2003
Te mau faufaa morare o te mau tamahine parau tiʻa na te Atua
Me 2003


Te mau faufaa morare o te mau tamahine parau tiʻa na te Atua

Te hinaaro nei au e faaitoito ia outou ia haapuai i te mau faufaa morare tei roaa ia outou, e ia faahotu i te tahi atu â mau faufaa morare e rave rahi.

E au mau tamahine here e, e oaoa rahi toʻu i te taeraa mai i rotopu ia outou, no te mea, te vai ra i roto ia outou te hoê haaputuraa rahi no te maitai. Ua riro outou ei tuhaa faufaa rahi i roto i te parau no te ananahi o te Ekalesia e o te ao nei, mai to outou mau metua vahine, to outou mau tati, e to outou mau mama ruau i mua aʻe nei. E roaa te oaoa rahi ia outou, hau atu i te tiʻa ia outou ia feruri.

E oaoa taaê to tatou i teie pô na roto i te taeraa mai i rotopu ia tatou, te peresideni Gordon B. Hinckley, te peresideni Thomas S. Monson, e te tahi atu mau Hui Mana Faatere. Te haapoupou nei au i te tuahine Tanner, te tuahine Beck, e te tuahine Dalton no ta ratou mau parau poroʻi faahiahia no niʻa i te parau no te tiʻa-maite-raa i te Mesia. Tae noaʻtu i te himene a teie pŭpŭ himene na te feia apî tamahine, e mea nehenehe roaʻtoa.

I te 19 no mati 2003, ua faatae te peresideniraa Matamua i te hoê rata i te mau tiʻa faatere no te autahuʻaraa no te faaitoito ia ratou ia tauturu i te feia apî tamahine i roto i te taime no te tauiraa ratou mai te pŭpŭ tamahine haere atu i roto i te pŭpŭ tuahine. E mea faufaa roa teie mea. Te haapapû ra te rata e, tei te mau metua te hopoiʻa tumu no te reira, tera râ, e tiʻa i te episekoporaa, te feia faatere no te Feia Apî Tamahine, e no te Sotaiete Tauturu ia haa amui ratou no te faaitoito i to tatou mau tuahine apî paari i roto i taua taime tauiraa ra.

E au mau tamahine here e, i roto i toʻu mau tere ohipa na te Ekalesia, i te mau fenua e rave rahi o te ao nei, ua farerei haere au i te tahi pae o outou e teie mau tamahine apî nehenehe, e ua maere au i toʻu iteraa i to outou tiʻa-maite-raa. E nehenehe taʻu e parau papu e, e roaa ia outou « te tiaʻi papu roa » no to outou ananahi, e tae noaʻtu i te oaoa hopea ore mai te mea e, e « haere tiʻa outou i mua » ei mau tamahine parau tiʻa na te Atua ra.1 E mau tamahine outou no te maitai e no te fafauraa teitei. Te hinaaro nei au e faaitoito ia outou ia haapuai i te mau faufaa morare tei roaa ia outou, e ia faahotu i te tahi atu â mau faufaa morare e rave rahi.

I teie pô te hinaaro nei au e paraparau i niʻa i te tahi o te reira mau faufaa morare. Mea rahi te taata aita e haroaroa hope roa nei i te auraa o te parau ra, e faufaa morare. Te tatararaa matarohia e te taata, o te faaturi ore ïa e aore râ, te viivii ore i te pae morare, tera râ, te auraa hohonu o teie parau, o te mau huru paieti atoa ïa o te tauturu ia tatou ia tarai i to tatou huru. Te vai ra te tahi tapu ahu nirahia, i roto i te ‘Musée de Terre-Neuve’, ua nirahia te reira i te matahiti 1813, te na ô ra e : « Te faufaa morare o te nehenehe rahi aʻe ïa o te feruriraa, te unaʻuna teitei aʻe o te taata nei. Te faufaa morare, o to tatou ïa tiaʻi e to tatou aveiʻa arataʻi, naʻna e turaʻi ia tatou ia faaohipa i te manaʻo maitai i te taime e arataʻi ai to te tino ia tatou i niʻa i te eʻa tiʻa ore ».

