2003
Te horoʻa aore e tiʻa ia parau
Me 2003


Te horoʻa aore e tiʻa ia parau

Mai te mea e iriti [tatou] i to [tatou] aau no te farii i te faaururaa a teie nei horoʻa aore e tiʻa ia parau o te Varua Maitai, e ô mai ïa te hoê maramarama apî i te pae varua.

E mea maitai mau no te tiʻa atu i mua ia outou i teie mahana. E mea au roa naʼu ia faaroo i te parau a te Fatu tei aparauhiaʼtu e to tatou feia faatere, a arataʻihiaʻi ratou e te horoʻa moʻa o te Varua Maitai. I teie mahana, te hinaaro nei au e faahiti atu i te tahi mau parau no niʻa i teie horoʻa.

Ua feruri anei outou no niʻa i te rahiraa o te maramarama e te puai ta te mahana e horoʻa nei ? Aita roa ïa te reira e taa-maitai-hia nei e tatou. Te veʻaveʻa e te maramarama ta tatou e farii nei, no ô mai ïa te reira i te Atua ra. E tapaʻo ïa teie no te maitai o to tatou Metua i te Ao ra.1

E hiti mai te maramarama o te mahana na roto mai i te reva, ma te turama i to tatou paraneta a haati noa ai te reira i te mahana, ma te horoʻa mai i te ora na roto i te mahanahana e te maramarama. Ahiri e aita te mahana, aita ïa e ora i niʻa i teie paraneta ; e riro ïa ei mea pohe e te toʻetoʻe e te poiri hoʻi e a muri noaʼtu..

Mai te mahana e horoʻa nei i te ora e te maramarama i te fenua nei, te horoʻa atoa nei te maramarama pae varua i te ora i to tatou varua. Te parau nei tatou i te reira Te Maramarama o te Mesia. Te haapii nei te mau papairaa moʻa ia tatou « e turama mai te reira i te mau taata atoa o te tomo mai i roto i te ao nei ».2 No reira, te fanaʻo nei te mau taata atoa i te mau maitai no ô mai i te reira. Ua riro te Marama o te Mesia ei faaururaa moʻa o te faatiʻa nei i te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii atoa ia faataa i te maitai e i te ino. Te faaitoito nei te reira ia tatou ia maiti i te maitai, ia imi i te parau mau mure ore, e ia haapii faahou mai i te mau parau mau ta tatou i ite i te ao ra hou i te tahuti nei, e tei moʻehia e tatou i roto i te tahuti nei.

Eiaha e hape i te maramarama o te Mesia i te Varua Maitai, inaha e ere te maramarama o te Mesia i te hoê taata. E tae mai taʼna faaururaa na mua no te faaineine i te taata ia farii i te Varua Maitai. E arataʻi te maramarama o te Mesia i te varua parau-tiʻa ia « faaroo i te reo » 3 no te ite i te evanelia mau e i te Ekalesia mau e ia farii i te Varua Maitai.

Te Varua Maitai e Varua ïa, e melo taaê e te papu maitai oia no te Atuaraa.4 E ite oia e aore râ e faaiteraa papu no te mana o te Atua, no te hanahana o te Mesia, e no te parau mau o te evanelia tei faahoʻihia mai. E rave rahi i roto i te aamu o te mau nunaa atoa tei titau maite i te aparau i te mau raʻi e i te farii i te maramarama no te parau mau no te evanelia. Ua roaa ia ratou te faaururaa a te Varua Maitai i te haapapuraa i te parau mau no te evanelia.

Ua parau mai te peropheta Iosepha Semita : « Te vai ra te vahi taaê i rotopu i te Varua Maitai e te horoʻa a te Varua Maitai. Ua farii o Korenelio i te Varua Maitai hou i toʼna bapetizoraahia, oia hoʻi te mana faafariu o te Atua tei tae mai i niʻa iaʼna no niʻa i te parau mau o te evanelia, aita râ i tiʻa iaʼna ia farii i teie hiʻoraa o te Varua Maitai e tae roa ua bapetizohia oia. Ahiri e aita oia i bapetizohia, ua faaruʻe ïa te Varua Maitai iaʼna ».5

E roaa noa te horoʻa o te Varua Maitai, oia hoʻi te tiʻaraa no te farii i te Varua Maitai ei hoa tamau, na niʻa i te huru o te faaroo i niʻa i te Mesia ra, te tatarahapa, te bapetizoraa na roto i te utuhi, e te tuuraa rima a te mau tavini tei mau i te mana no te Autahuʻaraa a Melehizedeka. E horoʻa faufaa rahi roa teie, o te horoʻa-noa-hia i te mau melo tiʻamâ no te Ekalesia a te Fatu.

I roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau, ua pii te Fatu i te horoʻa o te Varua Maitai ei horoʻa aore e tiʻa ia parau.6 Te reira hoʻi te pu no te iteraa papu e te mau horoʻa pae varua. Na te reira e haamaramarama mai i te feruriraa, na te reira e faaî mai i to tatou varua i te oaoa,7 na te reira e haapii mai ia tatou i te mau mea atoa, e na te reira e faahaamanaʻo mai ia tatou i te mau mea.8 « E faaite atoa mai te Varua ia [tatou] i te mau mea atoa te tiʻa ia tatou ia rave ».9

Te parau faahou ra te peresideni James E. Faust e, “ua riro te Varua Maitai ei tiaʻi rahi aʻe no te hau o te aau i roto i to tatou ao papu ore ».10

Ua parau mai te peresideni Gordon B. Hinckley, « E haamaitairaa rahi mau te fariiraa i te faaururaa a te hoê melo no te Atuaraa ».11 A feruri na eaha te auraa no teie mea, oia hoʻi te tiʻaraa no te farii i te mau haapiiraa no ô mai i te hoê melo no te Atuaraa ; te tiʻaraa no te paraparau atu ma te paari mau, te ite mau, e te mana mau !

Mai te mau horoʻa atoa, e mea tiʻa roa ia fariihia teie horoʻa. Ia tuuhia te rima autahuʻaraa i niʻa i to outou upoo no te haamau ia outou ei melo no te Ekalesia, ua faaroo outou i te mau parau ra, « A farii mai i te Varua Maitai ». E ere teie i te auraa e, ua riro mai te Varua Maitai ei hoa tamau no outou noaʼtu eaha te mau ohipa ta outou e rave. Te faaara nei te mau papairaa moʻa ia tatou e « e ore roa te Varua o te Fatu e parahi noa mai i te taata nei ».12 I to tatou haamauraahia ei melo no te Ekalesia, ua horoʻahia mai ia tatou i te tiʻaraa no te tapeʻa noa i te Varua Maitai, tera râ e tiʻaraa noa teie o te mea titauhia ia tatou ia fanaʻo e aore râ ia farii na roto i te haapaʻoraa i te ture e te parau-tiʻa. A haapaʻo maitai i teie horoʻaraa.

E faaara mai te Varua Maitai ia tatou i te mau ati, e e faauru mai te reira ia tatou ia tauturu ia vetahi ê i te mau taime no te ati. Ua aʻo mai te peresideni Thomas S. Monson ia tatou : « E hiʻo tatou. E tiaʻi tatou. E faaroo tatou no taua reo iti haʻihaʻi ra. Ia aparau mai te reira, e haapaʻo ia te mau tane e te mau vahine feruriraa paari i te reira. Eita ïa ratou e faaerehia i te mau faaururaa a te Varua.13

Ua haere au i te hoê mahana e mataitai i te hoê ana rahi mau. I roto i taua ana ra, ua tupohe te taata arataʻi i te mau mori no te hoê taime iti no te faaiteraa eaha te huru ia vai i roto i te poiri. E mea huru ê roa. Ua tuu atu vau i toʻu rima i mua noa mai i te mata e aita roa vau i ite atu i te reira. E mea riʻariʻa mau. Ua oaoa roa vau i te tuʻama-faahou-raa-hia mai te mori.

