2003
Te ‘ata mai nei te tiaʻiraa ma te anaana i mua ia tatou
Me 2003


Te ‘ata mai nei te tiaʻiraa ma te anaana i mua ia tatou

E nehenehe ta outou e ara mai i te mau mahana atoa… ma te tiʻaturiraa i mua ia outou, no te mea te vai nei to outou Faaora.

Tau mahana noa na mua aʻe i te fanauraa mai o to maua mootua tamahine matamua, ua maere noa na metua e aha râ te aiu e tamaroa e aore râ e tamahine. I te pureraa i te Sabati i muri iho, ua himene raua i teie mau parau : « Ia Oe matou e tiʻaturi » (« Mauruuru matou, e te Atua », Te mau Himene, no. 10). Hiʻohiʻo aʻera raua na ô ihora raua, « E tamahine ! » I te fanauraa mai te aiu, ua topa ihora raua te iʻoa o Tiʻaturi.

E pae matahiti to Tiʻaturi i teie nei, mea au teie iʻoa. E tiʻa mai oia i te poʻipoʻi atoa ma te hiʻo i te mea apî o te oraraa. Tei roto oia i te matahiti matamua no te haapiiraa, e mea rahi roa te mea o taʼna e hinaaro ra e haapii. E « anapa mai tera tiʻaturiraa » i roto iaʼna (a hiʻo 2 Nephi 31:20).

Tau hepetoma i mairi aʻe nei ua farerei au i te tahi tuhaa rahi o outou no te feia apî tamahine. Ua hiʻo vau i to outou mau tareni, ta outou tutavaraa, e ta outou mau moemoeraa no te tau a muri aʻe. Te mau nei râ to outou mau hohoʻa i roto iaʻu. Te ite nei au i te mata oaoa o tera tamahine apî a ono avaʻe i teie nei toʼna faafariu-raa-hia mai i roto i te Ekalesia. Te ite ra vau i te mata moʻemoʻe o te hoê tamahine e oia anaʻe te melo no te Ekalesia i roto i toʼna utuafare, te tiʻa noa ra oia anaʻe iho i te vahi tiaʻiraa pereoo. Te ite ra vau i te mata peʻapeʻa o te hoê tamahine te ui ra « E riro anei au ei tamahine tiʻamâ no te haere i te hiero ? » E te ite ra vau i te mata rohirohi o te hoê tamahine o te tiʻa nei i te mau poʻipoʻi atoa no te haere i te haapiiraa evaneria. Te tahi pae o outou teie e tiaʻi nei i te mea e tupu mai i roto i te oraraa e te tahi pae o outou te peʻapeʻa nei no te mau tamataraa e vaira i mua. A aparau ai au ia outou, te hiʻo noa ra vau i to outou mata e ite ra anei au i te mori no te tiʻaturi i roto i reira.

I te tahi mau taime, e feruri au e, te haamanaʻo ra anei outou e, e mau tamahine outou na te hoê Metua Here i te Ao ra o te here nei ia outou. I to outou bapetizoraahia, ua apee outou i to outou Faaora e ua tomo mai outou i roto i te haereʻa no te hoʻi i te utuafare i te raʻi ra. Ua parau o Nephi e, i teie nei tei niʻa outou « I teie nei eʻa titiaifaro e te pirihao e tae roa atu ai i te ora mure ore ra ; oia ïa, ua na te uputa outou i te ô mai » (2 Nephi 31:18). No te mea tei niʻa aʻena outou i te eʻa, te mea e titauhia ia outou maoti râ ia faaea noa i niʻa iho, e no te faaea i niʻa i te reira, titauhia outou ia tiʻaturi, te hoê tiʻaturiraa e ata noa maira i mua ia outou, ma te turama i to outou haerea.

Ui ihora o Moromona : « E aha ïa ta outou e tiaʻi ra ? » Te faaite mai ra taʼna pahonoraa ia tatou i na tiaʻiraa rahi e toru : « E tiaʻi outou ia faatiʻahia outou i te ora mure ore, i na roto i te taraehara a te Mesia, e te mana o te tiʻa-faahou-raa » (Moroni 7:41).