Te hinaaro nei au e horoʻaʻtu ia outou 10 faufaa morare o te tiʻa ia outou tataʻitahi ia titau, i roto i ta outou opuaraa ia roaa ia outou te maitai roa ra e te oaoa :

1. Faaroo

Ua tabula vau i te faufaa morare o te faaroo ei matamua no te mea, o te reira te mea faufaa roa aʻe. Ua haapii mai te peropheta Iotepha Semita e, te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, o « te niu ïa o te mau mea parau tiʻa atoa ».2 Te fafau atu nei au ia outou e teie mau tamahine nehenehe e, mai te mea e, e faaitoito outou i te haapaʻo i te mau faaueraa, e tupu tamau to outou faaroo i te rahi. Ia faaohipa tatou i te faaroo, e tupu i roto ia tatou te oaoa e te manaʻo papu, te aroha e te itoito, no te mea, na te faaroo e faaarepurepu i teie mau faufaa morare atoa.

2. Parau tiʻa

Te faatiʻa ra te hoê tamahine no roto i te hoê pŭpŭ peiraa popo no te fare haapiiraa teitei, i te aamu no te tau a hauti ai oia e toʻna hoa o Muki i roto i te hoê hautiraa aito :

« Te haamanaʻo ra vau e, e mea fatata roa te taiʻo, … ua haafatata maira o Gracie [no roto oia i te tahi pŭpŭ] i mua, ouʻa aʻera i niʻa, e tupaʻi aʻera i te popo ma toʻna puai atoa… Ua faaite maira te refiri hiʻopoʻa reni e, ua rapae te popo, e ua afaʻi aʻera te refiri rahi i toʻna rima i niʻa no te faaite e, tei [ia matou] te taiʻo. Ua haamata ihora matou i ta matou tupairaa rima matarohia te tahi e te tahi, tera râ, ua ite atura matou ia Muki te afaʻi ra i toʻna rima i niʻa no te faaite i te refiri rahi e, ua û te popo i niʻa i toʻna rima iaʻna i tairi. Te faaite ra o Muki e, ua tano te popo i niʻa iaʻna. Area te refiri hiʻopoʻa reni ra, … te parau ra ïa oia e, … ua rapae, aita i tano i niʻa iaʻna.

E tamahine parau ore e te haama haere noa o Muki, tera râ, ua faaite oia i te hoê hiʻoraa parau tiʻa e te haavare ore, aitâ vau i ite aʻe nei i te reira huru. Ua maere roa o Gracie Shute, e no reira, ua paraparau oia ia Muki i muri aʻe i te hautiraa… I muri aʻera, ua horoʻa o Muki i te hoê Buka a Moromona na Gracie. Aita vau i ite e, ua taiʻo anei o Gracie i te reira buka…, ua ite râ vau e, ua putapû roa te aau o Gracie i te iteraa i tera huru to Muki, e o matou atoa nei ».3

E riro ei feia haavare ore i mua ia vetahi ê mai te mea e, e riro outou ei feia haavare ore i mua ia outou iho.

3. Taiata ore

I roto i « Te Utuafare : E Parau Poroʻi i to te Ao nei », te taiʻo ra tatou e : « te mana moʻa no te hamaniraa i te taata, ia faaohipahia ïa i rotopu i te tane e te vahine anaʻe iho, o tei faaipoipohia, mai te au i te ture, ei tane faaipoipo e ei vahine faaipoipo ».4 Taaê noaʻtu i te reira, te parau ra te Fatu i roto i te Buka a Moromona, « Ua oaoa hoʻi au, o te Fatu te Atua, i te vahine taiata ore ra ».5 Te feia e rave i te mau peu herehereraa e te tahi atu taata i rapae i te faaipoiporaa, e mea papu e, e mauiui ratou no te reira, i te pae o te feruriraa e i te tino atoa. Ia ravehia te mau peu herehereraa te tane e te vahine i rapaeʻau i te mau otia tei faataahia e te Fatu, e tupu mai ïa te ati rahi, te haama, te ino, e te oaoa ore i roto i te feia tei rave i te reira.

Ia faaohipahia râ teie mau horoʻa moʻa mai ta te Fatu i hinaaro i roto i te otia o te hoê faaipoiporaa hiero, e horoʻa mai te reira ia tatou i te poupou e te oaoa rahi aʻe. E riro mai tatou ei rahu nui apiti e te Atua no te farii i te hoê utuafare e te hoê huaai. Te taiata ore na mua aʻe i te faaipoiporaa, apeehia mai e te haapaʻo maite i muri aʻe i te faaipoiporaa, o te hoê ïa parau mana e roaa ai te faatura e te oaoa i te taata atoa. Ua horoʻa mai te peresideni N. Eldon Tanner i te tahi mau aʻoraa maitai o taʻu e hinaaro nei e faahiti faahou atu, « Haamanaʻo tamau noa e, e nehenehe ta outou e haere ateaʻtu â i roto i te parau no te faatura, hau atu i te parau no te roo ».6 Te ani nei au ia outou ia hiʻo i te haapiiraa maitai roa no niʻa i te parau no te viivii ore tei papaʻihia i roto i te buka iti ra « No te Puai o te Feia Apî ».

