faahou i te reo hape ». E ua parau atoa’tura vau ia’u iho nei, « E te Fatu, e pee atu vau ia oe ».

Ua hinaaro vau i te faatuʻati i teie ohipa i te aniraa manihini a te Faaora ia tatou :

« O vau te tia‘i mamoe maitai ra, ua ite au i ta’u iho…

« E faaroo mai ta’u ra mamoe i to’u reo… ua ite au ia ratou, e e pee mai hoʻi ratou ia’u ».2

Te aniraa manihini ia « pee Ia’na », o te aniraa ohie roa a‘e ïa e te afaro e te mana rahi ta tatou e nehenehe e farii. Te tae mai nei te reira mai roto mai i te reo papû eita e nehenehe e hape.

Te ani manihini nei te Fatu ia tatou ma te faa‘ohipa e rave rahi mau taʻo haa : « Haere mai ia’u nei », « Pee mai ia’u », « Haere mai na muri ia’u ». I roto i teie mau hi‘oraa atoa, e ere i te hoê aniraa ia faaea noa ; e aniraa râ ia haa. E poroʻi teie na te mau taata atoa no ô mai Ia’na, te Peropheta hoʻi o te mau peropheta, te Haapii o te mau haapii, te Tamaiti a te Atua, te Mesia.

Te aniraa manihini ia « Haere mai ia’u nei »

« E haere mai outou ia’u nei, e te feia’toa i haa rahi e tei teiaha i te hopoi‘a, e na’u outou e faaora ».3

Outou e ere i te melo o te Ekalesia, e farii outou i teie aniraa manihini na roto i te reo o te mau misionare mai teie mau parau, « E tai‘o anei oe i te Buka a Moromona ? E pure anei oe ? E haere mai anei oe i te pureraa ? E pee anei oe i te hi‘oraa o Iesu Mesia ma te bapetizo ia oe e te taata tei mau i te autahu‘araa ? »4 E nahea outou i te pahono i teie aniraa manihini i teie mahana ?5

Te ani manihini nei au ia outou ia faaroo e ia farii i teie poro‘i ma te parau e, « E te Fatu, e pee atu vau ia oe ! »

Te farii ra o Carlos Badiola e to’na utuafare, no Minas, Uruguay, i te mau misionare. E no te rahi o te mau uiraa a te mau misionare i roto i te mau haapiiraa, ua faaoti ratou e ani manihini i te hoê melo ore e ora ra na piha‘i iho noa—o Norma, e tamahine 14 matahiti e tamahine haaviti—ia haere mai no te tauturu ia ratou ia pahono i te mau uiraa. E piahi maitai roa o Norma i te haapiiraa tuarua e te tuatapapa ra oia i te Bibilia i te haapiiraa i tera matahiti, e no reira, ia ui mai te mau misionare i te hoê uiraa, teie o Norma no te pahono atu. Ua riro oia ei « taata imi auro ». Te haapiiraa i tera mahana ra, no ni‘a ïa i te Parau Paari.

I te hoʻiraa’tu ona i muri iho i teie haapiiraa e te mau misionare, ua ite roa Norma e aha te rave atu. Ua parau oia i to’na metua vahine, « Mama, mai teie taime atu, eiaha faahou te taofe e te û na’u, te û noa râ ». Ua riro teie pahonoraa ei faa‘iteraa i mua i te mata no to’na hinaaro ia farii i te aniraa manihini ia pee i te Mesia, mai tuuhia mai e te mau misionare.

Ua bapetizohia Carlos Badiola e Norma. I muri iho, no te hi‘oraa maitai o Norma, ua bapetizo-atoa-hia to’na metua vahine, to’na metua tane e to’na mau taea‘e e tuahine. Ua paari maua Norma i roto i te hoê amaa na‘ina‘i e te puai. I muri rii mai, i te hoʻiraa mai au mai te misioni, ua faaipoipo maua. I ite noa na vau e, e mea ohie a‘e no’u ia pee i te Faaora mai te peu tei piha‘i iho oia ia’u.

