2003
Te faufaa o te ohipa misionare a te melo
Me 2003


Te faufaa o te ohipa misionare a te melo

Ia faaineine ia tatou iho no te tautururaa i te mau misionare i te imiraa i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra o tei hinaaro i te farii e i te haapaʻo i te parau poroʻi o te Faatiʻa-faahou-raa.

Te mau taeaʻe e te mau tuahine, e haamau te Keretetiano i te Pâta e te mau oaoaraa i niʻa i te tiʻa- faahou-raa o to tatou Fatu e te Faaora o Iesu Mesia. Na te tiʻa-faahou-raa i taui i te mau meaʼtoa e a muri noaʼtu. Ua vavahi te Faaora i te patu o te faaapiapi i to tatou eʻa no te hoʻiraa i mua i to tatou Metua here i te Ao ra. Ei faahoʻiraa ua ani mai Oia ia tatou ia « haere… e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iʻoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai :

« Ma te haapii atu ia ratou i te haapaʻo i te mau mea atoa taʻu i parau atu ia outou na : e, inaha, tei pihaʻi atoa iho ïa vau ia outou, e tae noaʼtu i te hopea o teie nei ao » (Mataio 28:19-20).

Hoê faaauraa piriroa no taua parau poroʻi ra tei papaʻihia ïa i roto i te evanelia a Ioane. I te pae Miti o Galilea, ui atura Iesu ia Petero e toru taime : « Te hinaaro na oe iaʻu ? » Pahono atura Petero e toru taime e : « Ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe ». E ua haapii te Faaora ia Petero e toru taime : « A faaamu i taʻu mau mamoe… A faaamu i taʻu mau mamoe… A faaamu i taʻu mau mamoe » (Ioane 21:15-17).

Te faaueraa rahi a te Faaora ia « faaamu i [taʼna] mau mamoe » te vai puai noa nei â ïa i teie mahana. Mai ia Petero e toʼna mau taeaʻe i tahito ra, ua aifaito noa te hopoiʻa a te mau Aposetolo a te Fatu o Iesu Mesia i teie mahana oia i te hopoiraa i te evanelia i to te ao atoa nei. Eita teie hopoiʻa e moʻehia ia tatou. Te mau hui mana faatere rahi, tei ia ratou ïa teie hopoiʻa ia riro ei misionare.

Aita râ te Faaora i parau noa i te mau Aposetolo anaʻe. Ua parau atoa râ i te mau taata atoa o tei haamaitaihia ia farii i te evanelia e e melo no Taʼna Ekalesia. I roto i te hoê heheuraa i te peropheta Iosepha Semita, ua parau te Fatu na roto i te ohie : « E mea tiʻa roa i te taata atoa o tei faaarahia ra ia faaaraʼtu i toʼna ra taata tupu » (PH&PF 88:81).

I roto i te amuiraa rahi i mairi aʻe nei, ua faaitoito matou i te feia apî tamaroa ia faaineine maite ia ratou no te taviniraa i te Fatu ia Iesu Mesia. Ua ani matou ia vai mâ noa ratou, ia faataa, e ia riro ei mau misionare anaanatae i te pae varua. No te mau arepurepuraa e vai nei i roto i te ao i teie mahana, ua titauhia ratou ia riro ei « uʻi faahiahia roa aʻe o te mau misionare i roto i te aamu o te Ekalesia » (a hiʻo M. Russell Ballard, « Te uʻi faahiahia roa aʻe o te mau misionare », Liahona, novema 2002, 46). Aita matou e titau nei ia riro ratou ei mea maitai-roaʼtu, tera râ, ia hiaai, ia nahonaho, e ia fafau ratou i te tavini ia raeʻahia ia ratou te faito apî i te pae varua ei mau orometua haapii i te evanelia. E mea tiʻa ia ite ratou i te parau poroʻi o te Faahoʻi-Faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia e ia haapii na roto i te mana na roto i ta ratou iho mau parau i raro aʻe râ i te arataʻiraa mana a te Varua Maitai.