I to outou bapetizoraahia, ua riro mai outou ei feia ohipa i roto i te tiaʻiraa rahi matamua, te Taraehara a te Mesia. I te mau taime atoa e amu outou i te oroʻa, tei ia outou ra te raveʻa no te haamata faahou â e ia rave maitai atu â. Mai te mea ra te tanu ra outou i te mea tahito, te vahi viivii i roto ia outou, e a haamata apî faahou ai i te hoê oraraa apî.

Ua aparau vau i te tahi na feia apî tamahine e piti o tei tanu roa ino i to raua huru tahito. To raua mau ahu i mua aʻenei eita ïa e au i te faito no te mau tamahine no te fafauraa a te Atua, no reira ua heru ihora raua i te hoê apoo hohonu, tuu ihora i to raua mau ahu auʻore i roto i te apoo, e tanu ihora !

E rahi atu to outou faaroo e te tiʻaturi i te Faaora a tatarahapa ai outou e a rave ai outou i te mau tauiraa na roto i te tanuraa i ta outou mau hara. E nehenehe hoʻi ta to outou mau metua e tauturu ia outou, e tae noaʼtu i te epesikopo, a ohipa ai outou no te haamaitai atu ia outou. Ia tatarahapa outou e ia rave outou i te oroʻa ma te tiʻamâ, e nehenehe outou e haapaʻo i te « haerea e au i te ora apî » (Roma 6:4). Te ata mai nei te tiaʻiraa ma te anaana i mua ia outou, no te Taraehara a te Mesia. No te mea ua bapetizohia outou, tei niʻa ïa outou i te eʻa no te ora mure ore. A faaea noa i reira !

Te piti no te tiaʻiraa rahi o te tiʻa-faahou-raa ïa. Ua fafauhia ia outou paatoa e, na roto i to tatou Faaora o Iesu Mesia e tiʻafaahou outou, e ua ite outou e, ia hope anaʻe teie oraraa, e oraraa rahi atu â to muri mai.

Taʻu fetii [nièce] o Katie e 20 matahiti toʼna e tei te fare haapiiraa teitei oia, e rave rahi tareni toʼna e te mau opuaraa e vaira. A maha matahiti i mairi aʻenei ua pohe o Katie i roto i te hoê ati pereoo. Noaʼtu â e te vai nei â te mihi o te utuafare iaʼna, ua ite ra matou e, e farerei â matou iaʼna e aita matou e peʻapeʻa ra noʼna. Te vaira i roto i te pute a Katie taʼna parau faatiʻa no te hiero ta toʼna epesikopo i horoʻa, e ua nehenehe iaʼna ia bapetizohia ei mono i toʼna ra mau tupuna. E tamahine tiʻamâ o Katie. E ere te mea maoro roa na mua aʻe oia a pohe ai ua papai oia i teie mau parau : « Ahiri e teie te mahana hope no toʻu nei oraraa i niʻa i te fenua nei, teie te mea taʻu e vaiiho mai. A faariro i te mahana tataʻitahi ei mea faufaa… Faaea fatata noa i te Fatu. A faarahi i to outou ite mai roto mai i te mau papairaa moʻa, te evanelia, te mau poieteraa a te Fatu… Horoʻa i to outou taime… e ia haamanaʻo noa i te Mesia no Toʼna hiʻoraa e Taʼna Taraehara e ia tutava ia riro mai Iaʼna ra te huru i te mau mahana atoa ». Ua tomo oia i niʻa i te eʻa o te arataʻi i te ora mure ore e ua faaea noa oia i reira.

No te Mesia ra, te ata mai nei te tiaʻiraa ma te anaana i mua ia outou, e eiaha e peʻapeʻa rahi roa ino no to outou ra mau maʻi, te pohe, te veve, e aore râ te tahi atu mau mauiuiraa. Na te Fatu e haapaʻo ia outou. Ta outou hopoiʻa maoti râ o te haapaʻoraa ïa i te mau faaueraa, a amu i te mau parau a te Mesia, e a faaea i niʻa i te haereʻa o te arataʻi ia outou i te utuafare i te raʻi ra.

Na roto i te tiaʻi no te Taraehara e te Tia-faahou-raa, tei ia outou atoa te toru o te tiaʻiraa rahi, te tiaʻiraa i te ora mure ore. No te mea e Faaora to outou, e nehenehe outou e faanaho i te hoê a muri aʻe tae roaʼtu i ô atu i teie oraraa nei. Ia haapaʻo outou i te mau faaueraa, e fafauhia mai no outou te ora mure ore. E nehenehe atoa outou e faaineine ia outou iho na roto i te taiʻoraa e te haapiiraa e na roto i te « mataroraa i te mau buka, e… te mau reo, … e te mau taata » (PH&PF 90:15). Ua maramarama outou e « te mau parau tumu no te ite o te noaa mai ia tatou i roto i teie oraraa nei, e tiʻa ïa te reira e o tatou atoa i roto i te tiʻa-faahou-raa » (PH&PF 130:18).

