2012
Te viivii-ore i roto i te hoê ao viivii
Atopa 2012


Te viivii-ore i roto i te hoê ao viivii

Ua farerei te mau ve‘a o te Ekalesia i te hoê pŭpŭ feia apî paari na te mau vahi rau o te ao nei no te tauaparau i te mau tamataraa e te mau haamaitairaa ia ora ma te viivii-ore i roto i te hoê ao aita e haafaufaa ra—e o te faaoo atoa nei—i te viivii-ore. Ua ite matou i te faateiteiraa e te faaûruraa i roto i ta ratou mau tau‘araa parau matara e te haavare ore e no roto roa mai i te aau ; e te tiaturi nei matou e, e ite atoa mai outou i roto i ta ratou mau parau i te tahi mea no te tauturu ia outou ia haapapû i te huru mo‘a o te faaipoiporaa e o te parau no te herehereraa.

No te mau taata e rave rahi e faati‘a ra i te peu morare ore, eaha te mau parau mau o te evanelia e tauturu nei ia outou ia vai mâ noa i te pae morare ?

Martin Isaksen, Norvège : Te parauhia nei i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ia vai viivii-ore. Ua nava‘i tera no’u.

Lizzie Jenkins, California, te mau Hau Amui no Marite : E faaotiraa papû te viivii-ore. E ti‘a ia oe ia ora i te reira. E huru oraraa te reira.

Liz West, Peretane : Te papûraa o vai au, te maramaramaraa e, e ere noa tera mahana te hopea o te oraraa e aore râ tera pô te hopea, na te reira e tauturu rahi nei ia’u. Te opuaraa no te faaoraraa—noa’tu e i to’u apîraa aita i roaa ia’u i te tatara papû mai i te reira—e mea tauturu mau ïa. Te faanahoraa no te faaipoiporaa mure ore, e mea faahiahia ïa ! Ua taa ana‘e i te taata i teie faaotiraa papû, e ite mai ratou i te faahiahia rahi i te mea e, ua tuu mai te Atua ia tatou i ô nei i roto i te mau utuafare e ua horo‘a mai ia tatou i te mau faaueraa ia nehenehe ia tatou ia faaea hau e ia vai oaoa atoa ho‘i. Ia ora vau i teie mau parau tumu o te evanelia e ia faaite au i te reira i to’u mau hoa, ma te parau e, « Eita vau e inu » e aore râ « Eita vau e haere i tera arearearaa » e aore râ « Eita vau e rave i tera mea », e faatura ratou ia’u. E i te hopea roa e tapiri noa mai ratou ia’u. Te maramaramaraa e, e mea faufaa vau ei tamarii na te Atua e te maramaramaraa atoa, ua ite te Metua i te Ao ra o vai au e te aupuru nei ho‘i ia’u, ua riro ïa te reira ei puai rahi no’u.

Anna (Anya) Vlasova, Russie : E tauturu rahi mai te mana‘o e, e tuhaa vau no te hoê utuafare i te ra‘i. Te here nei au e te faatura nei au i te Atua e eita vau e hinaaro Ia’na ia haamâ mai i te mau ma‘itiraa ta’u e rave nei.

Kaylie Whittemore, Floride, te mau Hau Amui no Marite : Te mana‘o papû nei au e, na te maramaramaraa i te huru mo‘a o te mau utuafare i horo‘a mai ia’u i te faaotiraa papû maitai ia ora i te ture no te viivii-ore. Te tahi atoa mea, o te iteraa ïa, ia ofati noa’tu vau i te mau faaueraa, e topa mai te mau faautu‘araa mauiui, o ta’u ho‘i e ore e hinaaro nei.

Falande (Fae) Thomas, Haiti : Ua feruri rahi au i te parau a te taata e, « No te aha e tia‘i, tei mua noa nei ho‘i ia tatou ? » E ua feruri au no ni‘a i te maororaa o teie huru popou. E mea au a‘e na’u ia ora i te ture no te viivii-ore e, e i te taperaa mahana, e mea hau noa vau.

