2012
Te buka a Alama: Haapiiraa no teie tau
Atopa 2012


Te buka a Alama : Haapiiraa no teie tau

Hōho’a
Elder Paul B. Pieper

Ua faaoromai te mau ati Nephi ma te faaroo rahi i te mau tamataraa i to ratou ra tau e e faaiteraa ratou e, e horo‘a mai te Fatu i te mau haamaitairaa e te paruru o ta tatou e hinaaro no te pahono manuia maitai i te mau tamataraa o to tatou nei anotau.

I te hopea o ta’na faatereraa arii, ua tuu te arii Mosia i te mana‘o ia tauihia te faatereraa arii ei faatereraa haavâ tei ma‘itihia e te nunaa. E faatumuhia teie faanahoraa i ni‘a i te mau ture a te Atua tei faaterehia e te mau haavâ ma‘itihia e te nunaa.

O te parau tumu no te ti‘amâraa te niu no teie faanahoraa—na te taata tata‘itahi, eiaha faahou â na te hoê noa arii, e amo i te faatereraa e te hopoi‘a ia rave i te ohipa ia au i te ture. No te mea ho‘i « e ere i te parau mau e hinaaro noa te mau taata atoa i te mea au ore i te mea ti‘a » (Mosia 29:26), na teie faanahoraa e horo‘a i te paruru rahi a‘e i te ti‘amâraa o te mau taata e i te parau-ti‘a o te huiraatira.

Ei pahonoraa i te mana‘o o Mosia, « ua hinaaro hua’tura ia hoê â to te mau taata atoa ra faito i te fenua atoa e ati noa’’e ; e ua faaite maira te mau taata atoa i to ratou hinaaro ia faautu‘ahia ratou i ta ratou iho hara i rave ra » (Mosia 29:38).

Tei roto i te buka a Alama te aamu o te nunaa no te hoê roaraa matahiti e 40 i muri mai i taua faanahoraa ra i haamanahia e te nunaa. Te faati‘a nei te mau pene hopea o te Alama, mai te pene 43 i te 62, i te hoê tau no te mau tafifiraa rahi e te tamataraa atoa. I te roaraa o teie tau poto 19 matahiti, ua faaruru te nunaa i te mau fifi politita, te haamata‘uraa no rapae mai, e te tama‘i tamau.

E piti taime to te faanahoraa faatereraa faarururaa i te hinaaro o te tahi taata ia faati‘a ia ratou iho ei arii ma te haru atoa mai i te ti‘amâraa o te taata ia ma‘iti i ta ratou mau ti‘a faatere e ia haamori ia au i to ratou hinaaro. I te tahi pae, ua aro te nunaa no te paruru ia ratou i te mau aroraa a te mau ati Lamana o tei hinaaro papû ho‘i e haamou roa i te faatereraa hau a te mau ati Nephi ma te rave faatîtî i te mau ati Nephi.

E mea papû e, ua aueue te tereraa faufaa no teie mau fifi rau, noa’tu aita te reira i faati‘ahia mai, e ua haafifi atoa paha ïa te reira i te nunaa. I to Moromona haaputuraa i te mau papaa parau mo‘a, ua faaûruhia oia ia horo‘a i te tahi mau haamaramaramaraa no ni‘a i tera ra tau. E ahani oia i faaite mai i te mau parau no ni‘a i na 1.000 matahiti e toe ra no te aamu o te mau ati Nephi, ua hau roa paha ïa te Buka a Moromona i te 2.500 api parau !

Ua haapii te peresideni Ezra Taft Benson (1899–1994) e :

« Ua papa‘ihia te Buka a Moromona no to tatou anotau. Aita te mau Ati Nephi i farii i te buka ; aita atoa te mau Ati Lamana i mutaa ihora. Ua faataahia te reira no tatou … I raro a‘e i te faaûruraa a te Atua, tei ite i te mau mea atoa mai te haamataraa mai â, ua haapoto o [Moromona] i te mau tenetere aamu, ma te ma‘iti i te mau aamu, te mau a‘oraa e te mau ohipa tei tupu o te tauturu rahi ia tatou… 

