2010–2019
Faaʻite i to outou maramarama
Atopa 2014


Faaʻite i to outou maramarama

E ti‘a tatou ma te paari i roto i to tatou faaroo e e faateitei i to tatou reo no te poro i te haapiiraa tumu mau.

I teie pô te hinaaro nei au e paraparau i ni‘a e piti hopoi‘a faufaa ta tatou e amo nei. A tahi, ia tuu tamau maite noa i te maramarama i roto i to tatou oraraa, e te piti, ia faaʻite i te reira maramarama ia vetahi ê.

E te mau tuahine, ua ite anei outou i to outou faufaa rahi ? Outou tata‘itahi―i teie taime―e mea faufaa outou e e mea titauhia outou i roto i te faanahonahoraa no te faaoraraa a te Metua i te Ao ra. E ohipa tei titauhia ia tatou ia rave. Ua ite tatou i te parau mau o te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Ua ineine anei tatou no te paruru i taua parau mau ra ? Titauhia ia tatou ia ora i te reira ; titauhia ia tatou ia faaʻite i te reira. E ti‘a tatou ma te paari i roto i to tatou faaroo e e faateitei i to tatou reo no te poro i te haapiiraa tumu mau.

I roto i te Liahona, no setepa 2014, te papa‘i nei o Elder M. Russell Ballard e : « E hinaaro rahi atu â tatou i te faaûruraa taa‘e e te faaroo o te mau vahine. E hinaaro tatou i te reira no te haapii mai i te haapiiraa tumu e no te haroaroa i te mea ta tatou e ti‘aturi nei, ia ti‘a hoi ia ratou ia faaʻite i to ratou iteraa papû no ni‘a i te parau mau o te mau mea atoa ».1

E te mau tuahine, ua haapuai outou i to’u faaroo ia Iesu Mesia. Ua mata‘ita‘i au i to outou hi‘oraa, ua faaroo i to outou iteraa papû, e ua ite au i to outou faaroo mai Beresilia e tae atu i Bostwana ! Te taitai nei outou i te hoê hiro‘a faaûruraa i ni‘a ia outou i te mau vahi atoa ta outou e haere nei. Te ite nei te mau taata e haati nei ia outou i te reira―mai to outou atu utuafare e tae atu i te mau taata i roto i ta outou niuniu afa‘iafa‘i, e mai to outou mau hoa i ni‘a i te itenati e tae atu i te mau taata e parahi nei i piha‘i iho ia outou i teie pô. Ua tuati to’u mana‘o i to te tuahine Harriet Uchtdorf tei papa‘i e, « Ua… riro outou ei mori anaana e te oaoa i roto i te hoê ao poiri ia faaʻite ana‘e outou, na roto i te huru o to outou oraraa e, e parau poro‘i oaoa te evanelia ».2

Ua haapapû mai te peresideni Thomas S. Monson e, « Ia hinaaro outou e horo‘a i te maramarama ia vetahi ê, titauhia ia outou ia faaanaana ia outou iho ».3 Nahea e nehenehe ai ia tatou ia tape‘a i te maramarama o te parau mau ia anaana i roto ia tatou ? I te tahi taime e mana‘o vau e, e au vau mai te hoê mori muhimuhi. Nahea e ti‘a ai ia’u ia rahi te anaana ?

Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e, « O tei no ô mai i te Atua ra, e maramarama ïa, e o oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa hoi i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama ».4 E ti‘a ia tatou ia tamau noa i ta te Atua mai ta te irava e parau nei. E tia ia tatou ia haere roa i te pû o te maramarama―te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia. E nehenehe atoa ta tatou e haere i te hiero, ma te ite e, te mau mea atoa i roto i to’na mau papa‘i, te fariu nei ïa i ni‘a i te Mesia e i To’na tusia taraehara rahi.

A feruri i ta te mau hiero e faatupu i ni‘a i te mau mea atoa e haati nei ia ratou. Te faa‘una‘una nei ratou i te mau oire ; te anaana nei ratou i ni‘a i te mau aivi. No te aha ratou e faa‘una‘una ai e e anaana ai ? No te mea, mai ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei, « O te parau mau te reira o te anaana mai nei »,5 e tei roto i te mau hiero te parau mau e te opuaraa mure ore ; Mai te reira atoa outou.