Te taata tei riro ei melo o te Ekalesia e tei farii i taua aniraa manihini nei, te faapî nei ïa oia i teie fafauraa no’na i te hepetoma tata‘itahi a rave ai oia i te oro‘a.6 Te hoê pae o teie fafauraa, o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa, e a na reira ai outou, te parau nei ïa outou e, « E te Fatu, e pee atu vau ia oe ! »7

Te aniraa manihini ia « Pee mai ia’u »

E « Pee mai ia’u », te aniraa manihini a te Fatu i te taata tao‘a rahi. Ua haapa‘o teie taure‘are‘a tane i te mau faaueraa i roto i to’na oraraa. I te taime a ani mai ai oia e aha ta’na e ti‘a ia rave faahou, ua farii mai oia i te hoê pahonoraa mai te hoê aniraa manihini papû : « A haere mai… a pee mai ai ia’u ».8 Teie râ, noa’tu â te ohie o teie aniraa, eita ïa e fariihia maoti te tahi tusia. Ua titauhia te tahi tautooraa—apitihia i te faaotiraa e te ohipa.

Ua tuu te peropheta Nephi i te uiuiraa i roto ia tatou iho a ui ai oia : « Ua parau maira [Iesu] i te mau tamarii a te taata nei : A pee mai na outou ia’u nei. E tena na, e au mau taea‘e here, e ti‘a anei ia tatou ia pee atu ia Iesu ra, ia ore tatou e hinaaro maite i te haapa‘o i te mau faaue a te Metua ra ? »9

Te aniraa manihini ia « haere mai Ia’na », ia faaroo i To’na reo e ia pee i te reira, o te poroʻi ïa teie a te mau misionare mai te haamtaraa mai â, no te tauturu i te taata e rave rahi ia taui i to ratou oraraa ei mea maitai.

A pae ahuru matahiti i ma‘iri a‘enei, ua tomo mai te mau misionare i roto i te fare toa uati a to’u metua tane, no te vaiiho i te hoê uati ia hamanihia. E mai te mau misionare atoa, ua faariro raua i teie taime ei rave‘a no te paraparau i to’u metua tane e i to’u metua vahine no ni‘a i te evanelia. Ua farii to’u metua tane i te mau misionare, e ua farii to’u metua vahine i te poroʻi e te aniraa manihini ia pee i te Mesia. Mai te reira mahana mai â e i teie nei, ua vai itoito noa oia i roto i te Ekalesia. Ua parau oia, « E te Fatu, e pee atu vau ia oe ! »

A tutava ai outou i te haere mai Ia’na, e apî mai outou i te mana no te faaora i te mau hopoi‘a o te oraraa, i te pae tino anei e i te pae varua, e e ite mai outou i te hoê tauiraa roto au, o te riro i te tauturu ia outou ia oaoa rahi a‘e.

Te aniraa manihini ia « Haere mai na muri ia’u »

Ua piihia Enoka no te poro i te evanelia i te hoê nunaa paari e te aau etaʻeta. Aita oia i mana‘o ua ineine oia no te reira. Ua feaa oia e roaa anei ia’na ia rave i te reira. Ua faahau te Fatu i to’na feaaraa ma te haapuai i to’na faaroo na roto i te aniraa manihini ia « Haere mai na muri ia’u »—e aniraa manihini teie, mai te tootoo a te taata mataruʻi e aore râ te rima o te hoa, te nehenehe e arata‘i i te taahiraa avae o te hoê taata taahiraa papû ore. Na roto i te raveraa i te rima o te Faaora e te haereraa na muri Ia’na, ua ite Enoka i te papûraa o to’na taahiraa e ua riro mai ei hoê misionare rahi e te hoê peropheta.10

Te faaotiraa ia « haere mai ia’u nei » e ia « pee mai ia’u », e faaotiraa ïa a te taata hoê. Ia farii tatou i teie aniraa manihini, e teiteihia to tatou faito fafauraa, e i reira tatou e nehenehe ai e « haere na muri Ia’na ». Te faatupu nei teie huru faito i te hoê auraa piri a‘e i te Faaora—te hotu no to tatou fariiraa i te aniraa manihini matamua.