Te haa puai nei matou i roto i te Ekalesia atoa no te tauturu i ta tatou mau misionare taatoa ia faarahi i to ratou paari pae varua. Ua parauhia teie tautooraa aano ei « titau-rahi-hia mai » e aore râ, « faateiteiraa i te mau faatureraa ». Mauruuru ia outou e te mau metua, te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ no ta outou patururaa. Te haamauruuru atoa nei matou i te feia apî faaroo o te Ekalesia no to outou hinaaro i te haapaʻo i te mau faatureraa a te Fatu. Ia tamau-noa-mai â to tatou Metua here i te ao ra i te haamaitai ia outou a faaineine ai outou i te tavini Iaʼna i roto i teie ao arepurepu.

A faateitei ai tatou i te faito no te mau titauraa ia haamaitai i to tatou mau misionare, e mea tiʻa ia faateitei tatou i te faito no te mau titauraa ia haamataitai i te taatoaraa o te mau melo no te Ekalesia i te faaotiraa i ta tatou mau ohipa misionare. Te hinaaro nei matou i ta outou mau tauturu e te mau taeaʻe e te mau tuahine, no te paturu e no te tauturu i ta tatou mau misionare i te imiraa e i te bapetizoraa e rave rahi atu â mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra. Te hinaaro nei matou ia hiʻopoʻa outou, ia paruru, e ia faaurû i teie mau misionare, inaha, e mau tavini ratou no te Fatu. Mai te mea e faateiteihia te mau faatureraa, e faateiteihia ïa no tatou paatoa. E mea titauhia ia faaroo atu â tatou. Ia puai atu â i te pae varua. Ia faaineine ia tatou iho no te tautururaa i te mau misionare i te imiraa i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra o tei hinaaro i te farii e i te haapaʻo i te parau poroʻi o te Faatiʻa-Faahou-raa.

A haamanaʻo, e te mau taeaʻe e tuahine, aita tatou e tapi hoo nei i teie ohipa. Aita tatou e hoo nei i te hoê mea noaʼtu. Te tamata nei râ tatou i te faahoruhoru i te taata noaʼtu to tatou iti. E mau melo anaʻe tatou no te Ekalesia i faatiʻa-faahou-hia a Iesu Mesia o tei haamanahia e o tei tonohia e te Fatu Iho no te imi, no te faaamu, e no te faahoʻiraa mai i roto i Taʼna Ekalesia te feia atoa o te imi nei ia ite i te parau-mau.

Na roto i te hiʻoraa o te mau iteraa mure ore i te mea ta tatou e rave, e au e, e mea ohie e te faufaa, tera râ, ua ite au e riro te ohipa misionare a te melo i te fifi e i te tahi mau taime i te hahano. E horoʻaʼtu vau e toru manaʻo tauturu ohie o ta tatou e nehenehe e rave no te tautururaa i roto i teie piiraa hanahana a te Fatu.

A tahi, e faaohipa tatou i to tatou faaroo e ia pure tataʻitahi ei utuafare, ma te ani i te tauturu i te imiraa i te mau eʻa no te pororaa i te evanelia i faahoʻi-faahou-hia mai a Iesu Mesia. A ani i te Fatu ia iriti i te uputa. Na roto i te pure, a faataa i te mahana e to outou mau utuafare ia faahaere mai i te hoê taata i roto i to outou utuafare ia haapiihia e te mau misionare. A haamanaʻo, te mau taeaʻe e te mau tuahine, na te Fatu teie Ekalesia. A vaiiho Iaʼna ia arataʻi ia outou i roto i ta outou mau pure tuutuu-ore. Na roto i te pure i roto i to outou aau, a aparau atu i te hoê noaʼtu taata. Eiaha e faaturorirori. Eiaha e faaere i te taata i teie Parau Apî. A paraparau, e a tiʻaturi i roto i te mana fafau o te Varua no te horoʻa ia outou te mau parau e tiʻa ia parau. A vaiiho ia ratou ia faaoti i te farii e aore râ, i te patoʻi i ta outou aniraa manihini. Ia tae i te taime, e tuu mai te Fatu i niʻa i to outou eʻa te feia o te imi ra i te parau-mau. O Oia te Tiaʻi Mamoe Maitai. Ua ite Oia i Taʼna mau mamoe, e e faroo ratou i Toʼna reo, na roto atu ia outou, e e pee ratou Iaʼna (a hiʻo Ioane 10).

Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley aita i maoro aʻe nei : « E riro ïa ei mahana rahi ia pure anaʻe to tatou feia eiaha noa no te mau misionare i te ao atoa nei, ia ani râ i te Fatu ia tauturu ia ratou i te patururaa i te mau misionare o te ohipa nei i roto i ta ratou iho paroita » (« Missionary Service », Haapiipiiraa matamua na te feia faatere o te ao nei, tenuare 2003, 19).

A piti, e mea tiʻa ia arataʻi te feia faatere na roto i te hiʻoraa maitai. E omumu mai te Varua e e arataʻi ia outou i te imiraa i te feia o te anaanatae mai i ta outou parau poroʻi. Na to outou iho tiʻamâraa e horoʻa ia outou te itoito e te puai i te pae varua ia faaurû i ta outou mau melo ia tauturu i te mau misionare.

I te tahi mau matahiti i mairi aʻe nei, ua piihia te taeaʻe George McLaughlin ia faatere i te hoê paroita e 20 melo i Farmingdale, i Maine. E taata haehaa oia, e taata faahoro pereoo uta ŭ puaa- toro. Na roto i taʼna mau haapaeraa e te mau pure tuutuu ore, ua haapii te Varua iaʼna i te mea e tiʻa iaʼna e i taʼna mau melo ia rave no te tauturu i te tupuraa o te Ekalesia i reira. Na roto i toʼna faaroo rahi, te pure tamau, e te hiʻoraa maitai, ua haapii oia i taʼna mau melo nahea ia poro i te evanelia. E aamu nehenehe roa teie, hoê o te mau aamu puai o teie nei tau tuuraa. I roto hoê noa matahiti, ua faafariu e ua bapetizo ratou 450 taata. Te matahiti i muri mai, 200 faahou taata. Ua faaite te peresideni McLaughlin e : « Taʻu ohipa ei peresideni amaa o te haapiiraa ïa… [i te mau melo apî] nahea ia riro ei mau Momoni. Ua haapii au ia ratou nahea ia horoʻa i te hoê aʻoraa e i te mau haapiiraa i roto i te ekalesia. Ua haapii au ia ratou nahea ia haapii i te evanelia i ta ratou mau tamarii. Na toʻu na tauturu e faatere i te amaa. Naʻu ïa e faaineine i te mau melo apî ia riro ei mau melo puai mau ». Mea ohie roa.

Pae matahiti i muri mai, ua faanahonahohia te tĭtĭ no Maine. Te rahiraa o te feia faatere e feia faafariuhia anaʻe no te amaa no Farmingdale. I teie nei, e ui paha tatou nohea mai teie manuïa i te reira mau mahana, teie paha te pahonoraa, no te hiaai vitiviti ia haapuai i te Ekalesia. Te haapapu atu nei au ia outou, ua hinaarohia ia aifaito teie hiaai vitiviti i teie mahana i roto i te mau paroita atoa o te Ekalesia mai te kerehe ra [cristal] te huru.

Ua haapapu te peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e ia faatumuhia te ohipa misionare i roto i te paroita. E ohipa na te mau peresideni tĭtĭ e te mau episekopo ia horoʻa i te hopoiʻa no te tauturu i te mau melo ia imi i tei mâ te aau e ia faaineine ia ratou no te bapetizo e no te hoê oraraa tavini i roto i ta ratou mau paroita e i te mau tĭtĭ. Ua parau atoa te peresideni Hinckley e : « Te hinaaro nei au ia horoʻaʼtu i teie manaʻo tauturu ia horoʻa te mau episekopo tataʻitahi i roto i te Ekalesia i teie parau, ‘E rave anaʻe tatou paatoa i te ohipa no te faaaano i te paroitaʼ » (« Find the Lambs, Feed the Sheep », Liahona, tiurai 1999, 120).