I te matahiti 1877, ua parau te peresideni George Q. Cannon e, « Te mau hiero atoa… e haaparuparu ïa te reira i te mana o Satane i ni‘a i te fenua nei »6 Te ti‘aturi nei au e, i te mau vahi atoa e patuhia te hoê hiero i ni‘a i te fenua nei, e tura‘i te reira i te poiri i muri. Te opuaraa o te hiero o te tavini ïa i te taata nei e ia horo‘a i te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao ra i te ti‘araa ia ho‘i faahou e ia ora i piha‘i iho Ia’na. E ere anei e, ua tuati noa ta tatou opuaraa i ta teie mau fare haamo‘ahia, teie mau fare o te Fatu ? No te tavini ia vetahi ê e no te tauturu ia ratou ia tura‘i i te poiri i muri e ia ho‘i i roto i te maramarama o te Metua i te Ao ra ?

E faarahi te ohipa mo‘a o te hiero i to tatou faaroo i te Mesia, e i reira e nehenehe ai ia tatou ia faaûru maitai a‘e i te faaroo o vetahi ê. Na roto i te varua faaamu o te hiero, e nehenehe ta tatou e haapii mai i te ti‘araa mau, te mana e te tia‘iraa o te Taraehara o te Faaora i roto i to tatou iho oraraa

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua farerei to matou utuafare i te tahi fifi rahi. Ua haere au i te hiero e ua pure au i reira ma te tuutuu ore no te ani i te tauturu. Ua farii au i te hoê taime parau mau. Ua farii au i te hoê mana‘o maramarama no to’u mau paruparu, e ua maere roa vau. I roto i taua taime haapiiraa varua ra, ua ite au i te hoê vahine aau teitei te rave ra mai ta’na i hinaaro, eiaha i te huru raveraa a te Fatu, e ua faateitei ia’na no te tahi mau ohipa i ravehia. Ua ite au e, te hi‘o ra vau ia’u iho. Ua ti‘aoro vau i te Metua i te Ao ra i roto i to’u aau ma te parau e, « Aita vau e hinaaro ia riro mai taua vahine ra, nahea râ vau i te taui ? »

Na roto i te varua mau o te heheuraa i roto i te hiero, ua haapiihia vau no ni‘a i to’u hinaaro mau i te hoê Faaora. Ua fariu oioi au i ni‘a i te Faaora ia Iesu Mesia, e ua ite au i to’u hepohepo i te matararaa, e ua hiti mai te hoê tia‘iraa rahi i roto i to’u mafatu. Oia ana‘e to’u ti‘aturiraa, e ua hinaaro roa vau e taaamu ia’u i ni‘a Ia’na. Nou nei, e mea maramarama maitai e, te vahine pipiri e no te tino nei, « o te enemi ïa o te Atua »7 e no te mau taata atoa e haati ra ia’na. I roto i te hiero i teie mahana ua haapii mai au e, na roto ana‘e i te Taraehara a Iesu Mesia e ti‘a ai i to’u huru aau teitei ia taui, e e ti‘a ai ia’u ia rave i te maitai. Ua farii au i to’na here rahi e ua ite au e, e haapii oia ia’u na roto i te Varua, e e taui Oia ia’u mai te mea e, e horo‘a vau i to’u mafatu Ia’na ra, ma te tapea ore i te hoê mea.

Te aro nei â vau i to’u paruparu, te ti‘aturi nei râ vau i te tauturu hanahana o te Taraehara. Ua tae mai teie haapiiraa mau no te mea ua tomo vau i roto i te hiero, no te imi i te ora e i te mau pahonoraa. Ua tomo vau i roto i te hiero ma te teimaha, e ua ite au e, te vai ra to’u Faaora puai hope. Ua rahi a‘e to’u mâmâ e to’u oaoa no te mea ua noaa ia’u To’na maramarama e ua farii au i Ta’na faanahonahoraa no’u.

