2003
Ia upootia i niʻa i te hauʻa ino o te hara
Me 2003


Ia upootia i niʻa i te hauʻa ino o te hara

No te ite o to tatou Metua here i te Ao ra e, … e topa outou e o vau atoa nei i roto i te hara, riro atu ai ei mea viivii, ua horoʻa mai Oia i te hoê faanahoraa no te tamâ i te hara… e e tamâ maitai ihoa te reira faanahoraa.

Te mau faaotiraa atoa ta tatou e rave, mea maitai anei e aore râ, mea ino anei, e hopearaa toʼna.

Ua paari mai au i te hoê vahi e parau paha outou e, e vahi faaapuraa au-ore-hia : i Virden, New Mexico, 135 rahiraa taata. I te hoê pô i te puʻe tau veʻaveʻa, e tamarii noa â vau, matou toʻu mau cousins, te tahi mau hoa e o vau iho, ua imi matou i te tahi mau raveʻa no te faaarearea rii. Ua parau mai te tahi e, e hauti matou i te tahi totoa hauti i niʻa i te tahi taata e faaea ra i reira. Tupu maira te manaʻo i roto iaʻu e, aita te reira i tano, aita râ i roaa iaʻu te puai no te patoʻi i te pahonoraa oaoa a te pŭpŭ.

Ia hope ta matou ohipa ino, ua horo ê atura matou na niʻa i te purumu mori ore, ma te ata e te faateitei atoa ia matou iho a horo noa ai matou. I taua taime mau ra, ua haruru ihora te hoê o te pŭpŭ i raro ma te tuo e : « Aiaaah, ua tuʻe au i te hoê mimi ! » Fatata i tera ihoa taime, ua hauʻa ihora matou i te hoê hauʻa i niʻa ia matou. E hauʻa neʻoneʻo mau. Ua manaʻo toʻu hoa e, e mimi. E ere râ te mimi, e mofeta. Ua faahi mai taua animala ra i niʻa ia matou no te paruru iaʼna. E mea iti roa te mau hauʻa neʻoneʻo mai te hauʻa o te mofeta, e ere matou te neʻoneʻo nei.

Ua hoʻi atura matou i te fare ma te au ore, ma te feruri e, e aroha mai paha to matou mau metua ia matou i roto i to matou ati. Ia tomo atu râ matou i roto i te fare tuutu, i te opaniraa ra, haamataraa ïa o mama i te hauʻa, e i muri iho, tiahi mai nei oia ia matou i rapae. Ua tiahihia matou i rapae i te fare.I muri iho ua haamata te ohipa tamâraa. Ua tutuʻi oia i to matou mau ahu. I muri iho, e au paʻi e, ua horoʻa te mau taata atoa i roto i to matou oire, i ta ratou mau raveʻa no te tamâ ia matou, mai te faahapuraa ia matou i te pape tomati, te û puaatoro e te puʻa horoi auʻa hamanihia i ô matou iho. Tera râ, ua vai noa tera hauʻa ino. Tae roaʼtu i te monoʻi no muri aʻe i te hahuraa i te taa a toʻu papa, aita te reira i manuia. E rave rahi mahana, ua tamaa noa matou i rapae i te fare, i raro aʻe i te hoê tumu raau, e ua taoto i roto i te fare ie, e e parahi i muri i roto i te afata a tere ai matou na niʻa i te pereoo.

Maa taime i muri mai, ua feruri matou e, ua pee tera hauʻa, no reira, ua tamata matou e haere i pihaʻi iho i te tahi mau tamahine hauʻa maitai to ratou. Aita ratou e faatiʻa ia matou ia haafatataʼtu ia ratou, aue ïa te haama no matou !

Teie nei, aita vau e parau nei e, tera ïa te hopearaa o te mau huru hara atoa, oia hoʻi, te omaha mofeta. E ere atoa te rahiraa o te mau hopearaa mai teie te huru te oʻioʻi ia tupu mai, e ere atoa hoʻi mai teie te ino. Tera râ, no te mau hara atoa, te vaira ihoa te taime, e hopearaa ihoa to te reira.

Te tahi mau taime, e riro te mau hopearaa o te hara ei mea haʻihaʻi roa i te hiʻoraa a te taata rave hara. E riro atoa tatou i te parau ia tatou iho e, ua na reira hoʻi tatou hou a tapiri ai i te mau tamahine, aita e taata e ite maira i ta tatou mau hara, e mea huna-maitai-hia hoʻi te reira. Area râ, no to tatou Metua i te Ao ra e no te feia faatere, te mau metua e te mau hoa puai i te pae varua, e nehenehe ta tatou mau hara e vai tahaa noa i mua ia ratou.

I toʻu haereraa i te hoê pureraa pae auahi na te feia apî, na muri iho ia elder Richard G. Scott, ua ite au i roto i te amuiraa, e pae na taurearea, na niʻa i to ratou huru e aore râ, ta ratou mau peu, e taa-noa-hia e, te vaira te tahi fifi i te pae varua i roto i to ratou oraraa. I muri aʻe i te pureraa, i toʻu faaiteraa ia elder Scott i te parau no teie na taurearea e pae, na ŏ maira oia e : « Te vaira e vaʻu ».

Ua tohu o Isaia : « O to ratou iho mata te ite ia ratou ; te faaite nei i ta ratou hara, mai ia Sodoma ; aore i tiʻa ia ratou ia huna » (2 Nephi 13:9 ; hiʻo atoa Isaia 3:9).

