2012
Te ahu e te faaneheneheraa
Atopa 2012


No te Puai o te Feia Apî

Te ahu e te faaneheneheraa

I roto i te ao i teie mahana, e rave rahi aore e ite nei e aore râ e faatura nei i te huru mo‘a o te tino, te ti‘a nei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ma te huru ahu e faaite nei e, ua ite tatou i te faito faufaa o to tatou nei tino (hi‘o No te Puai o te Feia Apî [buka iti, 2011], 6–8). I te api 52 o teie nei ve‘a, o Mary N. Cook, tauturu matamua i roto i te peresideniraa rahi no te Feia Apî Tamahine, te paraparau nei oia no teie faatureraa :

« Ia patuhia’na‘e te hoê hiero, e haapa‘o-rahi-hia te parururaa e te faaneheneheraa o te reira i roto e i rapae atoa. Te hoê taviri no te faaineineraa i te mau hiero, o te haro‘aro‘araa ïa e, e hoho‘a te hiero no te Fatu-To‘na ïa fare. Te faatura nei tatou i te mau hiero ei paturaa mo‘a i reira te feia ti‘amâ ana‘e e tomo atu ai. Te auraro nei tatou i te mau hiero no te mea na te mau oro‘a mo‘a e te mau fafauraa o ta tatou e rave nei i reira e faati‘a nei ia tatou ia ho‘i atu i to tatou Metua i te Ao ra ra.

« E mea faufaa a‘e to outou nei tino i te hoê noa a‘e hiero nehenehe i ni‘a i te fenua nei. E tamaroa e aore râ, e tamahine here outou na te Atua ! E mea hau atu â ïa i teie nau parau tumu—te faahoho‘araa, te faaturaraa e te auraroraa—ia faaohipahia no te aupururaa e te parururaa i to outou tino ».

E nehenehe i teie mau mana‘o i muri nei e tauturu ia outou ia haapii atu i ta outou mau tamarii i te mau parau tumu tano no te ahu e te faaneheneheraa. A haamana‘o atoa râ e, e riro to outou hi‘oraa no te faito ahu tano ei haapiiraa i ta outou mau tamarii no ni‘a i te faufaa ia ahu i te ahu tano.

Te mau mana‘o tauturu no te haapii i te feia apî

  • A tai‘o e te taure‘are‘a i te tuhaa no ni‘a i te ahu e te faaneheneheraa tei roto i te No te Puai o te Feia Apî. Na te reira e horo‘a mai i te taime tano no te tauaparau i te mau haapiiraa tumu, te mau haamaitairaa e te mau faaaraa o teie faatureraa e no te pahono atoa i te mau uiraa a ta outou tamaroa e aore râ, a ta outou tamahine.

  • A feruri ia faatupu i te hoê pureraa pô utuafare i ni‘a i te faufaa no te ahu e te faaneheneheraa. E nehenehe ta outou e ui atu i to outou utuafare e, ahani pai tei te fare pureraa te Fatu e outou na, eaha te ahu ta outou e hinaaro e oomo atu ? Eaha te hi‘oraa ta outou e hinaaro e faaite atu Ia’na ? Eaha to outou mau mana‘o hohonu ia ahu outou i te ahu tano ? E nehenehe atoa ta outou e paraparau no te ahu e tano no tera e tera ohipa, mai te haapiiraa, te ohipa, e aore râ te mau putuputuraa huiraatira.

Te mau mana‘o tauturu no te haapii i te mau tamarii

  • E faahoho‘araa to tatou ahu no te mau mea faufaa no tatou nei. No te faahoho‘a i teie parau tumu, a feruri ia faatupu i te hoê pureraa pô utuafare i reira te utuafare atoa e ahu ai mai te hoê misionare ra te huru e aore râ e ahu ai i te ahu sabati.

  • I te apîraa ihoa, e nehenehe i te mau tamarii ia haamata i te ahu i te ahu tano. A tuatapapa e ta outou na tamarii i te mau arata‘iraa i ni‘a i te api 7 no te buka No te Puai o te Feia Apî e a horo‘a’tu i te ahu e tu‘ati i te reira mau arata‘iraa.

Hoho‘a faahoho‘araa na Scott Greer