Ua tuuhia te mau hiero i tera e tera vahi ati a‘e te ao nei, e haamaniraa taa‘e roa to ratou na rapae, area i roto ra, hoê â ïa to ratou maramara, te opuaraa e te parau mau mure ore. I roto i te 1 Korinetia 3:6 te tai‘o nei tatou e, « Aita outou i ite e, o te hiero outou o te Atua e te parahi ra te varua o te Atua i roto ia outou na ? » Tatou atoa, ei mau tamahine na te Atua, ua tuuhia tatou i tera e tera vahi na te ao atoa nei, e e haamaniraa taa‘e to tatou tata‘itahi i rapae au, mai te mau hiero. Te vai atoa ra to tatou maramarama varua i roto ia tatou. Teie maramarama varua o te anaana ïa o te maramarama o te Faaora. E hutihia mai vetahi ê i roto i teie anaana.

Te vai ra ta tatou iho ohipa i ni‘a i te fenua nei―ei tamahine, metua vahine, ti‘a faatere, e orometua haapii, tuahine, imi faufaa, vahine faaipoipo, e rau atu. E huru faaûru to te ohipa tata‘itahi. E mana morare to te ohipa tata‘itahi mai te mea e, e faaanaana tatou i te mau parau mau e i te mau fafauraa o te hiero i roto i to tatou oraraa.

Ua parau o Elder D. Todd Christofferson, « I roto i te mau ohipa atoa, e nehenehe i te hoê metua vahine ia faatae i te hoê faaûruraa aita ta te tahi atu taata e aore râ ta te tahi atu taamuraa ».8

I te apîraa ta maua mau tamarii, ua feruri au, e au vau mai te tapena tauturu no te hoê pahi, i piha‘i iho i ta’u tane, o David, e ua faariro vau i ta maua na tamarii hoê 11mai te hoê nahoa poti na‘ina‘i e faaati ra ia maua i mua i te uahu, te faaineine ra no te tere i ni‘a i te moana o te ao nei. Ua hinaaro maua o David e hi‘o i te avei‘a a te Fatu i te mau mahana atoa no te ite i te avei‘a maitai a‘e no matou no te fano atu.

Ua î to’u mau mahana i te mau mea e haamo’ehia, mai te tufeturaa i te ahu, te tai‘oraa i te mau buka na te tamarii, e te amuiraa i te mau pani no te tamaaraa i te pô. I te tahi taime i ni‘a i te uahu o to tatou fare, eita tatou e ite e, na roto i teie mau ohipa rii ha‘iha‘i, e te tamau, mai te pure fetii, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e te pô utuafare, e nehenehe te mau ohipa rarahi e tupu mai. Tera râ, te faaʻite papû nei au e, e auraa mure ore to teie mau ohipa. E tupu mai te oaoa rahi ia tupu ana‘e i te rahi teie mau poti na‘ina‘i ―ta tatou mau tamarii―ei mau pahi rarahi tei î i te maramarama o te evanelia e ua ineine no te « haamata i te rave i te ohipa a te Atua ».9 Na roto i ta tatou mau ohipa ha‘iha‘i e te taviniraa, te rahiraa o tatou e tamau noa ai i ta te Atua, e ia horo‘a i te maramarama e te hanahana mure ore i to tatou utuafare, to tatou mau hoa, e to tatou mau apiti. E nehenehe mau ta outou e ta‘ita‘i i ni‘a ia outou i te hoê tapa‘o no te faaûruraa !

A feruri na i te faaûruraa ta te faaroo o te hoê tamahine no te paraimere e nehenehe e faatupu i roto i to’na utuafare. Ua haamaitai te faaroo o ta maua tamahine i to matou utuafare i te taime a mo’e ai ta maua tamaiti iti i roto i te hoê vahi ha‘utiraa. Ua horo haere noa to te utuafare no te imi ia’na. I te pae hopea, ua huti mai ra ta maua tamahine iti e iva matahiti i to’u rima e na ô maira, « Mama, eita tatou e pure ? » Ua tano roa oia ! Ua haaputuputu te utuafare i mua i te taata e rave rahi no te pure ia itehia ta matou tamaiti. Ua itehia mai oia. Te parau atu nei au i te mau tamahine atoa o te Paraimere, « A tamau noa i te faahaamana‘o i to outou na metua ia pure ! »

I teie iho nei pu‘e tau mahanahana, ua fana‘o vau i te amui atu i roto i te hoê puhaparaa na te feia apî tamahine e 900 i Alaska. E faaûruraa rahi ta ratou i faatupu i ni‘a ia’u. Ua haere mai ratou i te puhaparaa ma te ineine i te pae varua, ma te tai‘o i te Buka a Moromona e ma te tamau aau i « Te Mesia Ora : Te faaʻiteraa a te mau Aposetolo ». I te toru o te pô o te puhaparaa, ua ti‘a amui teie e 900 feia apî tamahine e ua tai‘o aau mai i te taatoaraa o te mau parau i roto i teie papa‘iraa.