Hippolyte (Hip) Kouadio, Côte d’Ivoire : Te hoê mea tei tauturu rahi mai ia’u, o te poro‘i ïa no ni‘a i te utuafare : « Te faaite atu nei â matou e… te mana mo‘a no te hamaniraa i te taata ia faaohipahia ïa i rotopu ana‘e iho i te tane e i te vahine o tei faaipoipohia mai te au i te ture ».1

Te tahi atoa mea e tauturu mai nei, o te huru ïa ta te mau Taea‘e e haapii mai nei i te viivii-ore ia matou. E faaara ratou ia matou nahea te peu morare ore e haamata nei e te haapii nei ho‘i ia hamani ino matou i te tino, te hamani ino nei ïa matou i te varua. Ua haapii mai Elder Jeffrey R. Holland e, ua aufau te Faaora i te hoo no tatou ia roaa ia tatou i te tino apî i te taime no te ti‘a-faahou-raa. Te rave‘a e nehenehe ta tatou e haamauruuru rahi atu no te hoo Ta’na i aufau, o te tape‘a-mâ-raa ïa i to tatou nei tino.2

Liz : Te haamana‘o ra vau i te hoê tau‘araa parau e te tahi taata i te 15raa o to’u matahiti. Ua paraparau maua no ni‘a i te mea e, aita vau e tiaturi nei i te parau no te herehereraa na mua a‘e i te faaipoiporaa, e te haamana‘o nei au i to’na parauraa mai e, « Eaha atura ïa mai te peu e tupu noa mai te reira ? Eaha atura ïa mai te peu i te hoê pô… ? » Ua ite râ vau na’u te ma‘itiraa. Eita te mau mea e « tupu noa mai ».

E mea maere roa no’u, ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra ia tatou i te ti‘amâraa e te mau faaueraa e ua tuu ihora ia tatou e na Satane e rave i ta’na e hinaaro no te ruuruu e no te haavî mai. Ta to’u hoa e parau ra no ni‘a i te taime e « tupu noa mai », te parau nei ïa oia no te mau arearearaa i reira te mau taata e inu ai e e arapae ai. No reira aita vau e tomo nei i roto i te reira mau huru vahi. Eiaha te ma‘itiraa ia ravehia i te hopea roa i te parauraa outou e, e, e aore râ, aita. E rave i te ma‘itiraa na mua roa, ia ui outou ia outou iho, « E haere anei au i tera arearearaa ? »

Rahi roa te taata, mai te mea eita ratou e feruri i te mau mea na mua roa a‘e e eita atoa e feruri i te mau faautu‘araa, e rave ïa ratou i ta ratou atoa e hinaaro i tera iho taime. Ia parau râ outou, « Teie te mea ta’u e hinaaro i te hopea ; no reira e rave au i teie mau ma‘itiraa », ei reira e ape outou i te mau fifi.

Ua parau outou no te ti‘amâraa e te mau faaueraa. E tauturu anei râ te mau fafauraa—te mau fafauraa no te bapetizoraa e no te hiero— ia ora outou i te mau faatureraa ?

Fae : Te feruri nei au i to’u oraraa na mua i to’u bapetizoraa e te ite nei au i te auraa rahi a‘e o te oraraa i teie nei ua rave au i te mau fafauraa. E mea faahiahia roa te faaoreraa o to tatou hapa na roto i te Taraehara. Ia haamana‘o vau i ta’u mau fafauraa, e feruri au nahea e nehenehe ta’u e tatarahapa, e nehenehe ta’u e riro maitai a‘e e e nehenehe ta’u e haere noa i mua.

Anya : I te hiero ihoa râ oe e farii ai i te hi‘oraa mure ore. Te tauturu nei te hiero ia tatou ia feruri i te mure ore e eiaha noa i te mahana no teie nei, e na reira e rave oe i te mau ma‘itiraa paari a‘e.

Lizzie : E rave rahi taime, e mana‘o nei tatou e, e mea ino te herehereraa, aita roa’tu ïa. E ti‘a noa te reira ia haamanahia e te mana faatere ti‘a, i te taime ti‘a e e te taata ti‘a. Tera ïa te mau fafauraa. Te rave nei ïa oe i te mau faaotiraa papû. E parau oe, « Ua ineine au no tera taahiraa i roto i to’u nei oraraa ». E tauturu te mau fafauraa ia’u nei no te mea ua ite au e, te rave nei au i te mau mea ia au i te tereraa tano no’u nei. E ua ite au e, mai te mea e rave au i te hinaaro a te Metua i te Ao ra, e oaoa vau.

