2012
Te feia apî no Beretiria i ni‘a i te reni no te aamu utuafare, ohipa hiero
Atopa 2012


Te feia apî no Beretiria i ni‘a i te reni no te aamu utuafare, ohipa hiero

No José A. Moscão, te ite ra oia i te hoê peu apî: No te feia apî e haere mai nei i te hiero no Campinas Brazil, e « taime vata » rahi to ratou.

No reira, no te taea‘e Moscão, te ti‘a faatere no te pû aamu utuafare i piha‘i iho noa i te hiero, ua ite roa oia e, no te atea, e rave rahi feia apî e ratere mai no te haere i te hiero, e no te rahiraa o ratou, e tere pŭpŭ mai ratou na ni‘a i te mau purumu tere atea e e faaea mai ratou no te tahi tau mahana te maoro. Aita atura ïa e nehenehe e ape i te mau taime tia‘iraa, no te tia‘i anei i te mau oro‘a bapetizoraa e te tamaaraa, no te tia‘i i to ratou na metua e te feia faatere tei haere i te tahi atu mau oro‘a hiero.

Tera râ, ua mana‘o oia e, peneia‘e e ohipa ta’na no te feia apî ei monoraa i te ori-haere-raa na roto i te aua hiero ia vata ana‘e ratou.

E ua na reira oia.

Te hoê titauraa manihini

Ua haamata oia i te titau manihini i te feia apî ia haere mai i te pû no te haapii ia ratou ia rave i te faahororaa parau tuatapaparaa i ni‘a ia FamilySearch.

I te haamataraa, ua haamâ rii vetahi e aore ra, ua otohe rii. Ua parau râ te taea‘e Moscão e, i to’na paraparauraa ia ratou no ni‘a i te faaoraraa i te mau taata i roto i te poiri e te hopoiraa mai i to ratou mau i‘oa i te vahi maramarama no te haapa‘o i te mau parau a te peropheta ora, ua putapû roa te feia apî (hi‘o David A. Bednar, « E Riro te Aau o te mau Tamarii i te Fariu mai », Liahona e Ensign, Novema 2011, 24–27).

E mea maitai roa ïa te mea e, ua patuhia te hiero e te pû aamu utuafare i roto i te hoê â aua ; te faahoho‘a nei te reira, i te hi‘oraa pae tino e, e tuhaa na mea toopiti, te hiero e te aamu utuafare, no te tutavaraa hoê. Te parau nei ho‘i o George A. Oakes, peresideni no te hiero no Campinas Brazil, te reira te hoê mea ta te feia apî i te area o te hiero e ite atu.

« Na mua a‘e teie ohipa no te faaô ia ratou i roto i te aamu utuafare e te faahororaa parau tuatapaparaa, ua riro noa to ratou tere hiero no te rave i te bapetizoraa no te feia pohe. I teie nei râ, e ohipa atoa na ratou te faahororaa parau tuatapaparaa », te na reira ra oia.

Te hoê faaiteraa matamua

Ia haere mai te feia apî i te pû, e hohora te taea‘e Moscão e te mau misionare tauturu i te pû i te mau parau tumu i muri nei, na roto i te hoê faaiteraa poto noa e te ohie:

  • Te riro nei ratou ei faaora i ni‘a i te mou‘a no Ziona (hi‘o Obadia 1:21).

  • Te faaroo nei ratou i te piiraa a te peropheta (hi‘o « E Riro te Aau o te mau Tamarii i te Fariu mai »)

  • Te faaora nei ratou i te taata mai te poiri mai—te poiri o te mau « microfilm » e te mau buka tivira e te mau buka a te mau ekalesia tei î i te hu‘a repo. Na te faahororaa parau tuatapaparaa e haamahuta mai i te reira mau i‘oa, ua nehenehe atura ïa e imi ia ratou e ua nehenehe i to ratou mau utuafare e ite mai ia ratou.

  • Na roto i te faaôraa i roto i teie ohipa, e rave ïa ratou i te tahi atu pae o « te parau hanahana roa a‘e i te mau parau atoa ra no te evanelia mure ore, oia hoi, te bapetizoraa no te feia i pohe ra » (PH&PF 128:17).