Ua farii tata‘itahi maua Norma i te aniraa manihini ia « haere mai ia’u nei » e ia « pee mai ia’u ». Ei reira, ua tahoê maua no te tururaa te tahi i te tahi, e ua haapii maua ia « haere na muri Ia’na ».

E faautuʻahia te tautooraa e te faaotiraa ia imi Ia’na e ia pee Ia’na na roto i te mau haamaitairaa ta tatou e hinaaro.

Tera atoa tei tupu i ni‘a i tera vahine, e na roto i ta’na tautooraa rahi, ua roaa ia’na i te tape‘a i te ahu o te Faaora11 e aore râ mai ia Baretimaio te huru, te taata matapo, ua riro mai ta’na faaotiraa rahi ei taviri faatupu i te semeio tei tupu i roto i to’na oraraa.12 I roto i teie na ohipa toopiti, ua ho-mai-hia te hoê faaoraraa i te pae tino e i te pae varua.

A toro i te rima, e a tape‘a outou i To’na ahu, a farii i Ta’na aniraa manihini, a parau, « E te Fatu, e pee atu vau ia oe ! »―e a haere na muri Ia’na.

« Haere mai ia’u nei », « Pee mai ia’u », « Haere mai na muri ia’u », e mau aniraa manihini teie ma te hoê mana roto―no te feia e farii i te reira―no te faatupu i te hoê tauiraa i roto ia outou o te riro i te arata‘i ia outou ia parau e, « i ore ai [au] i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore ».13

Ei faa‘iteraa rapae no teie tauiraa, e riro outou i te putapu i te hinaaro rahi ia « aupuru i te feia paruparu, [ia] faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e [ia] faaetaʻeta i te mau turi avae paruparu ra ».14

E aha te mau taahiraa ta tatou e ti‘a ia rave i teie mahana no te « haere na muri Ia’na » ?

  1. Faaamu i te hinaaro ia riro mai ei taata pee maitai a‘e i te Mesia.15

  2. Pure no teie hinaaro ia tupu rahi mai to outou faaroo Ia’na.16

  3. Imi i te ite i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, no te turama i te eʻa e no te haapuai i to outou hinaaro ia taui.17

  4. Rave i te faaotiraa i teie nei mahana ia haa ma te parau e, « E te Fatu, e pee atu vau ia oe ! » Eita te iteraa i te parau mau e taui i to outou ao, ia faariro maoti râ outou i te ite ei ohipa.18

  5. Faaitoito noa i roto i te faaotiraa ta outou i rave ma te faa‘ohipa i teie mau parau tumu i te mahana tata‘itahi.19

Ia faaitoito mai teie mau parau a to tatou peropheta here, te peresideni Thomas S. Monson, ia haa tatou i roto i to tatou hinaaro ia farii i te aniraa manihini a te Faaora. Ua parau te peresideni Monson : « O vai te Arii no te hanahana, teie nei Fatu no te mau nuu ? O Oia to tatou Fatu. O Oia to tatou Faaora. O Oia te Tamaiti a te Atua. O Oia te Fatu no to tatou faaora. Te tarape mai nei Oia, ‘a pee mai ia‘u’. Ua faaue Oia, ‘e haere oe, e na reira atoa’. Ua taparu Oia, ‘a haapa‘o i ta‘u mau faaueraa’ ».20

Ia rave tatou i te faaotiraa i teie mahana ia faarahi i to tatou faito haamoriraa e fafauraa i te Atua, e ia riro ta tatou pahonoraa i Ta’na aniraa manihini i te hoê pahonoraa puai e te papû : « E te Fatu, e pee atu vau ia oe ! »21 Na roto i te i‘oa o te Fatu Iesu Mesia, amene.