Ua pee te hoê episekopo no te tìtì no Washington na roto i te pure i teie nei aʻo. Teie o taʼna i rave. Na roto i te feia faatere o te autahuʻaraa e no te mau pŭpŭ tauturu, na te apooraa paroita e faanaho i te ohipa misionare i roto i te paroita. E ani manihinihia te mau misionare i te mau apooraa paroita no te tauʻaparau no niʻa i ta ratou ohipa. E faataahia te mau melo ia hahaere i te mau melo ore na muri i te mau misionare. E hahaere atoa te mau melo e te mau misionare i te feia itoito-rii e te mau melo afa i roto i te mau utuafare. I teie matahiti i mairi, ua bapetizo e ua haamau teie amaa e 46 melo apî, e te tapeʻaraa o teie mau melo apî ra, e faito teitei roa ïa. Te feia o te tomo mai i roto i te Ekalesia e aore râ, o te faahoʻi-faahou-hia mai i roto i teie paroita e mau hoa anaʻe to ratou no te mea ua faaô atoaʼtu te autahuʻaraa e te mau pŭpŭ tauturu i roto i te ohipa no te faafariuraa na roto i te arataʻiraa a te episekopo na roto i te apooraa paroita (a hiʻo « Ward Council Is Secret of Centralia Ward Success », Church News, 1 no febuare 2003, 5).

E faaô te mau episekopo i te paroita taatoa i roto i te pororaa evanelia. Na outou e ite e haamaitai te Fatu ia outou e i ta outou mau melo ia rahi atu â ta outou mau melo faafariu e e rave rahi atu â o te itoito faahou mai. Eiaha te ohipa misionare e tapaʻo-noa-hia i niʻa i te tabula ohipa a te apooraa paroita, ia tapaʻohiaʼtoa râ i niʻa i ta te pŭpŭ a te mau peresibutero, te Sotaiete Tauturu, e te tahi atu mau pŭpŭ, e i ta te mau pŭpŭ tauturu. Ia haapuaihia te mau bapetizoraa ma te tapeʻa mai i te mau metua tane e te mau metua vahine e te mau tamarii. Na te taata faatere ohipa misionare no te patoita e te episekopo ïa e faatahoê te ohipa misionare a te feia faatere o te autahuʻaraa e a te mau pŭpŭ tauturu i roto i te apooraa paroita. E ia na reirahia hoʻi te raveraa ra, e riro mai ïa te feia faafariuhia ei mau melo itoito i roto i ta ratou paroita.

I teie nei, e raveʻa taa ê ta te mau melo no te pororaa i te evanelia na roto i te faaohiparaa i te DVD Finding Faith in Christ o tei apitihiaʻtu i ta outou mau veʻa Ensign no te avaʻe eperera 2003. A ani manihini i to outou mau taata tapiri e i to outou mau hoa ia haere mai i ô outou i te hoê ahiahi faaanaanataeraa no Pata, e ia haafanaʻo ia ratou i te oraraa, te misioni, e te tiʻa-faahou- raa hanahana o to tatou Fatu o Iesu Mesia. Mai te mea e nehenehe, a ani atoaʼtu i te mau misionare ia haere mai e ia haapii mea nahea te Fatu i te faatiʻa-faahou-raa i Taʼna Ekalesia na roto i te peropheta Iosepha Semita.

A toru, aita te ohipa misionare a te melo e titau i te hoê faanahoraa aravihi e aore râ, te hoê faanahoraa faʻamuʻamu. E titau râ te reira i te faaroo – te faaroo mau e te tiʻaturi i te Fatu. E titau atoa te reira i te here mau. Te faaueraa rahi matamua oia ïa « hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaʻo atoa… E mai te reira atoa te piti, e arohaʼtu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na » (Mataio 22:37, 39).

