2003
Haamaitaihia e te pape ora
Me 2003


Haamaitaihia e te pape ora

E faaora te pape ora. E faaamu e e turu atoa. E horoʻa mai te reira i te hau e te oaoa.

I te omua-roa-raa o te tau o te Mesia, ua tere atu Oia mai Ierusalema e tae roaʼtu i toʼna ra aiʻa tamariiraa o Nazareta i Galilea. Na Samaria Oia i te haereraa, e rohirohi aʻera Oia i te haerea, parahi ihora e faafaaea rii i te apoo pape a Iakoba ra. Tiaʻi aʻera Iesu i reira, revaʼtura hoʻi Taʼna mau pìpì i roto i te oire e hoo i te maa, ua haere maira te hoê vahine Samaria i te apoo pape ra. Ua ite outou i te aamu. Ia ani atu Iesu i te pape, hitimahuta aʻera oia, i ani atu hoʻi te hoê atiuda iaʼna ra. E rave rahi hoʻi tenetere to te Atiuda e te Samaria riroraa ei enemi. Ua parau atura râ Iesu iaʼna e, ahiri oia i ite o vai taʼna e parau atu nei, ua ani atu ïa oia Iaʼna i te pape – te pape ora, te pape e ore ai oia e poʻihâ faahou. Aita râ taua vahine ra i maramarama i taua parau ra, e no reira, na ŏ atura Iesu i te faataaraa :

« O te inu i tena na pape, e poʻihâ faahou â ïa ;

« Area te inu i te pape e horoʻahiaʼtu e au nei, e ore roa ïa oia e poʻihâ faahou ; e riro râ taua pape e horoʻahiaʼtu e au naʼna ra, ei pape pihaa i roto iaʼna iho, e tiʻa i te pihaaraa e tae noaʼtu i te ora mure ore ra » (Ioane 4:13-14).

Ua au te vahine Samaria i tera parau e, eita e inu faahou. Ua papu roa e, eita oia e mihi i te ohipa amoamoraa faarii pape teiaha i te mau mahana atoa, mai te apoo pape e tae atu i toʼna ra fare. Ia faaite atu râ te Mesia iaʼna e, Oia te Mesia, e ia haapapû mai te varua iaʼna e, e parau mau te reira, haamata ihora oia i te ite e, e mau parau mau teitei atu ta Iesu e parau nei. Faaruʻe maira oia i te apoo pape e haapeepee atura i te haere e imi i te tahi atu mau taata, ia haere atoa mai e faaroo. Aita râ vau i papu, no taua taime ra ihoa e, ua maramarama hope roa anei oia – e aore râ, ua maramarama hope roa anei tatou – i te auraa no te parau e, e pape ora pihaa i roto ia tatou.

E faaora te pape ora. E faaamu e e turu atoa. E horoʻa mai te reira i te hau e te oaoa.

Ua ite au i te hoê vahine tei aro i toʼna riri rahi i te hoê taata tei faaino iaʼna e toʼna utuafare. Noaʼtu taʼna parau i taʼna mau tamarii eiaha e inoino eiaha hoʻi e riri, ua aro atoa oia iho i taua mau manaʻo ra. I muri aʻe e rave rahi hepetoma te ani-noa-raa i te tauturu i toʼna Metua i te Ao ra, ua ite aʻera oia i te hoê tauiraa. Te parau ra oia e, « I te hoê mahana, i roto i taʻu mau pure tuutuu ore, ua tae maira te ora. Ua ite au i te hoê tauiraa i roto i toʻu tino. I muri aʻe i te reira, ua ite au i te peapea ore e te hau. Taaê noaʼtu te ohipa tei tupu, ua ite aʻera vau e, e maitai toʻu utuafare e o vau atoa nei. Ua ore te riri i roto iaʻu, e tae noaʼtu i toʻu hinaaro tahoo ».

Te pape ora, o te evanelia ïa a Iesu Mesia ; te Varua Maitai, toʼna ïa veʻa afaʻifaʻi. Ua ite toʻu hoa i te mea tiʻa. Ua parau oia i te mau parau tano i toʼna utuafare. Tera râ, i te taime oia a faahaehaa ai iaʼna no te inu i te pape – no te farii i te Varua Moʻa – i reira noa toʼna haamataraa i te ora.