Jonathan Tomasini, France : Aita to’u mana‘o hau i mua ia’u iho nei e aita atoa i mua i te Atua ahani e ofati au i ta’u mau fafauraa. Te tauturu nei te mau fafauraa o te faaipoiporaa ia’u ia ite e, ua hinaaro vau i te pûpû no ta’u nei vahine i te hoê tane e nehenehe e haavî ia’na iho, tei faaineine ia’na iho ia riro mai ei tane maitai e o tei tape‘a mâ noa ia’na.

E rave rahi mana‘o pato‘i i roto i te ao nei—e rave rahi e mea navenave e te fifi ia taa maitai—no te parau e, ua hope te tau no te viivii-ore. Eaha te mau mana‘o pato‘i ta outou i faaroo e e nahea outou i te pahonoraa ia ratou e tamatamata nei i ta outou mau faatureraa ?

Lizzie : I te matahiti hopea i te haapiiraa tuarua, te haamana‘o ra vau i te hoê orometua tei horo‘a ia matou i te tahi mau « parau tauturu ». Ua faaipoipo oia i te hoperaa ihoa ta’na haapiiraa tuarua, e aita i manuia i te hopea, no reira te parau ra oia ia matou e « e rave rahi i‘a i roto i te moana ». Ua faataa mai oia e, e rave rahi mea e ti‘a ia matou e tamata atu, e rave rahi ti‘a e nehenehe e tamata atu. Te haamana‘o ra vau e, ua huru ê roa vau i tera parau a to’u orometua. Mai te reira â taime ua mana‘o vau, e, e rave rahi taata, tera râ aita vau e hinaaro nei e rave rahi taata !

Jonathan : Ua parau mai te tahi taata ta’u i matau e, ia haamata oia i te faahinaaro i te hoê tamaroa, e hinaaro oia ia ite e, ua tu‘ati anei oia e tera taata no te herehereraa. Ua horo‘a mai oia i te hi‘oraa no te hoê taata ta’na i arapae e ta’na i au maitai, i muri mai to’na taotoraa ia’na, aita oia i mana‘o faahou e, ua tu‘ati maitai raua e ua faaru‘e atura ia’na. Ua faaohipa oia i te reira ohipa ei mana‘o pato‘i no’na, e ia hi‘ohia ana‘e, e mea navenave te reira. I te hopearaa, ua faataa vau ia’na e, te tiaturi nei au e, e nehenehe ta oe e haamatau maitai i te tahi taata na roto i te tahi rave‘a ê, e mai te mea e na reira oe ma te faatupu i te tiaturiraa a ora noa ai i te ture no te viivii-ore, e rahi mai â te tu‘atiraa ia faaipoipo orua.

Anya : Te mana‘o pato‘i matau roa ta’u e faaroo noa nei o teie ïa, ia here na taata e piti ia raua, ua nava‘i te reira ; ei reira, e tapa‘o noa te herehereraa no te here.

Martin : Teie te tahi mea e puta mai i roto i to’u mana‘o ia faaroo vau i te parau « Ua here maua ia maua », o te hoê ïa faahitiraa parau a te peresideni Spencer W. Kimball. Te parau nei oia e, pinepine roa te hinaaro taiata e faura mai ia mana‘o na taata toopiti e, ua here raua.3 Tera te huru mana‘o o te feia e rave rahi ia herehere ratou na mua a‘e i te faaipoiporaa : e hinaaro taiata te reira noa’tu e, ua here raua ia raua. Ahani e, ua here mau raua, e faatura a‘e ïa raua ia raua, e faaitoito raua ia raua e e farii ihoa raua e, e taime ihoa no te herehereraa. E no’u nei, te herehereraa na mua i te faaipoiporaa, e faaiteraa ïa te reira e, eita oe e faaitoito i te tahi e te tahi mai ta oe e mana‘o ra. No te mea, aita ana‘e ta orua e nehenehe e tauturu i te tahi e te tahi ia ora i ta orua mau faatureraa i teie nei, e nahea ïa orua i te paturu i te tahi e te tahi araua‘e iho?

