2012
Haapii i te parau-ti‘a i te fare
Atopa 2012


Te mau parau tumu o te evanelia

Haapii i te parau-ti‘a i te fare

Ua fanauhia o Delbert L. Stapley i te 11 no titema 1896, i Arizona, i te mau Hau Amui no Marite. Ua faataahia oia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te 5 no atopa 1950, e ua tavini oia i reira e tae roa’tu i to’na poheraa i te 19 no atopa 1978. Ua horo‘ahia teie a‘oraa i te hoê pureraa i Brigham Young University i te 1 no fepuare 1977. E itehia te taatoaraa o te parau papa‘i reo peretane o teie a‘oraa i ni‘a i te speeches.byu.edu.

Hōho’a
Elder Delbert L. Stapley

E hopoi‘a e e haamaitairaa na te mau metua ia haapii e ia haapiipii ho‘i i ta ratou mau tamarii ia ora ma te parau-ti‘a.

E taime te reira na te mau metua no te haapii e no te hamani i te huru o ta ratou mau tamarii rii na mua a‘e Satane e faati‘ahia ai ia faahema ia ratou e na mua a‘e te 8raa o to ratou matahiti, i reira ho‘i ratou e ti‘amâ ai i mua i te Atua… Ua hô te Fatu i te mau metua i teie nau matahiti faufaa rahi, te mau matahiti matamua o te oraraa o te tamarii, te taime aita â te mau tamarii e ti‘a i te amo i te hopoi‘a no te mau mea ta ratou e parau e te mea ta ratou e rave. E hopoi‘a e e haamaitairaa na te mau metua ia haapii e ia haapiipii ho‘i i ta ratou mau tamarii ia ora ma te parau-ti‘a.

Te rave‘a manuia roa a‘e no te haapii i te huru parau-ti‘a e te haapa‘oraa faaroo i roto i te hoê fare, o te hi‘oraa maitai ïa. Ahani pai e, e haapa‘o noa te mau metua i to ratou iho oraraa ia vai au e ia vai mâ te reira, e nehenehe atura ïa ta ratou e faaohipa ohie i te hi‘oraa maitai no to ratou oraraa no te haapii e no te haapiipii i ta ratou iho mau tamarii. [Ua haapii te peresideni David O. McKay (1873–1970) e :] « Ua hinaaro outou ia haapii atu i te faaroo i te Atua, a faaite atu i to outou iho faaroo Ia’na ra ; ua hinaaro outou ia haapii atu i te pure, a pure outou iho… ua hinaaro outou ia faahuru au mai ratou, a haapae atoa ïa outou i te faaau ore atu ; ua hinaaro outou i ta outou tamarii ia ora i te oraraa mâ, ma te haavîraa i to’na iho riri, ma te roo maitai, a faati‘a ïa i mua ia’na i te hoê hi‘oraa maitai i roto i teie mau mea atoa ».1 Na te raveraa i teie mau mea e haamau a‘e i teie mau haapiiraa i roto i ta outou mau tamarii ; ei reira, no to ratou fariiraa i teie huru arata‘iraa mai to ratou na metua ra, e haapuai mai ratou ia ratou iho i mua i te mau faahemaraa a Satane, o ta’na ho‘i fâ te haamouraa i to ratou nei oraraa i te taime ua ti‘a to ratou matahiti no te amoraa i te hopoi‘a. Na te mau metua te hopoi‘a rahi ia riro i te mea ta ratou e hinaaro nei i ta ratou mau tamarii ia riro mai i te pae no te peu maitai, te haavare ore, te hitahita ore, e te itoito ia rave i te maitai i te mau taime atoa. E mana rahi a‘e to te hi‘oraa maitai i to te parau a‘o.

