2012
Te hoê taviri no te hoê utuafare oaoa
Atopa 2012


Parau Poro‘i a te Peresideniraa Matamua

Te hoê taviri no te hoê utuafare oaoa

Hōho’a
Peresideni Dieter F. Uchtdorf

Ua haamata te taata papa‘i rahi no te fenua Rusia ra, o Leo Tolstoy, i ta’na buka Anna Karenina na roto i teie nei mau parau : « Hoê â huru te mau utuafare oaoa atoa ; no te mau utuafare mauruuru ore râ, no tera utuafare to’na iho mauruuru-ore-raa ».1 Aita to’u papûraa mai ta Toltstoy ra no ni‘a i te parau e, hoê â huru te mau utuafare oaoa, are‘a râ, ua ite au i te hoê mea e itehia nei i rotopu ia ratou paatoa : e rave‘a ta ratou no te faaore i te hapa e no te haamo‘e i te mau hapehape o vetahi e no te hi‘o mai i te maitai.

O ratou râ i roto i te mau utuafare mauruuru ore, i te tahi a‘e pae, e ite noa ïa ratou i te hapehape, e tape‘a mai ratou i te inoino, e mai te huru ra e, eita e nehenehe e faaru‘e i te mau mauiui tahito.

« Oia ihoa, tera râ… », teie te parau matamua a te feia mauruuru ore. « Oia ihoa, tera râ aita oe i ite i to’na faainoraa ia’u », ta te tahi ïa parau. « Oia ihoa, tera râ aita oe i ite i to’na huru ino », te parau ïa a te tahi atu.

Peneia‘e ua tano na taata e piti ; peneia‘e aita.

E rave rahi faito inoino. E rave rahi faito mauiui. Te mea râ ta’u i ite, o teie ïa, pinepine roa tatou i te faati‘a i to tatou riri e i te haamaha i to tatou nei mana‘o na roto i te faati‘araa i te aamu ia tatou iho no ni‘a i te mau tumu e riro ai te mau ohipa a vetahi ê ei mau ohipa tatarahapa ore e te pipiri, e i te tahi pae, te faariroraa i to tatou iho nei mau hinaaro ei mea mo‘a e te hape ore.

Te uri a te tamaiti hui arii

Te vai nei te hoê aamu tahito no te fenua Peretane (i te tuhaa fenua « Pays de Galles ») no te tenetere 13 no ni‘a i te hoê tamaiti hui arii tei ho‘i mai i te fare e ua ite atura i ta’na uri e te toto i ni‘a i te mata. Ua horo atura taua taata ra i roto i te fare, e ma te pe‘ape‘a rahi, ua ite atu oia e, ua taahuri te ro‘i o ta’na aiû tamaroa e aita e aiû faahou i roto. No to’na riri, ua unuhi a‘era te tamaiti hui arii i ta’na o‘e e taparahi pohe atura i ta’na uri. Aita i maoro roa, ua faaroo oia i te ta‘i o ta’na tamaroa—te ora ra te aiû ! I te hiti o te aiû, te tarava ra te hoê uri taehae, ua pohe te uri taehae. Ua paruru te uri i te aiû a te tamaiti hui arii i te uri taehae.

E aamu oto teie, tera râ, e haapiiraa atoa te reira. E faaiteraa te reira no te huru aamu o ta tatou e faati‘a nei ia tatou iho no ni‘a i te tumu vetahi e rave nei i tera e tera ohipa, e mana‘o tu‘ati ore rii ho‘i i te ohipa mau—e te tahi taime aita atoa tatou e hinaaro ia ite mai i te ohipa mau. E mea au a‘e na tatou ia haamana noa i to tatou riri na roto i te tape‘araa i to tatou inoino e to tatou hae. Te tahi taime e ava‘e taatoa e aore râ e matahiti taatoa tera inoino i te vairaa. Te tahi atoa taime e oraraa taatoa to’na vairaa.

Utuafare amahamaha

Aita i noaa i te hoê metua tane i te faaore i te hapa a ta’na tamaiti i to’na faaatea-ê-raa i te e‘a i haapiihia e ana ra. E mau hoa to te tamaiti aita te metua tane i farii, e e rave rahi ohipa ta’na i rave e huritua nei i te mana‘o o to’na metua tane. Ua tupu atura te hoê amahamaharaa i rotopu i te metua tane e te tamaiti, e aita i maoro roa, ua faaru‘e te tamaiti i te fare e aita i ho‘i faahou mai. E mea varavara roa raua i te paraparau faahou.

Ua mana‘o anei te metua tane e, ua tano oia ? Peneia‘e paha.

Ua mana‘o anei te tamaiti e, ua tano oia ? Peneia‘e paha.

Te mea râ ta’u i ite, e utuafare tera tei amahamaha e tei vai mauruuru ore no te mea eita ta te metua tane e ta te tamaiti atoa e nehenehe e faaore i te hapa a te tahi. Eita ta raua e nehenehe e haamo‘e i to raua mau mana‘o inoino te tahi i te tahi. Ua faaî raua i to raua aau i te riri, eiaha râ te here e te faaoreraa hapa. Ua ere raua tata‘itahi i te taime no te faaûru maitai i to te tahi oraraa. Ua rahi roa e ua hohonu roa te amahamaha i rotopu ia raua e ua riro atura raua tata‘itahi ei taata tîtî i ni‘a i to raua na moana taa ê.