E ti‘a ia tatou ia ui tamau noa ia tatou iho, ‘No teaha te Fatu i faaûru ai ia Moromona (aore râ ia Moroni aore râ ia Alama) ia tuu i te reira i roto i ta’na papaa parau ? Eaha ïa te haapiiraa ta’u e nehenehe e haapii mai o te tauturu ia’u ia ora i teie mahana e i teie tau ? »1

I teie mahana, te faaruru nei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na te ao atoa nei i teie atoa mau fifi ta te mau ati Nephi i faaruru i tera tau ra o to ratou aamu, oia atoa ïa te mau tutavaraa ia haru mai i te ti‘amâraa o te mau melo ia haamori e ia haamama i te vaha no ni‘a i te mau ohipa faufaa rahi a te sotaiete tei reira tatou te oraraa. Ua faaruru te tahi o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te haamata‘uraa no rapae mai na reira atoa te tama‘iraa e te tahi nuu e hinaaro ra e haamou i to ratou nunaa e to ratou ti‘amâraa.

Aua‘e maoti, ua nehenehe i te mau ati Nephi ia upootia i ta ratou mau fifi na roto i te tahi tutavaraa hope, te tusia e te tauturu a te Fatu. Maa haapiiraa no ni‘a i te huru ratou i pahono manuia ai i ta ratou mau fifi e nehenehe ïa e horo‘a ia tatou i te arata‘iraa e te itoito no te faaruru i ta tatou ma fifi i teie tau.

1. Tape‘a noa i te mau hiaai ti‘a e te mau faaitoitoraa ti‘a.

I roto i ta ratou mau fifi atoa, ua nehenehe i te mau ati Nephi parau-ti‘a ia farii i te puai mai roto mai i te mea e, te ohipa ra ratou ma te faaitoitoraa ti‘a. Teie noa ta ratou fâ, ia « paruru ia ratou iho, e to ratou mau utuafare, e to ratou mau fetii, e to ratou hau, e to ratou ti‘amâ, e to ratou haapa‘oraa » (Alama 43:47). Teie to ratou hiaai, ia faaherehere i to ratou ti‘amâraa—te mana ia ohipa ma te parau-ti‘a e ia pahono no ta ratou iho mau raveraa—eiaha râ ia ora i raro a‘e i te hoê arii e faatere haere i ta ratou mau raveraa. Teie ta ratou faaitoitoraa, ia faaherehere i te aifaito i mua i te ture, te ti‘amâraa ihoa râ ia haamori i te Atua e ia tape‘a noa i ta ratou mau ekalesia (hi‘o Alama 43:9, 45).

Te vai ra e te vai noa nei ho‘i i roto i te mau sotaiete i te tahi mau mana faatere o te imi nei ia arata‘i haere i te mana‘o o te huiraatira no te haru mai i te mana e te apî. Te vai ra te faahemaraa ia taviri i ta ratou faaitoitoraa no te taui i te manianiaraa ei aroraa hae. Te rave‘a a te Fatu, o te ohipa-noa-raa ïa ia au i te mau hiaai mâ e te mau faaitoitoraa mâ, mai ta te mau ati Nephi ra. Na roto i te raveraa i te reira, ua haafatata ratou i te mau puai o te ra‘i no te upootia i ta ratou mau fifi « i te puai o te Fatu ra » (Alama 46:20 ; hi‘o atoa Alama 60:16 ; 61:18).

Mai teie atoa, i roto i ta tatou mau pahonoraa i te mau fifi o ta tatou e faaruru nei i teie tau, e ti‘a noa ia tatou ia hi‘opo‘a i to tatou aau no te haapapû e, e hiaai e e faaitoitoraa mâ to tatou tei niuhia i ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia. Ia ohipa tatou (e aore râ ia arata‘i haere atu tatou ia vetahi ê) ma te pipiri, no to tatou apî, e aore râ no te faaino i te tahi taata, eita tatou e farii i te tauturu hanahana e hinaarohia ra no te aro i te mau fifi.

