2003
Faaite e, ua ite oe
Me 2003


Faaite e, ua ite oe

I te mau mahana atoa, te horoʻahia mai nei ia tatou te mau raveʻa no te faaite e, ua ite tatou e nahea ia riro mai ia Iesu te huru e ia pee Iaʼna ma te faaroo.

E te mau tamarii here no te Paraimere e, e faahanahana tatou i teie matahiti i te 125 raa o te faatiʻaraahia te Paraimere. Na te hoê peropheta o te Atua i faatiʻa i te reira, no te tauturu i te mau tamarii ia ite e ia ora i te evanelia a Iesu Mesia ma te oaoa. E mea faufaa roa te Paraimere, e e riro teie matahiti ei matahiti nehenehe roa no te faahanahanaraa. Te mea faufaa roaʼtu, inaha, o matou, to outou ïa mau metua, to outou feia faatere, e to outou mau orometua haapii, te faatura nei matou ia outou, te mau tamarii. Ua here matou ia outou. Te oaoa nei matou no to outou huru e no te huru o ta outou e riro mai.

E tamarii hoʻi outou na te Atua. E Metua here to outou i te Ao ra, te faaroo nei e te pahono mai nei i ta outou mau pure. Te hinaaro nei Oia ia tiʻamâ outou no te hoʻi atu e ora i pihaʻi iho Iaʼna i te hoê mahana. Mai te mea e, te ite nei outou i te reira, e nehenehe ïa te reira e tauturu ia outou ia faanahonaho i to outou oraraa tahuti e te oraraa mure ore ma te tiʻaturi papu. Ia hiʻo outou i te oraraa i muri nei, a hiʻo atea i ô atu i te mahana no ananahi. E nehenehe ta te mau papaʻiraa moʻa, te mau haapiiraa a te mau peropheta no te mau mahana hopea nei e tae noaʼtu i te mau himene a te Paraimere, e tauturu ia outou ia haroaroa e ia faaineine ia roaa ia outou to outou faito mure ore. Ua faaite mai Iesu Mesia i te hiʻoraa ia tatou no niʻa i te huru no te riroraa ei mau taata tiʻamâ ia tiʻa ia tatou ia hoʻi atu i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra. E roaa ia outou tataʻitahi te mau raveʻa no te haapii i te parau no Iesu Mesia e ia pee Iaʼna ma te faaroo.

Ia rave tatou i te mau fafauraa no te bapetizoraa e ia haapaʻo i te reira, e ia farii i te Varua Maitai e ia faaroo hoʻi iaʼna, te faaite ra ïa tatou e, ua ite tatou e nahea ia pee Iaʼna. I te mau taime atoa e amu tatou i te oroʻa moʻa ma te tiʻamâ e ia haamanaʻo ia Iesu, te faaite ra ïa tatou e, ua ite tatou e nahea ia pee Iaʼna. Te hinaaro nei au e paraparau atu i te tahi atu raveʻa no te faaiteraa e, ua ite tatou e nahea ia pee Iaʼna, na roto ïa i te haapaʻoraa i te mau faaueraa.

Ua parau te Fatu e : « Amene, amene, e parau atu vau ia outou, o taʻu evanelia teie ; e ua ite outou i te mea tiʻa ia ravehia i roto i taʻu ekalesia ; o taʻu hoʻi ohipa i rave i to outou hiʻoraa ra, o ta outou ïa e rave ».1 E mea au roa naʻu tera himene Paraimere « I’m Trying to Be like Jesus [Te tamata nei au ia riro mai ia Iesu te huru] »2, e e mea au roa naʻu te mau manaʻo e tupu i roto iaʻu ia himene anaʻe au i te reira himene. I te mau mahana atoa, te horoʻahia mai nei ia tatou te mau raveʻa no te faaite e, ua ite tatou e nahea ia riro mai ia Iesu te huru e ia pee Iaʼna ma te faaroo.