Ua haamaitai rahihia vau i te hoê metua vahine o tei horoʻa i toʼna oraraa no te faaineine ia farerei i te Atua. Ua maramarama oia i te mau parau tumu o te faatupuraa, te haapiiraa, e te taviniraa i roto i toʼna oraraa. Taʼna parau rahi no te oraraa teie ïa : « Manava i te hoppoia atoa e tae mai nei o te arataʻi ia outou i mua, e tupu ai outou i te rahi. » E faaite atu vau i te tahi mau mea taʼna i rave. I toʼna apîraa, i faaea na oia i niʻa i te mau mouʻa no Unita i reira hoʻi toʼna metua tane e rave ai i te ohipa. Ua haapii oia e nahea ia tapu i te tumu raau, te taiʻa, te puhapa i rapae i te fare. I te tau hiona e haere oia i te haapiiraa i roto i te oire, e hauti taoro popo i roto i te hoê pupu, e haapii i te hauti i te pû [trompette]. Ua haere oia i te haapiiraa teitei e ua riro mai oia ei vahine utuutu maʻi. I muri aʻe i toʼna faaipoiporaa, ua rave oia e taʼna tane i te hoê tau misioni i Berésilia i reira oia i te haapiiraa i te reo Potiti. E rave rahi mau fenua taʼna i tere atu, e ua haapii oia i te evaneri e rave rahi mau taata. Te tamau nei oia i te mau papairaa moʻa i te mau mahana atoa, ua papaʻi i te tahi tau buka no niʻa i te aamu utuafare, te rave nei i te ohipa i roto i te hiero, ua tiaau 62 mau mootua, e nehenehe taʼna e tunu 600 rahiraa faraoa monamona nainai i te poʻippoʻi hoê !

Ua faaea toʻu metua vahine i niʻa i te eʻa a te Faaora i te mau mahana atoa o toʼna oraraa, na roto i te faaroo aueue ore Iaʼna ra (a hiʻo 2 Nephi 31:19). E tiʻa mai oia i te mau mahana atoa ma te hiʻo i mua e ma te rave i te ohipa. E mea rahi te mau mea faahiahia noʼna i roto teie nei ao o te tiʻa ia haapii.

No te mea te vai ra to outou Faaora, te tiʻaturi atoa ra outou i te ora mure ore, te poieteraa, te taviniraa, e te haapiiraa. Tei roto outou i te eʻa titiaifaro e te pirihao e te ata mai nei te tiʻaraa ma te anaana i mua ia outou.

Tau matahiti i mairi aʻenei, ua haere atu vau i pihaʻi iho i toʻu tupuna vahine e 97 matahiti toʼna, e tei niʻa iho oia i te pereoo turaʻiraʻi, ua paruparu e fatata i te matapô, ua paraparau mai oia no toʼna oraraa. Ua parau atu vau, « E ao hara teie. Te vai nei te mau faahemaraa e rave rahi e te mau tamataraa. E nehenehe anei e faaea tiʻamâ noa e ia hoʻi atu i pihaʻi iho i te Metua Here i te Ao ra ? » Ua tiʻa mărû noa maira oia i niʻa e ua parau maira na roto i te hoê reo faaue, « Oia ! Titauhia ia oe ia na reira ! Tera te tumu tei ô nei oe ! » Mauruuru roa e mama ruau, i to oe haapiiraa mai iaʻu i te tiaʻi.

Mai ia Katie, toʻu metua vahine, e teie tamahine o Tiʻaturi e pae matahiti, e nehenehe ta outou e ara mai i te mau mahana atoa no te rave i te mau mea apî ma te tiʻaturiraa i mua ia outou, no te mea te vai nei to outou Faaora. Ua bapetizohia outou i roto i Taʼna Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea nei. Te mea noa e titauhia ra ia faaea noa outou i roto, ma te haere i mua ma te tiʻaturi i to outou utuafare i te raʻi ra, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.