2. A faaite i te maitai e a horo‘a i te taata fana‘o ore.

I te taime ua fifi to ratou na enemi tahito, te nunaa no Aniti-Nephi-Lehi, i te haamouraa, ua ma‘iti te mau ati Nephi e horo‘a ia ratou i te hoê vahi no te ora atu e no te haamata i te oraraa apî e no te paruru atoa ho‘i ia ratou (hi‘o Alama 27:21–22 ; 43:11–12). No te mea ua tapu te mau Aniti-Nephi-Lehi e ore e rave faahou i ta ratou mau mauihaa tama‘i, ua horo‘a mai ratou « i te tufaa rahi o ta ratou tao‘a » (Alama 43:13) i te mau nuu o te mau ati Nephi i tera ra mau taime atâta mau. Noa’tu râ i te reira, aita e vai ra te parau no te mau ati Nephi i te hamani-ino-raa i teie nei mau taata tomo apî maori râ te faaturaraa e te here, noa’tu pai e, ua riro ratou ei tumu ohie no te aroraa politita no te feia ihoa râ i hinaaro i te amahamaha.

Ua riro te hamani-maitai-raa a te mau ati Nephi i te feia no Amona, mai tei piihia ratou i muri iho, ei ohipa faatupu i te mauruuru rahi e i muri mai, ua faatupu te reira i te faanahoraa i te nuu faehau faahiahia roa a‘e o te aamu—na 2.000 faehau apî. Te mea arearea, e nehenehe e parau e, ua riro te taviniraa o teie na feia apî tamaroa i te taviri no te faaherehereraa i te nunaa Nephi i te haamouraa.

I te mau taime amahamaharaa i roto, e te aroraa na rapae mai, e te mau fifi tereraa faufaa, e au e, e opani te taata ia’na iho i te feia e ere « mai ia tatou ra te huru ». Ohie roa i te faahapa ia ratou ma te haavâ roa atoa atu ? E faatoro te tahi i to ratou parau-ti‘a e to ratou faufaa i roto i te sotaiete e to ratou atoa tautururaa i te maitai o te tereraa faufaa. E mea tu‘ati ore teie mau pahonoraa ino i te faaueraa a te Faaora ia here i to tatou taata tupu mai ia tatou atoa, e e faatupu te reira i te vahiraa, e te marôraa e te faaatea-ê-raa. Ahani pai aita te feia a Amona i farii-maitai-hia e te nunaa Nephi, peneia‘e paha ïa e inoino te tupu mai ei mono i te mauruuru i rotopu i te u‘i apî e ti‘a mai ra. Aita ïa teie e 2.000 faehau faaroo rahi e ti‘a mai, e ti‘a mai râ te hoê u‘i apî no te faaatea ê e no te amui atu i te mau ati Lamana.

Na te hinaaro ia hamani maitai e ia horo‘a i te feia i roto i te fifi i faaherehere i te nunaa ati Nephi e na te reira atoa i haamana i te mau ati Nephi no te mau haamaitairaa o te ra‘i i ta ratou mau taime fifi hope. E hinaaro te feia o te Atua no teie tau i te reira huru haamaitairaa.

3. Faaroo maitai e pee i te feia faatere tei faaûruhia.

Ua ite te Fatu i te mau fifi e tae mai i ni‘a i te mau ati Nephi, e ua faati‘a Oia i te tahi feia faatere tei faaûruhia no te tauturu ia ratou ia pahono i to ratou mau fifi. E faehau te tapena Moroni are‘a râ ua faaûruhia oia e faaineine i te paruru ouma, e te paruru rima, e te paruru upoo, e te ahu meumeu roa no to’na feia (hi‘o Alama 43:19). No reira, e mea maitai a‘e te mau ati Nephi i te mau ati Lamana i roto i te aroraa (hi‘o Alama 43:37–38). I muri iho, ua a‘o Moroni i te nunaa ia hamani i te tahi puu repo e ati noa’’e te mau oire e i ni‘a i teie mau puu repo, e tii i te tahi mau raau e te tahi patia (hi‘o Alama 50:1–3). Ua tauturu roa teie mau faaineineraa tei faaûruhia i te faaherehere i te mau ati Nephi i te haamouraa.