E ti‘a i to tatou oraraa ia tu‘ati i te mau parau tumu o te Ekalesia e i ta tatou ho‘i mau faatureraa. E ti‘a i ta tatou mau faaauraa ohipa e tu‘ati i ta tatou haapa‘oraa faaroo. E mea taa oioi i te mau tamarii te aau haavare. Ua parau o John Milton e, o te aau piti ana‘e te hara e ore e itehia maori râ e te Atua ana‘e. No te mau tamarii râ, atira noa’tu, te vai ra to ratou tapa‘o itea i te mau mea hape, e e ite rii mai ratou i te aau haavare e te mau faaiteraa haavare. Ua ite tatou e, e mea faaûruhia a‘e te mau tamarii i te mau haapiiraa o ta tatou e ora nei i tera o ta tatou e poro nei. E ti‘a i te mau metua ia vai haavare ore noa i mua i ta ratou mau tamarii, ma te haapa‘o i ta ratou mau fafauraa o ta ratou i fafau ia ratou e ma te parau noa i te parau mau. Te metua afaro o te farii i te tiaturiraa o ta’na tamarii. Ia ite mai te hoê tamarii e, te haafaufaa ra oe i to’na tiaturiraa e te tuu atoa nei oe i to oe tiaturiraa, eita oia e ofati i te reira, e eita atoa oia e faaino i to oe roo… 

Eiaha roa te mau metua e maniania i mua i ta raua na tamarii. I te tahi taime, e tupu mai te manianiaraa no te faatitiaifaroraa i te hoê tamarii. E faahapa te hoê metua ; e e pato‘i mai te tahi. Ei reira te huru tahoê o te utuafare e ino ai i te mata o te tamarii. E ti‘a i na metua ia vai tahoê i roto i ta raua huru arata‘iraa i te hoê tamarii ; aita ana‘e, e haere paha te tamarii na te mau e‘a hape ma te aehuehu rahi. Ua parau Richard L. Evans e : « Te amahamaha i rotopu i te mau metua, e mea au ore ïa e e mea aehuehu e e mea haaparuparu i te niu o te utuafare. Te feia ta te hoê tamarii e hi‘o nei no te arata‘iraa, e ti‘a ïa ia ratou ia vai tahoê i roto i te arata‘iraa o ta ratou e horo‘a ra ».2 Ua ite tatou e, te vai ra te tapa‘o itea o te mau tamarii no te huru o te utuafare e no te mana‘o atoa ; e roaa ia ratou i te ite mai i te mau hutiraa e te mau taa-ê-raa e aita râ ratou e maramarama pauroa ra e aore râ e taa maitai ra i te reira… 

E mea ti‘a i te hoê tamarii ia ite mai e, te vai ra to’na vahi ruru i roto i to’na fare, te hoê vahi e paruru ia’na mai te mau ohipa haamata‘u e te mau ohipa ino o te ao no rapae. E mea titauhia te tahoêraa e te ti‘a-mau-raa no te turu i teie hinaaro. Aita e vahi ê atu i te fare i reira te popou mau e te popou mure ore e itehia ai i roto i teie oraraa. E nehenehe e faariro i te fare ei vahi no te ra‘i ; oia mau, te faahoho‘a nei au i te ra‘i ra ei faaiteraa atea no te oraraa utuafare au i ô nei, i ni‘a i te fenua nei.3… 

Te evanelia o ta tatou e haapii ra, e parau mau ïa. Te ora nei te Mesia, te ora nei te Atua, e te faaineinehia nei te mau fare i ni‘a i te ra‘i ra no Ta’na mau tamarii haapa‘o e te itoito mau. A opua i teie nei i te huru fare e te utuafare o ta outou e hiaai nei e na reira atoa te rave‘a no outou ia pahono i te mau hinaaro o ta outou mau tamarii no te tape‘a ia ratou i ni‘a i te e‘a o te parau-ti‘a e no te arata‘i i te utuafare i te ora mure ore i roto i te hoê fare tiretiera. Ia haamaitai mai te Atua ia outou paatoa, to’u mau taea‘e e tuahine. Te tiaturi nei au e, e maramarama outou i te rahiraa o te mau mea i paraparauhia na ia outou. E te faanahoraa outou e te faahaereraa ho‘i outou i to outou fare i mua ma te rave‘a mo‘a, e mea faufaa roa ïa te reira no te mau tamarii e haere mai nei e haamaitai i to outou oraraa.

Te mau nota

  1. David O. McKay, Secrets of a Happy Life, comp. Llewelyn R. McKay (1967), 11.

  2. Richard Evans’ Quote Book (1975), 23.

  3. Hi‘o David O. McKay, Gospel Ideals (1953), 490.

Hoho‘a faahoho‘araa na Craig Dimond © IRI