A ama mai ai te mori e a maramarama ai, hoê a huru atoa i te Varua Maitai ia tomo mai i roto i te poiri pae varua o te haati nei ia tatou e o te turama mai i te mau mea pae varua tei hunahia ra. Ua na ŏ mai te Aposetolo Paulo « E ore râ te taata e farii mai i ta te Varua o te Atua ra ; e mea maamaa ïa iaʼna, e ore hoʻi e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua ».14

Te mătaʻu nei au aita te tahi mau melo no te Ekalesia a te Fatu e « fanaʻo nei i te mau haamaitairaa » o te horoʻa o te Varua Maitai.15 Ua haapoirihia te tahi pae i te mau mea o te ao nei, o te patoʻi nei i te faaururaa a te Varua Maitai. Aore atura ïa ratou i tiʻa faahou e ite atu i te faaururaa a te Varua. E ao maniania mau e te rahi o te ohipa teie ao ta tatou e ora nei. A haamanaʻo e ere te raveraa i te ohipa e tapaʻo no te riroraa ei taata puai i te pae varua. Mai te mea aita tatou e haapaʻo maitai, e nehenehe ïa i te mau mea o teie nei ao e haapoiri i te mau mea a te Atua.

Te vai ra te tahi mau taata tei pohe roa i te pae varua, aore faahou ratou e farii nei i te faaururaa a te Varua na roto i te mau ohipa ino ta ratou i rave. Area râ te tahi atu mau taata, ua hupehupe ïa ratou, aita roa ratou i hinaaro ia taʻuma i niʻa i te faito teitei aʻe no ratou iho e no te paraparau atu i te Atua ra.

Mai te mea e iriti ratou i to ratou aau no te farii i te faaururaa a teie nei horoʻa aore e tiʻa ia parau o te Varua Maitai, e ô mai ïa te hoê maramarama apî i te pae varua. E araara ïa te mata i te mau mea pae varua. E ite ïa ratou no ratou iho i te mau mea a te Varua, oia hoʻi te mau mea faufaa roa e o te tiʻa ia haapuai i te varua, te feruriraa e o te faaî mai i te aau i te oaoa rahi roa, aore e faaauraa.

Ua aparau te peresideni Brigham Young no niʻa i te hoê ohipa moʻa mau tei tupu i toʼna iteraaʼtu ia Iosepha Semita, tei taparahi-pohe-hia i roto i taʼna taoto, i te afaʻiraa mai i te tahi faahou â parau poroʻi. E parau poroʻi ïa teie ta te feia Moʻa o teie tau e hinaaro mau nei : « A [haapapu i te] parau atu i te mau taata ia tapeʻa noa i te Varua o te Fatu », parau aʻera o Iosepha, « e na te reira e arataʻi ia ratou i te vahi tiʻa. A haapaʻo maitai, eiaha roa e tiʻavaru e atu i te reo iti maru, na te reira e haapii mai ia oe eaha te ohipa e rave e te vahi e haere atu ; na te reira e horoʻa mai i te mau hotu no te basileia. A parau atu i te hui taeaʻe ia tiʻaturi noa â, e ia tae mai te Varua Maitai ia ratou ra, ua ineine ïa to ratou aau i te farii i te reira ».16

E te mau taeaʻe e te mau tuahine, te tiʻavaru ê ra anei tatou i te reo iti mărû ? Te rave ra anei tatou i te mau mea o te hamani-ino-nei i te Varua Maitai ? Te farii ra anei tatou i te mau mea ia tomo mai i roto i to tatou mau fare o te tiʻavaru ê ra i te Varua i rapae i to tatou mau fare ? E mea papu e riro te mau ohipa faaoaoaraa, te mau hohoʻa teata ta tatou e faatiʻa nei i te tomo mai i roto i to tatou mau fare i te tiʻavaru ê atu i te mana o te Varua Maitai. E mea ino mau i te Varua Maitai te pae rahi o te mau ohipa faaoaoaraa a to te ao nei. E mea papu, aita roa tatou e mataitai nei i te mau hohoʻa teata e aore râ afata teata o tei î roa i te mau ohipa iino, te parau faufau, e te mau ohipa viivii.

Te ani atu nei au ia outou ia feruri na roto i te hoê raveʻa haehaa e te aau pure e ia ani ia outou iho, « Te vai ra anei te Varua i roto i toʻu oraraa ? E mea oaoa anei au ? Te rave ra anei au i te hoê mea i roto i toʻu oraraa o te mea ino i te Varua e o te faaere nei i te Varua Maitai i te riro mai ei hoa tamau no tatou ? » A faaitoito na outou i te tatarahapa, mai te mea ua tiʻa te reira, e a farii faahou â i te faahoaraa a te Varua Maitai.