I toʻu putuputuraa i pihaʻi iho i te mau tuahine e rave rahi i teie matahiti i mairi aʻe nei – e i pihaʻi iho i to ratou mau tiʻa faatere Autahuʻaraa – ua faaroo vau i te mau aamu e rave rahi no niʻa i te mana faaora o te Mesia. Ua rahi roa te ati i te ao nei, ua rahi roa te mau tumu o te oto. Ua matau vau i te tahi mau taata o tei tono i tei herehia i te mau eʻa atâta, e o te pure nei i te mau mahana atoa ia paruruhia ratou i roto i te aroraa. Ua paraparau vau i te mau metua e mătaʻu nei no ta ratou mau tamarii, e tei ite i te mau faahemaraa ta ratou e farerei nei. Te vaira te tahi mau hoa rahi roa toʻu te farerei nei ratou i te ati rahi o te [chimiotherapie]. Ua ite au i te tahi mau metua otahi, tei faaruʻehia mai e to ratou hoa faaipoipo, te haapaʻo nei ratou anaʻe i ta ratou mau tamarii. O vau iho nei, ua farerei aʻe nei au i te ati o te manaʻo peʻapeʻa. Ua haapii mai râ vau na roto i toʻu iho iteraa e na roto i te iteraa o te feia taʻu i farerei e, aita tatou e faaruʻe-noa-hia o tatou anaʻe i roto i to tatou mau fifi. Eita roa tatou e faaruʻehia. Tei roto ia tatou te pihaa o te maitai, o te puai e o te tiʻaturiraa, e mai te mea e, e tiʻaturi papu tatou, e faatiʻahia tatou i niʻa. E faaorahia tatou. Eita tatou e imi noa i te ora, e here râ tatou i te oraraa. E ata tatou ; e oaoa tatou ; e haere tatou i mua ma te faaroo.

E faaamu atoa te pape ora. Te faaite papu atu nei au ia outou e, mai Taʼna i fafau mai, e haere mai te Mesia i te feia atoa tei teimaha te hopoiʻa ; Naʼna e horoʻa mai i te faaoraraa (a hiʻo Mataio 11:28). Naʼna e paturu ia tatou ia rohirohi tatou. Te pihaa, o te hoê ïa apoo pape tahe tamau, ma te horoʻa i te haumaru – ia inu tatou i te reira. Na te teʻoteʻo e haamou i toʼna mau maitai, mou atoaʼtu ai te haapaʻo i ta te Varua. Area te feia e inu papu i te reira ra, e ora ratou, e ere râ i te reira anaʻe, e riro atoa mai ratou ei pihaa no vetahi ê, mai te hoê varua e aupuru, e e faaamu hoʻi i te tahi atu varua.

I te matahiti i mairi aʻe nei, ua pohe te hoê hoa here-roa-hia e to matou utuafare. E 89 matahiti to Lucile, e ua hau i te 20 matahiti toʼna ora-ivi-noa-raa. E ere oia i te vahine moni, e ere atoa i te vahine tuiroo, e te pae rahi o te ao nei aita i ite i toʼna poheraa. Ua ite râ toʼna utuafare i te reira. Ua ite atoa toʼna mau veutupu. Ua ite hoʻi te mau melo no taʼna paroita. No te feia atoa tei ite i toʼna here, na roto i toʼna poheraa, ua ere atoa ïa te ao nei i te hoê maitai. I te mau matahiti a ora ivi noa ai oia, ua faaruru o Lucile i te mau titauraa fifi, mai te poheraa o te hoê mootua here taʼna, e te tahi mau fifi o te tino no toʼna paari. Tera râ, ua tamau noa o Lucile i te faaamu i te mau taata atoa taʼna i matau na roto i toʼna varua, te tahi mau maa taʼna i tunu, taʼna mau tapoʻi roʻi, e te mau ahu taoto, e toʼna huru e te hinaaro maitai. Mea au naʼna e rave i te ohipa i roto i te hiero. I te hoê mahana o te puʻe tau faatupuraa raau, i te matahiti 1981, ua papaʻi oia i roto i toʼna buka aamu : « I teie poʻipoʻi, i te hora 3:30, a haere ai au i te hiero, ua hiʻo atu vau i te reva te tahirihiri mărû noa ra i niʻa i te mataʻi, e ua hiʻo atu vau i niʻa i te raʻi nehenehe e ua feruri aʻera vau e, aue toʻu oaoa i te taeraa i reira. Ua oto rii au no te feia atoa e taoto noa ra, e aita ratou i fanaʻo i te tiʻaraa o te hoê mahana nehenehe roa ».

Aita te rahiraa o tatou e manaʻo nei e, te « ara nei » te fenua i te hora 3:30 i te poʻipoʻi, e e oaoa rahi to tatou ia hurihuri i roto i te roʻi i taua taime ra, a vaiiho atu ai ia Lucile ia oto noa na i niʻa ia tatou. Tera râ, e mea taaê mau toʼna huru ! Te maitai anaʻe te nehenehe e na reira. Ua roaa anei iaʼna taua varua mâ ra i te 15 raa o toʼna matahiti, i te 25 raa, e aore râ, i te 55 raa anei ? Aita vau i ite. I te rahiraa o te taime, e titauhia te oraraa taatoa no te faaroo i te Varua Maitai hou a ite maitai ai tatou i te reo o te Atua, e hou a papu maitai ai to tatou tiʻaturiraa i te pape ora, i reira tatou e tamata ai i te reira i roto i te roaraa o te hoê mahana – te hoê hoa râ mahana e haamata i te hora 3:30 i te poʻipoʻi. Te tiʻaturi nei râ vau e, ua paturu maite te pape ora ia Lucile i roto i te roaraa o taua mau matahiti ra, inaha, aita hoʻi oia i haapeʻapeʻa noʼna iho, e ua riro toʼna oraraa, toʼna varua, ei maa ora no te mau taata atoa tei matauhia e aʼna.