No reira, a vaiiho i te mana o te here ia arataʻi ia tatou i te pororaa i te evanelia i te mau melo o te utuafare, te mau hoa, te mau hoa tapiri, te mau hoa ohipa e i te tahi atu feia o ta tatou e farerei i roto i to tatou oraraa. E rave rahi mau taata o te hinaaro nei ia farii i te hau e te oaoa. O te hiaai rahi te reira o te taata nei. E hinaaro te taata ia imi i te mau pahonoraa i te mau fifi o ta ratou e farerei nei. Te tiʻa mau noaʼtu ra te reira i roto i te ao o ta tatou e ora nei.

Eita te nuuraa i mua i roto i te toroʻa, te maraaraa o te moni ohipa i niʻa, te mau fare rahi aʻe, e aore râ te mau pereoo apî aʻe e te mau materia faaʻetaʻetaraa tino apî e hopoi mai i te hau e te oaoa mure ore. E roaa râ te oaoa na roto i te iteraa i te Atua e i te iteraa e te vai nei Taʼna opuaraa no to tatou hau e te oaoa mure ore. E roaa te oaoa na roto i te iteraa e te hereraa i te Faaora e i te oraraa i te hoê oraraa ia au i Taʼna mau haapiiraa. E roaa te oaoa na roto mai i te hoê utuafare puai e i te mau auraa i roto i te Ekalesia niuhia i niʻa i te mau tumu faufaa o te evanelia.

Te parau nei te tahi mau melo e : « E mătaʻu vau i te poro i te evanelia no te mea aʻua nei au e faainoino ai i te hoê taata ». Ua faaite te tahi mau iteraa rau e, aita te taata e inoino mai te mea e ravehia te pororaa na roto i te varua no te here e te tauʻaraa mau. Nahea te taata e inoino ai ia parau anaʻe tatou e, « Ua au roa vau i te tauturu a taʻu Ekalesia » e a parau ai i te mea o ta te Varua i ani ia parau. Ia faaoti anaʻe tatou i te hoê ohipa e ia ore tatou e faaite i te faufaa e te here, ei reira te taata e inoino ai. Eiaha roaʼtu e haamoʻe e te mau taeaʻe e te mau tuahine e, tei ia outou na e tei iaʻu atoa nei te parau haapiiraa papu maitai o te arataʻi mai i te taata i te Fatu. Te vaira te mana i roto i te evanelia i faahoʻi-faahou-hia mai, no te hopoi mai i te oaoa hohonu e te tiʻa i te vairaa no te taata nei – te hoê mea o te tiʻa ia haafaufaahia e ia faahereherehia no te toeʻa o to tatou oraraa e tae noaʼtu i te ora mure ore. Aita tatou e tamata nei i te ume noa mai i te taata i roto i te Ekalesia ; te poro nei râ tatou i te îraa o te evanelia a Iesu Mesia i faahoʻi-faahou-hia mai. Tera râ, no te puai o ta tatou parau poroʻi, eita ïa tatou e faahepo i te taata. E faaite noa râ tatou – aau i te aau, varua i te varua – na roto ite riroraa ei mau hoa tapiri maitai e na roto i te aupururaa e te faaieraa i te here. Titauhia ia tatou ia haapaʻo i te tahi e te tahi, e ia faatoro i te rima te tahi i te tahi. E ia na reira hoʻi tatou ra, e itehia ïa te evanelia i roto i to tatou oraraa, e e tae te mau haamaitairaa o te evanelia i niʻa i te taata.

E pee anaʻe tatou i te faaararaa a te peropheta Iosepha Semita : « I muri mai i te mau meaʼtoa i parauhia, [ta tatou] ohipa e te faufaa rahi o te pororaa ïa i te evanelia » (History of the Church 2:478).

E nehenehe e e mea tiʻa ia tatou ia rave maitai atu â e te mau taeaʻe e te mau tuahine. Te pure nei au ia ninii mai te Fatu ia tatou tataʻitahi te faaroo e te itoito no te haamaraa i ta tatou patururaa i ta tatou mau misionare rave-tamau i te pororaa i te evanelia i faahoʻi-faahou-hia mai i te mau tamarii atoa a te Atua na te ao atoa nei. Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.