Te farii ra anei tatou i te faaururaa a te Varua Maitai i roto i to tatou mau utuafare ? Te rave ra anei te utuafare i te hoê ohipa o te tiʻavaru ê nei i te Varua ? Nahea tatou i te ani maitai i te Varua Maitai ia faaea mai i roto i to tatou fare e te utuafare atoa ?

E mea tiʻa roa i to tatou mau fare ia riro ei mau vahi faaearaa no te Mesia. E mea tiʻa roa ia tatou ia haere rahi aʻe i te hiero e ia faaiti i te taime i niʻa i te mau ohipa faaoaoaraa. A faatopa mai na i te maniania i raro i roto i to tatou mau fare, ia ore hoʻi te maniania o te ao nei ia haru mai i te reo iti mărû o te Varua Maitai. Te hoê o ta tatou mau hopoiʻa rahi roa aʻe ei mau metua, o te fariiraa ïa i te mana e te faaururaa a te Varua Maitai i roto i to tatou mau fare. E mea tiʻa roa ia tatou ia pure e ia taiʻo i te mau papairaa moʻa. E nehenehe ia tatou ia himene i te mau himene pureraa no niʻa i te Faahoʻiraahia mai te evanelia no te ani atu i te Varua Maitai ia tomo mai i roto i to tatou mau fare. E nehenehe atoa te faatupu-tamau-raa i te pô utuafare e tauturu mai.

I roto i teie mau tau aehuehu mau, te hinaaro nei tatou i teie horoʻa aore e tiʻa ia parau i roto i to tatou oraraa. Ua faahamanaʻo mai te peresideni Boyd K. Packer ia tatou : « Eiaha roa tatou e mătaʻu no te tau i mua nei. E tiʻa râ ia tatou ia oaoa, eiaha râ ia mătaʻu. Mai te mea e haapaʻo tatou i te mau faaururaa a t eVarua, e ora ïa tatou, noaʼtu e eaha to mua nei ia tatou. E faaitehia mai ia tatou i te ohipa te tiʻa ia tatou e rave ».17

Ua haapii mai te peropheta Iosepha Semita e, e tiʻa i te Feia Moʻa ia faataa i te horoʻa a te Varua Maitai i te tahi atu mau varua atoa, inaha « e horoʻa mai te reira i te hau e i te oaoa i to ratou varua ; e iriti ê atu te reira i te ino, te pohehae, e i te mau ino atoa i rapae i to ratou aau ; e e hinaaro noa ratou ia rave i te maitai, ma te faatupuraa i te parau-tiʻa e te paturaa i te Basileia o te Atua ».18

Ua faatiʻa mai te hoê hoa toʻu i te hoê taime i toʼna aamu no te iteraa e te taa-maitai-raa i te horoʻa a te Varua Maitai. Ua pure tamau oia e ua hiaai oia e ite i te parau mau no te evanelia.

Noaʼtu e ua hau maitai toʼna mau manaʻo, aita roa râ te ite papu taʼna i hiaai ra i roaa mai iaʼna. Ua tiʻaturi oia e e ora noa paha oia i te taatoaraa o toʼna oraraa ma te tiʻaturiraa i niʻa i te faaroo o vetahi ê.

I te hoê poʻipoʻi, a taiʻo ai oia i te mau papairaa moʻa, ua ite aʻera oia i te hoê mea i te faaîraa i roto i toʼna tino, mai te upoo e tae roaʼtu i te avae. Ua na ŏ mai oia, « Ua î roa vau i te here puai e i te oaoa. Aita roa e nehenehe iaʻu ia faatiʻa maitai atu i toʻu huru i taua taime ra taaê atu i te parau e, ua uruhia vau i te oaoa rahi ».

Noaʼtu e ua niiniihia mai te Varua Maitai i niʻa iaʼna, ua maere oia, e ua feruri aʻera oia e mai te mea e mea mau ihoa anei te reira, e aore râ e manaʻo noa te reira. Ua parau mai oia, « A feruri ai au i te reira, ua puai roa mai te manaʻo e tae roa ua faaoti aʻera vau na roto i te taʻi e, ‘ua ravaʻi te reira’ ».

I toʼna tamariiraa, ua ite atoa toʻu metua tane i te hoê ohipa mai te reira te huru i te mahana no toʼna bapetizo-raa-hia. Ua na ŏ mai oia, « I to te episekopo tuuraa i toʼna na rima i niʻa i toʻu upoo… e i te parauraa, ‘A farii mai i te Varua Maitai,’ ua ô mai te hoê huru… tei ore roa i itehia e au na muaʼtu… ua ô mai ïa te reira i roto i toʻu aau… e huru hoʻi no te oaoa te reira tei faaî roa i toʻu aau ».