Ta te pape ora e hopoi mai, o te hau ïa e te oaoa, noaʼtu e, te huru mârô ra paha te pihaa i roto ia tatou. Aita i maoro aʻe nei ua faaroo vau i te parau no te hoê vahine, ua pohe ihora taʼna tamaiti ma te manaʻo-ore-hia, e fifi toʼna no te pae feruriraa. Ua ati roa te utuafare. Ua feruri te metua vahine e, eita oia e ite faahou i te oaoa. Ua haamaitaihia râ oia na roto i te tautururaa a te hoê tamahine, hoê o taʼna mau tamahine tarona na mua aʻe nei, e tamahine apî râ oia i teie nei i roto i te Sotaiete Tauturu, e e tuahine hahaere atoa hoʻi noʼna, tei na ô e, « Ua tauturu na oe iaʻu ; i teie nei, naʻu e tauturu ia oe – na taua toopiti e tatara i teie fifi ». Ua haamata faahou te hau e te oaoa i te tupu i roto i toʼna oraraa.

E titauhia paha te oraraa taatoa – e e roaʼtu â – no te tamâ hope roa i to tatou varua, tera râ, e noaa te pape ora i te mau taata atoa, tae noaʼtu i te feia apî. E tupu te faaururaa i roto iaʻu ia hiʻo anaʻe au i te feia apî tamahine o te Ekalesia, ia oti ratou i te haapiihia i te mau mea no te varua mai to ratou tamariiraa, i reira ratou e tomo atu ai i roto i te Sotaiete Tauturu, ma te hopoi atoa mai i te tahi puai apî i te mau tuahine paari atu. E rahi roaʼtu toʻu oaoa ia hiʻo vau i te reira mau tamahine ia ite i te mau mea e rave rahi ta ratou e apo mai no roto mai i te mau tuahine paari atu ia ratou. Na te Fatu e horoʻa mai i te hau ia tatou, e nehenehe râ ta tatou e tauturu i te tahi e te tahi ia farii i taua hau ra na roto i te amoraa i te hopoiʻa te tahi e te tahi, e te horoʻaraa i te oaoa i te tahi e te tahi.

E mea ohie e te hanahana te fafauraa a te Mesia : « E hau taʻu e vaiiho ia outou nei, o toʻu nei hau taʻu e ho atu no outou. Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoʻi e mătaʻu » (Ioane 14:27). E te mau taeaʻe e te mau tuahine, tei roto tatou i te ao fifi. Te fifi nei te parau no te faaravaʻiraa faufaa ; te tautoo nei te mau utuafare ; te ora nei tatou, mai ta te peresideni Hinckley i parau ra, « i te hoê tau arepurepu » (« Te anotau o ta tatou e ora nei », Liahona, tenuare. 2002, 83). Area râ, te pûpû noa mai nei â te pape ora i te hau e te oaoa. Mai te mea e, e ora tatou ma te parau tiʻa, mai te mea e, ua rave tatou i te mau mea atoa te tiʻa ia tatou ia rave, te hoê o te mau horoʻa te roaa ia tatou, o te horoʻa ïa o te tiʻaturiraa. Ua parau mai te Fatu ia tatou e : « A faaea noa na ma te hau e a ite mai e o vau nei te Atua » (PH&PF 101:16). I roto i te ati rahi, ei hau tatou. E faaroo tatou i te varua ia parau mai ia tatou e, « A rohi [mea maitai te mau mea atoa] ! » (« Haere mai, e te feia moʻa », Te mau Himene, no. 18), mai te Feia Moʻa i tahito ra i na reira. Te vaira te mea e tiʻa ia tatou ia haapeʻapeʻa, te vaira râ te tumu teitei aʻe e tiʻa ai ia tatou ia vai hau noa.

Ua hiʻo atu te vahine Samaria i roto i te mata o te Mesia, ua faaroo i Toʼna reo, e ua ite atura Iaʼna i te hoê taime ua faaruʻe te rahiraa o te taata i te mau mea atoa Taʼna i haapii mai. Ua ite atoa tatou Iaʼna, e aore râ, e nehenehe ta tatou e ite Iaʼna, mai te mea e, e faatiʻa tatou i Toʼna mana faaora, Toʼna puai, Toʼna hau e Toʼna oaoa, ia tahe i roto ia tatou « ei pape pihaa e tiʻa i te pihaaraa e tae noaʼtu i te ora mure ore ra ». Te pure nei au ia na reira tatou, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.