4. Haehaa

Te haehaa, o te rave-au-raa ïa i te mau mea atoa. Teie te hoê hiʻoraa, ia farii anaʻe outou i te haapoupouraa, a farii i te reira ma te aau maitai, eiaha râ e faariro i te reira ei teoteoraa na outou. E te mau tamahine, e mea rahi te mau mea ta outou i ite, tera râ, mea rahi atu â te mau mea te tiʻa ia outou ia haapii. Te taata haehaa, o te taata ïa e farii ia haapiihia oia. Oia ïa, ua fafau mai te Fatu e, « No te mea ua tonohiaʻtu toʻu nei Varua i roto i te ao nei no te haamaramarama atu i te feia haehaa e o tei tae i te aau ra ».7 Te hoê o taʻu mau parau au roa, teie ïa : « Haapii i te parau e, ‘Aita vau i ite.ʻ Mai te mea e, e faahitihia te reira i te taime tiʻa mau, e tamau-noa-hia ïa i te faahiti ».8

5. Faaturaraa i te taata iho

E mea tiʻa ia roaa ia outou te puai no te faariro ia outou iho ei feia faatura, i reira e tiʻa ai ia outou ia faatupu i ta outou mau opuaraa e ia haamaitai atu â i to outou iho mau puai. Ia mataro outou i te faariro ia outou iho ei feia faatura i to outou apîraa ra, e riro mai ïa te reira ei tuhaa no te faahoturaa i to outou huru taata no te toeʻa o to outou oraraa. No reira, te huru e roaa ia outou na roto i te faariroraa outou ia outou iho ei feia faatura, e tiʻa mai ïa te reira e outou atoa i te Tiʻa- faahou-raa ra.9

Te ohipa, e tuhaa ïa no te faariroraa ia outou iho ei feia faatura. E teie nei, e au mau tuahine apî here e, tau matahiti tei orahia mai e au, hau atu i ta outou, tera râ, i te tau atoa o Papa ruau, te vai ra te hoê mea o te faatupu i te hinaaro i roto ia outou ia tarava i raro e ia taoto – ua parau ratou i te reira mea e, te ohipa.

6. Au Maite

Ia riro tatou ei feia au maite e te aroha hohonu i niʻa i te tahi atu mau taata. Ua horoʻa mai te Faaora ia tatou nei i te parabole no te tavini tiʻa ore, e tarahu rahi hoʻi taʻna ra. Ua faaore toʻna fatu i taʻna tarahu, tera râ, hoʻi atura taua tavini ra, e ua tuu i toʻna iho taeaʻe tavini i roto i te fare tapeʻaraa no te hoê tarahu naʻinaʻi roa aʻe i taʻna ra. Riri aʻera to raua fatu iaʻna, oʻna i ore i faaite i te aroha hohonu taʻna iho i farii ra, e no reira, faautua-atoa-hiaʻtura oia mai toʻna atoa taeaʻe tavini ra.10

Mai te mea e, e feia au maite outou i niʻa i te tahi atu mau taata, e riro atoa ïa ratou ei feia au maite i niʻa ia outou. Teie te parau a te hoê orometua no te Haapiiraa Sabati, i toʼna haapiiraaʼtu i teie tumu parau, inaha, na ŏ atura oia i taʻna mau piahi e, « Haamanaʻo outou e, tei ô nei tatou no te tauturu ia vetahi ê ». Ua ui maira te hoê tamahine i roto i te piha haapiiraa, « E o vetahi ê mâ ïa, eaha ïa te tumu tei ô nei ratou ? »

