2012
Haapuaihia e te parau
Atopa 2012


Haapuaihia e te parau

Hōho’a
young man with a backpack

Te mau hoho‘a na Josué A. Pena e Gloria Hiatt

Te faaite papû nei te mau taure‘are‘a no te tahi mau taime ua haapii mai te mau papa‘iraa mo‘a ia ratou, ua tamahanahana mai ia ratou e ua arata‘i mai ia ratou.

Ua ani matou i te feia apî ia parau mai ia matou no ni‘a i te hoê taime ua tauturu mai te hoê papa‘iraa mo‘a o ta ratou i tamau aau na, mai ta Elder Richard G. Scott no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i parau i te amuiraa rahi no atopa 2011 (hi‘o i te hiti). Teie te tahi o ta ratou mau pahonoraa.

Te hau i to’u aau

« E ta’u tamaiti, ia hau mai na to oe aau ; e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati hoi » (PH&PF 121:7)

Te papa‘iraa tei horo‘a mai ia’u i te tamahanahanaraa rahi roa a‘e i te roaraa o teie matahiti, o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 121:7 ïa, i te taime te peropheta Iosepha Semita mauraa i te auri i Liberty e ua pii oia i te Metua i te Ao ra no te tauturu. Ua tamau aau vau i teie irava i te haapiiraa evanelia e ua feruri au i te reira i te taime ua hinaaro vau i te tamahanahanaraa. Te faahaamana‘o nei te reira ia’u e, ua here roa to’u Metua i te Ra‘i ia’u e ua ite Oia i to’u mau fifi. Ua faaohipa vau i teie irava no te imi i te hau i te mau taime ua inoino vau e ua paruparu vau.

Ua tauturu teie nei irava ia’u i te taime ua haere au i te hoê faaarearearaa tei taui roa ei vahi i reira eita e ti‘a ia’u ia faaea faahou. Ua pahono noa’tu vau i to’u mau hoa e, aita, i to ratou aniraa mai ia’u ia inu e ia pupuhi i te avaava. Ua horo‘a mai teie irava ia’u i te puai o ta’u i hinaaro no te tape‘a i ta’u mau tiaturiraa.

Ua tauturu atoa teie irava ia’u ia rave i te hoê faaotiraa fifi mau. Hoa rahi maua te tahi tamahine no na pae matahiti i ma‘iri. Ua haere amui maua i te tu‘aro, ua haere amui maua i te tahi mau tere e ua farerei noa maua i te mau hopea hepetoma atoa. Ua haamata atura oia i te haere na muri i te tahi mau hoa paari a‘e, aita râ vau i hinaaro ia haere atoa atu. I te pae hopea, ua tura‘i mai oia ia’u ia ma‘iti i rotopu ia’na ei hoa e te tape‘araa i ta’u mau tiaturiraa no ni‘a i te Parau Paari e no ni‘a atoa i te ture no te viivii-ore. Ua rahi roa to’u oto. Aita vau i mana‘o rii a‘e e, e nehenehe i teie huru tafifiraa e tae mai no te haapa‘oraa i te mea ta’u i tiaturi. Atira noa’tu, ua faaoti au ia taui i te tahi mau hoa apî, ma te tape‘a noa i to’u nei mana‘o i te fafauraa a te Metua i te Ao ra ia Iosepha Semita i te na ôraa e, e maitai mai te mau mea atoa.

Aita roa’tu e mea faufaa rahi no te haafifi i ta’u mau tiaturiraa, e te ite nei au i te popou mau e te tamau ia ma‘iti au i te maitai. Ua haapuai teie irava i to’u nei iteraa papû e ua horo‘a mai i te tauturu i te taime hinaarohia.

Lauren J. 16 matahiti, Arkansas, te mau Hau Amui no Marite

Riro mai te mau mea paruparu ei mea puai

Tau ava‘e na mua a‘e i te hi‘opo‘araa no te tomoraa i te haapiiraa tuarua, aita vau i mana‘o e, ua ineine au. Ua papû ia’u e, eita roa ta’u e nehenehe e manuia. No reira, ua fariu vau i to’u Metua i te Ao ra na roto i te pure. I to’u pureraa, ua tae mai teie mau parau i roto i to’u feruriraa : « E ia tae mai te taata ia’u nei, e faaite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu. Te horo‘a noa ra vau i te paruparu i te taata, ia tupu to ratou haehaa ; e e au maita‘i to’u aroha i te mau taata ato‘a i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u ra ; ia faahaehaa hoi ratou ia ratou iho i mua ia’u, e ia faaroo ia’u, ei reira e faariro vau i te mau mea paruparu ei mea etaeta no ratou » (Etera 12:27).

Ua ite atura vau e, ia pure au i te Metua i te Ao ra no te puai no te faaruru i te mau tamataraa e te mau hi‘opo‘araa, e haamaitai Oia ia’u e e tauturu mai Oia ia upootia i ni‘a i to’u mau paruparu. Ua riro te faaiteraa i ta’u mau mana‘ona‘oraa i te Fatu i te faaotiraa maitai roa a‘e e rave. O Oia te orometua maitai roa a‘e, e ua ite au e, ua tauturu mai Oia ia’u.

Irvin O. 16 matahiti, El Salvador

Pure tamau noa

« A pure noa i te mau taime atoa, ia upootia oe ; oia ïa, ia upootia oe na ni‘a a‘e ia Satani, e ia ora’tu oe i te rima o te mau tavini o Satani o te faati‘a i ta’na ra ohipa » (PH&PF 10:5).

Te tauturu nei teie irava ia’u ia faaruru i te mau faahemaraa. Ia fatata vau i te rave i te hoê mea hape, e puta mai teie nei irava e to’na ho‘i poro‘i i roto i to’u nei mana‘o. I te taime tata‘itahi au e pure i muri mai i teie faaûruraa, e roaa mai ia’u te tauturu ta’u e hinaaro no te upootia i te mau faahemaraa i mua ia’u.

Jesse F. 17 matahiti, Utah, te mau Hau Amui no Marite

Te pihai iho ïa vau ia oe

« A faaoromai i te mau ati ra, no te mea e rave rahi te ati e tae i ni‘a ia oe na ; a faaoromai râ i te reira, no te mea, inaha, te pihai iho ïa vau ia oe, e tae noa’tu i te hopea o to oe pue mahana » (PH&PF 24:8).

Ua riro te tamauraa i teie papa‘iraa ei haamaitairaa, i te taime ihoa râ e ri‘ari‘a vau e aore râ e mana‘o vau o vau ana‘e i to’u pae. Ia haamana‘o noa’tu vau i te reira, e tae mai te itoito e e maitai mai au. Ei feia apî tamaroa e ei feia apî tamahine, e titau tatou i te arata‘iraa e te patururaa no tatou, i te taime ihoa râ e faaruru tatou i te mau fifi rahi e te mau tamataraa. Noa’tu e, i te tahi mau taime, e mea papû ore rii te ananahi e e mea hepohepo, ua ite râ vau e, e nehenehe ta’u e tiaturi i te Fatu e e farii i to’na rima tamahanahana.

I tou na‘ina‘iraa, ua haapiihia vau i te fare e i te Paraimere atoa e, e ti‘a noa te Fatu i to’u nei pae mai te peu e rave au i ta’u tuhaa. Aua‘e teie mau haapiiraa e teie papa‘iraa, ua ite au e, e nehenehe ta’u e turu‘i noa i ni‘a Ia’na.

Sofia I. 15 matahiti, Uruguay

Te mau hoho‘a na Welden C. Andersen e Christian Ibanez