I to John tomoraa i roto i te pŭpŭ taata ʻau, 10 toʼna matahiti, ua parau atura oia i toʼna taata faaineine e, e nehenehe taʼna e tataʻu i roto i te mau tataʻuraa e faatupuhia i te Mahana Maa eiaha râ i roto i to te sabati. I roto i te tataʻuraa hopea o te puʻe tau, ua tabulahia te ăuraa mono a John no te sabati. Ua haamanaʻo ihora oia i te hoê haapiiraa no te pô utuafare no niʻa i te raveraa i te faaotiraa na mua roa, ei reira ïa e ohie ai te raveraa i te ohipa tiʻa ia tae i te taime e titauhia. Te na ô ra o John e : « Ua faaoti au e, eita vau e ău i te sabati hou a tomo ai au i roto i taʻu pŭpŭ. Na tera i faaohie iaʻu i te parauraa i te taata faaineine e, eita taʻu e nehenehe e ău i roto i te auraa mono. Ua feruri au e, e inoino paha te taata faaineine iaʻu. Tera râ, i te tamaaraa no te hopea matahiti… ua parau atura oia i to te pŭpŭ e, te haapeu nei oia noʻu i te mea e, te vai nei taʻu mau ture, e ua tapeʻa maite hoʻi au i te reira mau ture ».3 Te faaite nei o John e, ua ite oia e nahea ia pee ia Iesu na roto i te haamoʻaraa i te mahana sabati e na roto hoʻi i te faaiteraa i te hiʻoraa maitai no te hoê taata tei haapaʻo i te mau haapiiraa a Iesu. I te mau taime atoa e haamoʻa outou i te mahana sabati, te faaite ra ïa outou e, ua ite outou e nahea ia pee ia Iesu.

Ua farii atoa paha outou i te hoê iteraa mai tei fariihia e au i te tau 11 toʻu matahiti. Te vaira hoê hoa toʻu o taʻu i haafaahiahia no te mea, mai te huru ra e, e mea rahi te mau mea taʼna i ite. I te hoê mahana ua pûpû mai oia i te hoê avaava naʻu. Ua parau mai oia e, e tauturu oia iaʻu ia haapii e nahea ia puhipuhi i te avaava e ua tamata oia i te faahepo iaʻu ma te parau e « E ere te mea ino – no teie noa taime ». Aita vau i hinaaro e faainoino iaʼna, tera râ, i toʻu apî-roa-raa ra, ua faaoti au e, eita roaʼtu vau e puhipuhi i te avaava. Na teie faaotiraaa i faaohie iaʻu no te parau e, aita. A faaite e, ua ite outou nahea ia pee, na roto i te haapaʻoraa i te Parau Paari.

I te onoraa o te matahiti o Caitlin, ua ani oia i toʼna orometua haapii ori e, e nehenehe anei taʼna e oomo i te tahi ahu huru tano noa no te pô oriraa. Pahono mai nei te orometua e, aita ; i taua taime ra, ite ihora o Caitlin i te ohipa te tiʻa iaʼna ia rave. Ua parau atura oia i toʼna orometua e, e faaruʻe oia i te oriraa no te mea, e rave oia i te mea ta Iesu e hinaaro ia rave oia. Te parau ra o Caitlin e, « E ere te faaotiraa ohie ia rave, tera râ, ua vai te hau i roto iaʻu i muri aʻe ra ».4 Te faatura nei tatou i to tatou tino na roto i te vai haehaa-noa-raa i roto i te parau no te ahu. Te faaite nei tatou e, ua ite tatou e nahea ia haapaʻo i te mau faaueraa e ia pee i te Faaora.

Na roto i te haapaʻoraa i te faaueraa ia aroha outou ia outou iho, te faaite ra ïa tatou e, ua ite tatou e nahea ia pee. Ua parau to tatou peropheta, te peresideni Gordon B. Hinckley e : « E puai rahi te roaa ia tatou ia ite tatou e, o outou e o vau atoa nei, e mau tamaiti e e mau tamahine anaʻe tatou na te Atua… Te taata tei roaa iaʼna teie iteraa e tei tuu i te reira i roto i toʼna oraraa, eita ïa oia e faahaehaa iaʼna no te rave i te ohipa iino e aore râ, … te faufaa ore ».5 Ua faaue mai Iesu ia tatou ia aroha tatou i to tatou taata tupu mai ia tatou iho nei. Ua faahohoʻa oia i teie haapiiraa teitei roa na roto i te aamu no te taata Samaria maitai, tei rave i te ohipa hamani maitai e te aroha i te taime aita hoê aʻe taata i tauturu. I reira, na ô aʻera te Faaora, « E haere oe e na reira atoa ».6 Ua haapii mai te Faaora ia tatou ia here e ia hamani maitai te tahi e te tahi – tae noaʼtu i te feia e ture taaê ta ratou. Eita teie mau taaêraa e riro ei otoheraa no te haapae ia vetahi ê e aore râ, no te hamani-ino- raa.