7. Rave-au-noa-raa

Te hoê tuhaa o te varua o te Parau Paari, o te rave-au-noa-raa ïa i te mau mea atoa, eiaha râ te mau mea tei opanihia e te Fatu. E mea tano ïa eiaha te peu faarahi i roto i te parau no te ahu, no te faanehenehe rouru, no te faaunauna mata, no te peu, no te paraparau, e no te pehe. E fariu mai paha te mata o te tahi mau taata i niʻa ia outou no ta outou mau peu faarahi, e mea papu atoa râ e, e rahi atu o ratou o ta outou e hinaaro nei e faafaariu mai, o te fariu ê atu ia outou. I toʻu apîraa ra, ua haere au e toʻu mau hoa i roto i te hoê vahi hautiraa, e i reira ua faatere matou i te hoê mereti maʻue. Mai te huru toʻna hohoʻa i te mereti faahurihia i raro, o te ohu noa. Ua hinaaro te rahiraa o matou e haere i ropu, eita ïa matou e pee i rapae ia puai roa te ohuraa o te mereti. I te tahi taime, tera mau taata tei te hiti roa ratou, e haru ratou i te hoê hoa tei huru piri atu i ropu i te mereti, tera râ, o raua toopiti atoa ïa te pee i rapae i te mereti. Ua ite oʻioʻi au e, e mea mărû roa te puai turaʻi i ropu i te mereti. Fatata aita hoê aʻe fifi i ropu, noaʻtu e, e ohu noa te mereti. Tera râ, mea fifi mai te mea e haru mai te hoê taata i te hiti i niʻa iaʻu. Ua haapii aʻera vau e, e mea papu aʻe ia faaea noa i ropu.

8. Mâ

Tau matahiti i mairi aʻe nei, ua haere atu matou te peresideni Howard W. Hunter, te tuahine Faust, e o vau nei, e farerei i te tahi mau piahi no BYU i te taime a haamauhia ai te faanahoraa haapiiraa na te ara i Ierusalema i roto i te hoê hotera naʻinaʻi no Iseraela. I niʻa i te opani fare o na piahi e piti, ua papaʻihia teie mau parau, « Mai te mea e, tei muri noa mai te mâ i te huru Atua, maeva i te taeraa mai i hade ! »

Ua horoʻa mai te peresideni Hinckley i te tahi mau aʻoraa maitai roa i te naoraa e, « Ia vai mâ noa outou i roto i to outou ahuraa, e ta outou peu … Ua riro teie tau ta tatou e ora nei i teie nei, ei tau no te ahu haapaʻoraa ore e no te peu haapaʻoraa ore. Aita râ vau e haapeʻapeʻa roa nei i te huru o te ahu ta outou e oomo, mai taʻu e haapeʻapeʻa nei i te mâ o te reira … A ara ia vai mâ noa outou ».11 Haamanaʻo e, i te tahi taime, e haavâhia outou e tae noaʻtu i te Ekalesia ia au i to outou hiʻoraa mâ e te nehenehe maitai.

9. Itoito

Outou e teie mau tamahine faufaa rahi e, e titauhia te itoito rahi i roto ia outou – te itoito no te patoʻi i te faaheporaa a te taata, no te patoʻi i te faahemaraa, no te faaoromaʻi i te haamaauraa e aore râ i te tuuraahia outou i te hiti, no te turu i te parau mau. E titau-atoa-hia te itoito i roto ia outou no te amo i te mau titauraa o te oraraa nei. Teie ta te hoê tamahine horo atea i papaʻi, « E rave rahi te taime ua hinaaro vau ia faaruʻe e ia faaea i te horo. I roto i taʻu hororaa matamua i teie matahiti, i te taime ua fatata roa toʻu puai i te pau e ua fatata hoʻi e faaea i te horo, ua tupu aʻera i roto i toʻu feruriraa te mau parau no te toru o te irava o te himene ra, ‘Aue te paari’. Na taua mau parau ra i horoʻa mai i te itoito i roto iaʻu no te horo e tae roaʻtu i te hopea ».12

Eiaha e feaa, e feia moʻa e !

O vau te Atua, te tumu e oraʻi.

Naʻu e faatiʻa, naʻu e tauturu,

Mai toʻu nei parau tiʻa, toʻu rima mana.13

10. Aroha

Ua parauhia mai ia tatou i roto i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau e, « ia tupu â hoʻi outou i te aroha ».14 Te aroha, e faufaa morare ïa ta te Atua i horoʻa mai. O te riroraa ïa ei taata maitai e te raveraa i te maitai. O te hoê ïa huru e aore râ, te hoê ohipa faahinaarohia ; « o te hoê ïa hohoʻa maitai e te auhia ».15 Te nehenehe faahinaarohia, o te hoê ïa huru ta te mata taata e haru, e no roto mai te reira huru i te hau o te taata ; o te hoê ïa nehenehe hohonu no roto mai i te huru tiʻamâ o te hoê taata. Ua faahitihia te parau e, e riro to outou hiʻoraa ei mea faufaa roa aʻe i te mau mea atoa ta outou e tiʻa ia faaite. Ua matau vau i te hoê taurearea maitai roa, te vai ra taʻna tabula no te mau maitai taʻna e imi nei i roto i te vahine taʻna e hninaaro no a muri aʻe. O te aau tae tei tabulahia i te omuaraa o te tabula.