Mai taua taime ra e i roto i toʼna oraraa, ua ite noa oia e ua ora o Iesu Mesia e ua faatere oia i Taʼna Ekalesia na roto i te hoê peropheta ora.19

E rave rahi mau taata i teie mahana tei farii i te mau faaururaa a te Varua Maitai a taiʻo ai ratou i te Buka a Moromona e aore râ a faaroo ai ratou i te mau iteraa papu a te mau misionare e te mau hoa. Ia ratou, te parau atu nei au, ei Aposetolo na te Fatu ra, o Iesu Mesia, ua faahoʻi-faahou-hia mai te evanelia ma toʼna îraa atoa i te fenua nei ! E peropheta mau o Iosepha Semita, ua iriti oia i te Buka a Moromona na roto i te horoʻa e te mana o te Atua. Te poroʻi atu nei au i te mau taata atoa ia taiʻo i te Buka a Moromona e ia farii i te fafauraa no te taiʻoraa i te reira « Ia itea teie nei mau parau ia outou, e ui atu i te Atua, i te Metua Mure ore ra, i te iʻoa o Iesu Mesia e, e parau mau anei teie mau parau, ma te manaʻo papu, e ma te faaroo i te Mesia, naʼna ïa e faaite mai i te parau mau ia outou na roto i te mana o te Varua Maitai ».20

Ia outou e ere i te melo no te Ekalesia, te poroʻi atu nei au ia outou ma toʻu aau atoa – eiaha e patoʻi faahou i te parau mau. A faataa i te hoê vahi i roto i to outou aau no teie maramarama no te raʻi mai. A faaohipa i te faaroo, a tatarahapa, e ia bapetizohia outou i te iʻoa o Iesu Mesia no te faaoreraa o ta outou mau hara, e tiʻa atoa ia outou ia farii i teie nei horoʻa aore e tiʻa ia parau a te Varua Maitai.

Te ora nei to tatou Metua i te Ao ra ! O Iesu te Mesia ! Ua faahoʻihia mai te evanelia a Iesu Mesia ma toʼna îraa atoa i te peropheta Iosepha Semita ra. O te peresideni Gordon B. Hinckley te peropheta, te hiʻo, e te heheu parau i to tatou tau. O toʻu ïa iteraa papu na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Te parau ra te mau aivanaa no te Pû Ohiparaa na te Reva (NASA) e, « te rahiraa puai ta te mahana e horoʻa nei, ua taeʻahia ïa e 383 milia i te milia kilo watt, e ua tuea te reira i te puai e roaa mai na roto i te paainaraa 100 milia tane TNT i te tetoni hoê » (Pû Faatereraa o te NASA, « Te Tuatapaparaa i te Tereraa o te Mahana », itenati, http ://solarsystem.nasa.gov/ features/planets/sun/sun.html).

  2. Ioane 1:9 ; hiʻo atoa Moroni 7:16 ; PH&PF 84:46.

  3. PH&PF 84:46.

  4. Hiʻo PH&PF 130:22.

  5. History of the Church, 4:555.

  6. PH&PF 121:26.

  7. Hiʻo PH&PF 11:13.

  8. Hiʻo Ioane 14:26.

  9. 2 Nephi 32:5.

  10. « The Gift of the Holy Ghost – A Sure Compass », Ensign, me 1989, 32.

  11. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 259.

  12. Genese 6:3 ; hiʻo atoa 2 Nephi 26:11 ; PH&PF 1:33 ; Mose 8:17.

  13. Live the Good Life (1988), 59.

  14. 1 Korinetia 2:14.

  15. Hiʻo Brigham Young, Discours de Brigham Young, maitihia e John A. Widtsoe (1954), 32.

  16. Manuscript History of Brigham Young 1846-1847, haaputuhia e Elden J. Watson (1971), 529.

  17. « The Cloven Tongues of Fire », Liahona, tiurai 2000, 9.

  18. Manuscript History of Brigham Young, 529.

  19. Joseph L. Wirthlin, in Conference Report, eperera 1956, 12.

  20. Moroni 10:4.