Kaylie : Te mau taata aita e tiaturi ra i te Atua, te mana‘o nei ratou e, ua hope te tau o te Bibilia e o te ture no te viivii-ore. Te vai ra to’u mau hoa i te fare haapiiraa tuarua aita ratou e ti‘aturi i te Atua e aore râ aita e feruri e, te vai ra te Atua—e te vai atoa ra te tahi hoa to’u aita i tiaturi maitai i te mau haapiiraa no ta’na haapa‘oraa. E ora noa oia ia au i to’na hinaaro, te mea e tae mai i to’na mana‘o, e mea tano ïa no’na. No te parau no te herehereraa, i to’na hi‘oraa, e ohipa au ïa, e te mau mea atoa e opani i te reira ohipa au, e mea hinaaro ore ïa.

I to’u mana‘o, ua maere roa paha to’u hoa i te mea e, te tiaturi ra vau i te Bibilia e tae noa’tu i te mau faaueraa a te Atua, e ua tamata noa râ vau i te tauturu ia’na ia maramarama e, i to’u hi‘oraa, aita te mau faaueraa i riro ei opaniraa ; te ora ra vau i te reira no te mea te horo‘a mai nei te reira i te oaoa ia’u. Noa’tu aita to maua mana‘o i tu, ua faatura râ oia ia’u, e ua vai noa maua ei hoa rahi.

Liz : No teie mau mana‘o pato‘i atoa te vai nei te pahonoraa i roto i te mau parau tumu o te evanelia. Ia ti‘aturi ana‘e outou e, te vai ra te Atua, ia tiaturi ana‘e outou e, te vai ra te hoê opuaraa rahi, ia tiaturi ana‘e outou e, te vai ra te taata e here nei ia oe e o te mana‘ona‘o nei ia oe, e ia tiaturi ana‘e outou e, e faufaa rahi i roto ia outou no te mea e tamarii outou na te Atua—ei reira outou e faariro ai ia outou ei mea faufaa e ei reira atoa outou e faatura ai i to outou tino. Aita ana‘e te taata i ite ra e aore râ aita ana‘e e tiaturi ra i teie mau parau tumu, e fariu haere ratou i te tahi feia e i te tahi mau vahi no te hi‘o e, eaha râ to ratou faufaa.

Eaha te mau faaûruraa e aore râ te mau hi‘oraa tei tauturu ia outou ia faaoti papû e, e ora i te ture no te viivii-ore ?

Hip : E hoa tarahu piha to’u tei faaite mai i to’na mana‘o papû. I te hoê mahana, te paraparau ra matou no to’na faaipoiporaa e haere mai ra, e ua ani te tahi taata, « Eaha te mau faaotiraa papû e tauturu ia orua ia vai puai noa ? » Teie ta’na pahonoraa, « Te oreraa e haapa‘o i te ture no te viivii-ore, e nehenehe te reira e tuino i to maua auraa. No reira ua faaoti maua e, eita maua e rave i te hoê mea e haamâ maua ia rave atu i mua i te episekopo e aore râ i mua i to maua mau metua ». Ua mau roa te reira i roto ia’u.

Jonathan : I teie nei tei rotopu vau i te feia apî paari, e mea ohie a‘e na’u ia faaroo i te mau peropheta e ia feruri hohonu i ni‘a i te mau mea ta te feia faatere o te Ekalesia e parau nei. Na mua roa râ, te mana‘o nei au e, tei ni‘a i to tatou mau metua e to tatou mau utuafare te hopoi‘a rahi. E nehenehe ta te Ekalesia e horo‘a mai i te haamaramaramaraa e e rave rahi mau mea faahiahia, tera râ, ua tauturu mau ihoa te hi‘oraa o to’u utuafare ia’u ia ite e, e ohipa maitai te evanelia e e faaoaoa te reira ia tatou.