Mea pinepine matou i te ite e, e ere te mana o te mau vahine maitai te mea tâuʻa-maitai-hia. Pinepine taua mana ra i te ite-ore-hia, tera râ, e hopearaa faahiahia roaʻtoa to te reira. E nehenehe ta te hoê vahine e faatupu i te taaêraa rahi i roto i te hoê nunaa taatoa. E rave mai au e piti hiʻoraa no roto mai i te mau papaʻiraa moʻa, hoê no te ino e hoê no te maitai.

I roto i te buka a Etera, te imi nei te tamahine purotu a Iareda i te raveʻa, na roto i te hoê ori faatianiani, ia faaipoipo o Akisa iaʻna. No te farii i toʻna rima, ua titauhia ia Akisa ia taparahi pohe roa i toʻna papa ruau, te Arii Omera, i reira toʻna papa e riro mai ai ei arii. Na roto i te titauraa a te tamahine a Iareda, ua rave o Akisa i te hoê tapuraa i te mau amuiraa huna e na te reira i haamou roa i te Ati Iareda.16

Area o Esetera, te hoê vahine Atiuda i roto i te Faufaa Tahito, ua faaora oia i toʻna nunaa. Tei roto te Atiuda i te faatitiraa i taua tau ra, e ua faaipoipohia o Esetera i te Arii Ahasueru. Ua tarima te arii i te hoê parau mana no te taparahi pohe roa i te mau Atiuda atoa. Ua faahepo atura te taeaʻe fetii o Esetera, o Moredekai, ia tiaʻtu oia i mua i te arii i te iʻoa o toʻna ra nunaa no te parau e, « O vai te ite e te mea teie i noaaʻi ia oe te hau i teie nei anotau ? ».17 Ma te peʻapeʻa no toʻna iho ora, ua taparu o Esetera i te arii ia faaorahia toʻna ra nunaa. Ua faaroo te arii i taʻna taparuraa, e ua ora ratou. E nehenehe ta te hoê noa iho vahine e faatupu i te taaêraa rahi, noaʻtu no te hoê nunaa taatoa.

E tau fifi teie. Te tiʻaturi nei au e, ua faataahia to outou mau varua no teie mau mahana hopea nei ; mai ia Esetera atoa, ua haere mai outou i te fenua nei « i teie nei anotau ». E riro e, ta outou ohipa faufaa rahi roa aʻe, o ta outou ïa faaururaa ia vetahi ê ; e riro to outou huru vahine nehenehe e to outou ite hohonu, i te itehia na roto i te hau o to outou puai, to outou mărû, to outou tura, to outou nehenehe faahinaarohia, to outou aroha, to outou maramarama, to outou ite aau, to outou anaana e to outou maitai varua. A faahotu nehenehe i teie mau horoʻa to te vahine. Na te reira e faariro ia outou ei mau vahine nehenehe e te hinaaro-roa-hia, a tavini ai outou ia vetahi ê ei mau tavini no te Atua ra.

Te faaite papu nei au e, mai te mea e, e faaohipa maite outou i teie mau maitai morare, e tiʻa ïa ia outou « ia haere tiaʻtu … i mua i te tiʻa-maite-raa i te Mesia, ma te tiaʻi papu roa, e te here i te Atua e te taata atoa ».18 Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hiʻo 2 Nephi 31:20.

  2. Lectures on Faith (1985), 1.

  3. Rata papaʻihia e Michele Lewis, 12 no atete 1996.

  4. Liahona, atopa 1998, 24.

  5. Iakoba 2:28.

  6. « No Greater Honor : The Woman’s Role », i roto i te Woman (1979), 8.

  7. PH&PF 136:33.

  8. « Rumsfeld’s Rules », Parade Magazine, 18 novema 2001, 9.

  9. Hiʻo PH&PF 130:18.

  10. Hiʻo Mataio 18:23-34.

  11. « ‘Be Ye Clean,’ » Ensign, me 1996, 48-49.

  12. « Feedback », New Era, atete 1990, 3.

  13. Te mau Himene, no. 41.

  14. PH&PF 50:40.

  15. Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, 10raa o te neneʻiraa (2000), « grace », 504.

  16. Hiʻo Etera 8:8-21, Helamana 6:28.

  17. Etetera 4:14.

  18. 2 Nephi 31:20.