  • E faaohipa ïa ratou i to ratou taime i roto i te ohipa rahi o te faaoraraa i te feia i pohe, e haamaitai ho‘i te reira i te mau utuafare.

  • E tuhaa tatou paatoa no te utuafare a te Atua, no reira, ia rave ratou i te faahororaa parau tuatapaparaa no te i‘oa o te mau taata aita ratou i matau, te tauturu nei â ïa ratou i to ratou utuafare.

  • Ua taa ana‘e ia ratou nahea i te rave i te faahororaa parau tuatapaparaa, e nehenehe atura ïa ta ratou e haapii atu i te mau melo o to ratou utuafare e te tahi atu feia apî i roto i ta ratou paroisa e amaa no te rave atoa i te reira.

I muri iho, e faaohipa te taea‘e Moscão e te mau misionare i te mau matini roro uira no te faaite i te mau taure‘are‘a nahea i te haamata i te faahororaa parau tuatapaparaa e nahea atoa e faaineine e e faatere i taua faanahoraa ra i te fare. Te parau ra te taea‘e Moscão e, i te taime ihoa ua taa mai ia ratou i teie ohipa, e « haamata ratou i te rave i te faahororaa parau tuatapaparaa ma te puai aita e faaauraa ».

Te hoê anaanatae no te ohipa

Na te numera e faaite mai i te reira anaanatae. No na ava‘e matamua e piti no te matahiti 2012, ua ravehia 6370 i‘oa e te mau taata ratere; 3305 o te reira na te feia apî matahiti 12 e tae atu i te 18. E no te pahono i te hinaaro rahi no te rave i te faahororaa parau tuatapaparaa, pinepine roa te pû aamu utuafare no Campinas i te faanuu i to’na mau hora matarohia, hora 8:00 i te po‘ipo‘i e tae atu i te hora 6:00 i te ahiahi e haere roa i te hora 10:00 i te pô.

Tera râ, aita te feia apî e faaru‘e i te faahororaa parau tuatapaparaa ia faaru‘e ratou i te hiero. Ia tae ratou i to ratou fare, e tamau noa ratou i te amo i ta ratou hopoi‘a i roto i ta te taea‘e Moscão e pii nei « te nuu o na 170 000 taata rave i te faahororaa parau tuatapaparaa a te Ekalesia i teie mahana ». E rave rahi o ratou tei faaoti roa i te tahi tuhaa no te Hopoi‘a i te Atua e Te faahaereraa ia’u iho i mua na roto i te raveraa i te faahororaa parau tuatapaparaa.

Te hoê faaûruraa no te maitai

I te omuaraa o teie matahiti, ua tere Isabela A., 16 matahiti, no Vila Velha, Espírito Santo, i Beretiria, e to’na metua vahine e to’na tuahine i te hiero ; te mahana hopea o te tere, o te mahana oro‘a matamua ïa no te poheraa o to’na tupuna vahine. Ua bapetizohia o Isabela ei mono no to’na tupuna vahine, e na to’na metua vahine i rave i te tahi atu mau oro‘a hiero no’na.

« I te roaraa o teie tere, te mana‘o i roto i to’u aau e, e ti‘a ia’u ia rave i te hoê ohipa maitai, », te na reira ra Isabela i te faataa. « Ua hinaaro vau i te haapii i te ohipa faahororaa parau tuatapaparaa, e na te taea‘e José Moscão i tauturu mai.

« I muri mai, i to’u bapetizoraahia no to’u tupuna vahine, ua farii au i te Varua i te hohonuraa o to’u aau. Ua ite a‘era vau e, e rave rahi taata e tia‘i noa ra i ô mai i te paruru, e ua hinaaro ratou i ta’u tauturu. Ua mana‘o atura vau e, e nehenehe ta’u e horo‘a i te tahi tuhaa o to’u taime no te tavini, e e nehenehe ta’u e tauturu rahi i teie mau taata. E ohipa aroha te faahororaa parau tuatapaparaa ».

I roto i te mau tere hiero, e rave te feia apî no te mataeinaa no te hiero no Campinas Beretiria i te ohipa faahororaa parau tuatapaparaa i ni‘a i te FamilySearch ia faaoti ana‘e te mau oro‘a bapetizoraa.

Hoho‘a na José A. Moscão