E hoa no Chelsea, e vaʻu matahiti toʼna, tei parau e, aita oia e au i te tahi tamaiti no te mea e ere oia i te melo no ta tatou ekalesia. I to outou manaʻoraa, eaha te ohipa ta Chelsea i rave ? E o outou, eaha te ohipa ta outou e rave ? Ua parau atu o Chelsea i toʼna hoa e, aita e peapea i te mea e, e ere oia i te melo no ta tatou ekalesia ; e taata maitai noa oia.7 Ia faaite anaʻe tatou i te maitai e te faatura ia vetahi ê, te faaite ra ïa tatou e, ua ite tatou e nahea ia pee i te Faaora.

Eaha to tatou huru i niʻa i to tatou iho mau melo no te utuafare ? Te vahi faufaa roa aʻe, e te vahi fifi roa atoa hoʻi no te faaite i te maitai, o roto ïa i to tatou iho fare, i niʻa i to tatou na metua e to tatou mau taeaʻe e te mau tuahine. Hoê ahuru matahiti to ta maua tamaiti o Mitch, ua hinaaro oia e tauturu i to matou utuafare, no te imiraa hoa i te raveʻa ia tupu te arearea. Ua tiaʻi oia e, aita e taata e hiʻo maira, ua taamu oia i te hoê oe i niʻa i toʼna arapoa, ma te parau e, e tamaiti tuati oia no te tauturu i te mau ohipa o te utuafare. Ia ite anaʻe to te utuafare e, ua oti te mau ohipa i te ravehia, e parau noa oia e, « Na te tamaiti tuati paha ». Ua riro o Mitch ei tautururaa rahi no matou, e ua faatupu atoa oia i te arearea e te oaoa i roto i to matou utuafare.

Teie mau tamaiti e teie mau tamahine taʻu i paraparau atu na, ua faaite ratou e, ua ite ratou e nahea ia pee, na roto i te haamoʻaraa i te mahana sabati, te haapaʻoraa i te Parau Paari, te ahuraa i te mau ahu tano, e na roto hoʻi i te faaiteraa i te maitai i niʻa i te mau hoa e i te utuafare. Outou atoa, e nehenehe atoa ta outou e faaite e, ua ite outou nahea ia pee, na roto i te haapaʻoraa i teie mau faaueraa e i te tahi atu mau faaueraa.

Te auraa no te riroraa tatou ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te mau Mahana Hopea nei, o te horoʻa-raa-hia ïa ia tatou te mau raveʻa e noaa ai ia tatou te mau haamaitairaa atoa o te evanelia. E nehenehe ta outou e parau papu i te mau mahana atoa e :

E tamarii au na te Atua.

Ua ite au e, te here nei te Metua i te Ao ra iaʻu e te here nei au Iaʼna.

E nehenehe taʻu e pure i te Metua i te Ao ra i te mau huru taime atoa e i te mau vahi atoa.

Te tamata nei au i te haamanaʻo e i te pee ia Iesu Mesia.

A faaoti i teie mahana ia faaite e, ua ite outou e nahea, na roto i te peeraa ia Iesu Mesia na roto i te faaroo. E ere te hoʻiraa i pihaʻi iho i te Metua i te Ao ra i te hoê haerea ohie. E titauhia te itoito no te pee tamau noa i te Faaora i tera mahana e tera mahana. Te faaite nei au i toʻu iteraa papu e, ia faaoti anaʻe outou e faaite e, ua ite outou, na roto i te peeraa ia Iesu Mesia na roto i te faaroo, e roaa te hau e te oaoa ia outou i teie nei a muri noaʼtu. Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. 3 Nephi 27:21.

  2. Children’s Songbook, 78.

  3. John S. Netherton, « Sticking to Standards », Friend, me 2000, 47.

  4. Caitlin McGrath, « A Modest Choice », Friend, me 2000, i roto i te api tapoʻi no muri.

  5. « ‘God Hath Not Given Us the Spirit of Fear’ », Ensign, atopa 1984, 2.

  6. Luka 10:37.

  7. A hiʻo Chelsea M. Bryant, « Creating Kindness », Friend, mati 2000, 35.