Te faaineine ra Moroni no te tama‘i, te poro ra Helamana e to’na na taea‘e i te parau a te Atua ma te a‘o i te nunaa i te parau-ti‘a ia nehenehe te Varua o te Fatu e arata‘i ia ratou e e faaherehere ia ratou. Na roto i te haapa‘oraa i te arata‘iraa pae tino e pae varua a te feia faatere i faaûruhia, ua faahereherehia te mau ati Nephi. I te taime noa e hiti mai te amahamaharaa e e pato‘i te nunaa i te mau faaararaa i faaûruhia, i reira noa te pau rahi e te mauiui e tae mai.

Ua haamaitaihia tatou ia ora i te hoê tau ua pii te Fatu i te mau peropheta ora, te mau ite, e te mau heheu parau no te faaara ia tatou e no te arata‘i ho‘i ia tatou i roto i te faaineineraa no te mau fifi o teie tau. I te matahiti 1998, ua horo‘a te peresideni Gordon B. Hinckley (1910–2008) i teie arata‘iraa e faaararaa i te mau melo o te Ekalesia :

« Ua tae te taime e faanaho i to tatou nei mau fare.

« E rave rahi o to tatou feia e ora ra i te faito hope roa o ta ratou faufaa. Te vai ra vetahi te ora nei i ni‘a i te tarahu. … 

« E mea papû ore roa te ohipa tereraa faufaa … E tapa‘o tei mua ia tatou no te vero rahi e e ti‘a roa ia tatou ia haapa‘o maitai i te reira ».2

Aita i maoro a‘enei, ua paraparau vau i te hoê taata tei faaroo i te mau parau a te peropheta Hinckley e te muhumu o te Varua. Ua faaoti raua o ta’na vahine ia rave mai i ta raua mau tuuraa moni, ia aufau pauroa i te tarahu fare, e ia aufau i te tahi atu mau tarahu.

I teie mahana, e taata nava‘i noa oia. Aita e ati rahi i tae mai i ni‘a ia raua no te topatariraa o te tereraa faufaa i tupu i muri noa mai. E hau atu â, no te mea ua nava‘i noa ta’na, ua roaa ia raua ta’na vahine i te tavini i te hoê misioni.

Ua ti‘a mai te peresideni Thomas S. Monson no to tatou nei anotau. To’na ora e ta’na mau haapiiraa, o te poro‘i ïa ta te Atua i horo‘a mai no te paruru e no te haamaitai ia tatou i teie nei tau. I teie tau pe‘ape‘a o te rahiraa o te taata i te mau mea aita ta ratou, te haapii mai nei te peresideni Monson ia tatou e, ia mauruuru roa tatou no te mau haamaitairaa ta te Fatu i horo‘a mai. E i teie tau e rave rahi taata e hi‘o noa nei i ta ratou iho mau fifi, te a‘o mai nei te peresideni Monson ia tapapa atu e ia faaora mai ma te pûpû ia tatou iho no te haamaitai ia vetahi ê. Na te haapa‘oraa i te arata‘iraa a te peresideni Monson e faatae mai i roto i to tatou nei utuafare i te paruru pae varua e te mau haamaitairaa e hinaarohia nei i to tatou anotau.

Ua mauruuru vau no te mea, te ora nei au i te hoê tau i reira te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai ai. Ua mauruuru vau no te mea ua faaineine te Fatu i te Buka a Moromona no to tatou nei anotau. Ua faaoromai te mau ati Nephi ma te faaroo rahi i te mau tamataraa i to ratou ra tau, e ua riro ratou ei faaiteraa e, e horo‘a mai te Fatu i te mau haamaitairaa e te paruru o ta tatou e hinaaro no te pahono manuia maitai i te mau tamataraa o to tatou nei anotau.

Te mau nota

  1. Ezra Taft Benson, « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », Ensign, Novema 1986, 5–7.

  2. Gordon B. Hinckley, « To the Boys and to the Men », Ensign, Novema 1998, 53.

Haere mai, na Walter Rane, horo‘ahia mai e te Fare anavaharau no te Aamu a te Ekalesia

Tei te Atua to ratou tiaturi, na Walter Rane, horo‘ahia mai e te Fare anavaharau no te Aamu a te Ekalesia

Tapena Moroni e te tapa‘o no te ti‘amâ, na Clark Kelley Price