Ua î te fare rahi i te Varua, e ua hinaaro vau ia amui atu i roto. Tera râ, aita e ti‘a ia’u. Aita vau i aufau i te hoo o te tamau-aau-raa.

Ua haamata vau i te haapii i te mau parau a « Te Mesia ora » mai tei ravehia e teie mau tuahine, e na roto i ta ratou faaûruraa, ua rahi roa’tu to’u faaohiparaa i te fafauraa o te oro‘a mo‘a ia haamana‘o tamau noa i te Faaora, a faahiti noa ai au na ni‘a iho noa i te iteraa papû o te mau Aposetolo no ni‘a i te Mesia. Te hohonu noa’tura te auraa o te oro‘a mo‘a no’u.

Te hinaaro nei au e pûpû i te hoê tao‘a aroha no te Noela i te Faaora i teie matahiti, oia hoi, ia haamana‘o e ia tapea maite i « Te Mesia Ora » i roto i to’u aau i te 25 no titema. Te hinaaro nei au ia riro vau ei faaûruraa no te maitai―mai te mau tuahine no Alaska i riro no’u.

E nehenehe anei ta outou e ite ia outou iho i roto i te mau ta‘o o teie parau « Te Mesia ora » ? « Ua taparu Oia i te mau taata atoa ia pee i To’na hi‘oraa. Ua haere Oia na ni‘a i te e‘a no Paratetina, ma te faaora i tei ma‘ihia, ma te horo‘a i te mata ite i te matapo, e ma te faati‘a i tei pohe ».10

Tatou te mau tuahine o te Ekalesia, aita tatou e haere na ni‘a i te e‘a no Paratetina no te faaora i tei ma‘ihia, e nehenehe râ ta tatou e pure ia faaohipahia te here faaora o te Taraehara i roto i te hoê autaatiraa ma‘i e te fifi.

Noa’tu e, eita tatou e horo‘a i te mata ite i roto i te matapo mai ta te Faaora i rave ra, e nehenehe râ ta tatou e faaʻite papû i te faanahonahoraa no te faaoraraa i te feia tei matapo i te pae varua. E nehenehe ta tatou e faaaraara i te mata o to ratou haroaroaraa i ni‘a i te faufaa o te mana o te autahu’araa i roto i te mau fafauraa mure ore.

Eita tatou e faatia i ni‘a i tei pohe mai ta te Faaora i na reira, e nehenehe râ ta tatou e haamaitai i tei pohe na roto i te imiraa i to ratou i‘oa no te ohipa o te hiero. Ei reira tatou e faateitei ai ia ratou mai to ratou vahi tapearaa varua e ia horo‘a’tu ia ratou i te e‘a o te ora mure ore.

Te faaʻite papû nei au e, e Faaora ora to tatou, o Iesu Mesia, e na roto i To’na mana e To’na maramarama e ti‘a ia tatou ia tura‘i i te poiri o te ao, ia horo‘a i te reo i te parau mau ta tatou i ite, e ia faaûru ia vetahi ê ia haere mai Ia’na ra. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. M. Russell Ballard, « Men and Women and Priesthood Power », Liahona, Setepa 2014, 36.

  2. Harriet R. Uchtdorf, The Light We Share (Deseret Book Company, 2014), 41 ; faaohipahia ma te parau faati‘a.

  3. Thomas S. Monson, « I matapo na vau, i teie nei râ te ite nei au », Liahona, Tiurai 1999, 69.

  4. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 50:24.

  5. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:7.

  6. George Q. Cannon, i roto Faaineineraa no te tomo i roto i te hiero mo‘a (buka iti, 2002), 36.

  7. Mosia 3:19.

  8. D. Todd Christofferson, « Te puai morare o te mau vahine », Liahona, Novema 2013, 30.

  9. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 4:2.

  10. « Te Mesia Ora : Te Iteraa Papû o te mau Aposetolo », Liahona, Eperera 2000, 2.