Liz : A tupu ai au i te paariraa, te melo o te Ekalesia fatata a‘e i to’u vahi, tei te hoê ïa atearaa e piti hora e te afa, no reira, aita e melo ê atu ia’u nei i te haapiiraa. Te vai ra râ te hoê mea o ta’u i mauruuru maitai, oia ho‘i ïa, noa’tu o vau ana‘e iho, e haere mai te feia faatere no te faaoaoaraa na te feia apî ; e haere noa mai ratou no te haapiiraa evanelia ; e haere noa mai ratou no te haapii mai i ta’u haapiiraa—i te taime tata‘itahi atoa. Aita roa ratou i parau e, « Hoê noa piahi ta tatou, eita ïa tatou e faatupu i te haapiiraa i teie mahana ». Papû roa ia’u e, ua haapii rahi mai au, are‘a te mea ta’u e haamana‘o ra, aita to’u na feia faatere i ma‘iri. E aua‘e ratou, ua ti‘a ia’u ia farii i te Varua.

I to’u nei mana‘o, eita roa e hope ia tatou ia oaoa i te horo‘araa o te Varua Maitai. Noa’tu te vai ra to’u na metua e to’u utuafare e to’u feia faatere, ia tae ana‘e au i te fare haapiiraa, o vau ana‘e iho ïa. Tei ia’u ra râ te Varua. No reira, te mau mea atoa e tape‘a mai i te Varua i roto i te oraraa o te hoê taata, e riro ïa te reira ei tautururaa rahi no teie taata no te haapa‘o i te ture no te viivii-ore.

Lizzie : Te hoê o ta’u mau tautururaa rahi roa a‘e, o te fariiraa ïa i te hoê iteraa papû no’u iho. Aita ana‘e oe i mau papû i roto i te evanelia, e mea ohie roa ïa ia rave i te hoê avei‘a ê. Ia haamata râ oe na roto i te haapapûraa e, e niu paari mau to oe i roto i te evanelia, e pee noa mai ïa te mau mea atoa e toe ra.

Hip : Ia hinaaro oe ia haapautuutu i te tino, e haere ïa oe e faaetaeta i te tino, e ia faaetaeta oe, e tae mai ïa te manuiaraa. Mai te mea e, e faaohipa tatou i te reira i te pae varua, e mea ti‘a ïa ia tatou ia faaetaeta i te pae varua. E rave rahi ohipa e ti‘a ia tatou ia rave no te faaetaeta i te pae varua, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te raveraa i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe e rave ia parahi mai te Varua. E ti‘a atoa ia tatou ia faati‘a i te tahi fâ parau-ti‘a e ia ohipa ia taea te reira. Teie râ, ia tae‘a teie mau fâ, eita ta tatou e nehenehe e haere tatou ana‘e iho. E mea ti‘a i te Fatu ia parahi mai i piha‘i iho ia tatou. No ô mai Ia’na ra tatou e farii ai i te puai e te Varua no te upootia i ta tatou mau tamataraa. Ei reira tatou e pee ai i te taparuraa a te peresideni Thomas S. Monson :

« Eiaha e vaiiho i to outou mau hinaaro tino ia haamou i to outou mau moemoea. A aro i te faahemaraa.

« Haamana‘o na i te parau i roto i te Buka a Moromona : ‘E ere roa te parau ino i te oaoa’ ».4

Te mau nota

  1. « Te utuafare : E poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  2. Hi‘o Jeffrey R. Holland, « Of Souls, Symbols, and Sacraments », i roto Brigham Young University 1987–88 Devotional and Fireside Speeches (1988), 77–79.

  3. « I te tau no te hara, te tura‘ihia nei te here mau i rapae i te uputa ma te vaiiho i te hinaaro taiata ia tomo mai na te tahi a‘e pae. Tauihia te taamuraa ei hiaairaa o te tino e ei hinaaro tino maha ore. Ua farii-roa-hia te haapiiraa tumu ta te diabolo i hinaaro roa ia faati‘a mai, oia ho‘i ïa, e mea ti‘a te herehereraa tei haamana-ore-hia » (Teachings of Spencer W. Kimball, ed. Edward L. Kimball [1982], 279).

  4. Peresideni Thomas S. Monson, « Ei hi‘oraa maitai to oe », Liahona, Me 2005, 113.

Te mau hoho‘a na Craig Dimond