Aua‘e râ, ua faaineine to tatou Metua Mure Ore paari e te here i te hoê rave‘a no te upootia i teia apoo te‘ote‘o. O te Taraehara rahi mure ore te faaiteraa rahi roa a‘e no te faaoreraa hapa e te tahoê-faahou-raa. To’na puai, tei ni‘a atu ïa i to’u haro‘aro‘araa, noa’tu râ, te faaite papû nei au ma to’u aau atoa e ma to’u varua ho‘i i te parau mau e te puai hope o te reira. Ua horo‘a te Faaora Ia’na iho ei hoo no ta tatou mau hara. Na roto Ia’na e roaa ia tatou te faaoreraa hara.

Aita e utuafare maitai roa

Aore hoê a‘e o tatou i te mea hara ore. E hape tatou tata‘itahi, o outou e o vau atoa ho‘i. Ua pepe a‘enei tatou paatoa. Ua haapepe a‘enei tatou i te tahi taata.

E mea na roto i te tusia a to tatou Faaora e roaa ai ia tatou te faateiteiraa e te ora mure ore. Ia farii tatou i Ta’na mau rave‘a e ia upootia tatou i ni‘a i to tatou te‘ote‘o na roto i te tamărûraa i to tatou nei aau, e nehenehe ta tatou e faatae i te tahoê-faahou-raa e te faaoreraa hapa i roto i to tatou mau utuafare e i roto i to tatou iho nei oraraa. E tauturu te Atua ia tatou ia faaore i te hapa, ia hinaaro ia taahi i te piti o te maile, e ia tatarahapa matamua roa noa’tu pai e, e ere na tatou te hape, ia haapae i te mau inoino tahito e ia ore e aupuru faahou â i te reira. Mauruuru i te Atua, tei horo‘a i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, e mauruuru atoa i te Tamaiti, tei horo‘a i To’na ora no tatou nei.

E nehenehe ta tatou e farii i te here o te Atua no tatou i te mau mahana atoa. Eita anei e ti‘a ia tatou ia pûpû faahou atu â ia tatou iho no to tatou mau taata tupu mai tei haapiihia i roto i te himene iti « No te Mea Ua Rahi te Mau Haamaitairaa » ?2 Ua iriti te Fatu i te uputa no tatou i te faaoreraa hara. E ere anei i te mea tano ia haapae i to tatou iho aau pipiri e to tatou te‘ote‘o no te iriti i taua uputa ra no te faaoreraa hapa ia ratou o ta tatou i taputo na—i to tatou ihoa râ utuafare ?

I te hopea, eita te oaoa e hiti mai roto mai i te maitai-roa-raa, e hiti mai râ na roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu hanahana, noa’tu te iti o te nuuraa i mua. Te parau ra te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e « E mea papû a‘e te oaoa i roto i te oraraa utuafare ia faatumuhia te reira i ni‘a i te mau haapiiraa a te Fatu ra o Iesu Mesia ». Te manuïa o te mau faaipoiporaa e o te mau utuafare ua faatumuhia ïa e ua haamauhia ïa i ni‘a i te mau parau tumu no te faaroo, te pure, te tatarahapa, te faaoreraa hara, te faatura, te here, te aroha, te ohipa, e te mau faaoaoaraa maitai.3

Tei ropu maitai te faaoreraa hara i teie mau parau mau ohie, niuhia i ni‘a i te opuaraa oaoa a te Metua i te Ao ra. No te mea e nati te faaoreraa hara i te mau parau tumu, e nati atoa ïa te reira i te mau taata. E taviri te reira, e iriti te reira i te mau uputa i ponaohia, e haamataraa te reira o te e‘a haavare ore, e o te hoê te reira tiaturiraa maitai a‘e no te hoê utuafare oaoa.

Ia tauturu mai te Atua ia tatou no te faaore rii a‘e i te hapa i roto i to tatou nei utuafare, no te faaore rii a‘e i te hapa a te tahi e te tahi, e peneia‘e atoa paha, no te faaore rii a‘e i to tatou iho nei hapa. Te pure nei au e, e ite tatou i te faaoreraa hapa ei rave‘a faahiahia i reira te rahiraa o te mau utuafare e ite mai ai i te hoê â huru oaoa.

Te mau nota

  1. Leo Tolstoy, Anna Karenina, trans. Constance Garnett (2008), 2.

  2. « No te Mea Ua Rahi te Mau Haamaitairaa », Te mau himene, no. 130.

  3. « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129 ; reta tei faahuru-ê-hia.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

« A faaineine ai outou i te haapiiraa, a ui ia outou iho nahea te parau tumu (e aore râ, te aamu e aore râ, te hoê ohipa tei tupu) ia au ai mai te hoê mea o ta te mau melo o te utuafare e aore râ o te piha haapiiraa i ite i roto i to ratou iho oraraa » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 179). A feruri e ani manihni i te mau melo o te utuafare ia faaite mai i te tahi iteraa no ni‘a i te faaoreraa hapa, no ratou iho anei e aore râ o ta ratou i ite mata atu. A tauaparau i teie mau iteraa ma te haapapû mai i te mau haamaitairaa no te faaoreraa hapa. A faaoti na roto i te faaiteraa i te iteraa papû no ni‘a i te faufaa ia faaore i te hapa a vetahi ê.

Hoho‘a faahoho‘araa na David Stoker