Na ŏ maira te Atua : « O te rave i te hara e e ore roa oia e tatarahapa atu e hurihia ïa i rapae » (PH&PF 42:28). Mai ia matou, toʻu mau fetii [cousins] e o vau nei, i « tiahihia i rapae » i to matou fare i te fenua nei ei hopearaa no ta matou totoaraa, e tiahi-atoa-hia tatou i rapae i te fare o to tatou Metua i te raʻi ra mai te mea e, aita tatou e tatarahapa.

« Ia tamata tatou i te tapoʻi mai i ta tatou mau hara » mai taʻu i rave ma te faaohipa i te monoʻi parai i muri aʻe i te hahuraa i te taa a toʻu papa, « e faananaue atu te mau raʻi ia ratou iho ; [e] e oto te Varua o te Fatu » (PH&PF 121:37). Ua ere tatou i te mau horoʻa o te varua. Na ŏ maira te Fatu e, « E o oia o te ore e tatarahapa ra, e rave-ê-hia mai iaʼna ra te maramarama taʼna i farii » (PH&PF 1:33).

Tei roto ia tatou tataʻitahi te maramarama o te Mesia, e aore râ, te manaʻo o te aau. Na te reira e faaue tamau noa ia tatou ia maiti i te maitai. Ta te maitiraa maitai e horoʻa mai, o te hopearaa maitai ïa. Mai te mea râ e, e faataere-noa-hia te tatarahaparaa e e tamau-noa-hia te raveraa hara, mai te huru ïa e, te tamau noaʼtoa ra te tuʻeraa i te mofeta. E haere noa te hauʻa ino i te rahiraa i te hara tataʻitahi e ravehia, e na te reira atoa hoʻi ïa e faaatea roaʼtu ia tatou i te Atua e i te feia ta tatou i here. Eita e maoro e riro mai tatou mai ia Lamana raua o Lemuela, inaha, na roto i te rave- tamau-noa-raa i te mau maitiraa ino, ua riro raua ei na taata « manaʻo taiata » ma te ore hoʻi e faroo faahou i te reo iti haʻihaʻi (a hiʻo 1 Nephi 17: 45).

Ahiri ihoa vau i haapaʻo i te manaʻo o toʻu aau i te taime matamua a muhumuhu mai ai oia e, e mea hape te totoaraa, aita ïa vau e roohia i te hauʻa neʻoneʻo.

Ua haapii mai te Fatu, na roto ia Nephi, « e ore hoʻi e tiʻa i te mea viivii ia parahi i ô i te Atua ra, e ia faaruʻe- ê-hia oe e a muri noa atu e tiaʼi » (1 Nephi 10:21).

Area râ, no te ite o to tatou Metua here i te Ao ra e, no Toʼna ite i to tatou paruparu, no toʼna atoa ite e, e topa outou e o vau atoa nei i roto i te hara, riro atu ai ei mea viivii, ua horoʻa mai Oia i te hoê faanahoraa no te tamâ i te hara – eiaha mai te pape tomati, te û, e te puʻa – e e tamâ maitai ihoa te reira faanahoraa.

Ua tono mai Oia i te hoê Faaora, Taʼna Tamaiti Fanau Tahi, o Iesu Mesia, ia pohe no ta tatou mau hara (a hiʻo Alama 22:14).

I roto i te Aua no Gesemane, ua faaite mai te Mesia i te hoê haapaʻo faito ore, e ua faatupu Toʼna mamae rahi i roto Iaʼna, « oia o te Atua, o tei hau aʻe i te mau mea atoa ra, i te rurutaina no te mauiui, e ua tahe maira te toto na te mau poaʼtoa, e ua mauiui i te tino e te varua atoa hoʻi » (PH&PF 19:18). E i reira, ua farii Oia ia « faateiteihia oia i niʻa i te satauro, e [ia] taparahihia no te mau hara a to te ao nei » (1 Nephi 11:33).

« Ua faaoromai hoʻi oia i te mamae rahi o te mau taata atoa ia tiʻa i te mau taataʼtoa ia tatarahapa e ia haere mai iaʼna ra… e aue hoʻi te rahi o toʼna oaoa i te varua taata ia tatarahapa ra ! » (PH&PF 18:11, 13).

Ua faaite mai te Fatu nahea ia ite « mai te mea e, ua tatarahapa te taata i taʼna ra mau hara – inaha, e faʻi mai oia i te reira e e haapae ê roaʼtu hoʻi » (PH&PF 58:43). I reira hoʻi te fafauraa semeio e tupu mai ai, « Ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona » (Isaia 1:18).

Mai te mea e, e faauru mai te Varua ia outou ia faatitiaifaro i te hoê mea i roto i to outou oraraa, e mea tiʻa ia outou ia ite i teie haapiiraa – e mea faufaa rahi to outou varua. Te hinaaro nei to outou Metua i te Ao ra ia riro outou ei melo no Toʼna utuafare mure ore.

Te taparu nei au ia outou ma te here, « Eiaha outou e faaroaroa i te mahana o ta outou tatarahapa » (Alama 34:33). A haamata i te reira i teie nei. A horoi i te hauʻa o te hara i te raau o te tatarahapa. I reira, na roto i te Taraehara, e tiʻa ai i te Faaora ia tamâ ia outou. Te faaite papu nei au i te reira na roto i te iʻoa o te Iesu Mesia ra, amene.