2012
Te mau mana‘o tauturu no te pureraa pô utuafare
Atopa 2012


Te mau mana‘o tauturu no te pureraa pô utuafare

I roto i teie numera, te vai nei te tahi mau parau papa‘i e te tahi mau ohiparaa e nehenehe e faaohipa no te pureraa pô utuafare. Teie te tahi mau hi‘oraa i muri nei :

« E faaineine mai te oraraa atuatu ia tatou no ananahi », api 12: A tai‘o i na ono tuhaa no te faarava‘iraa ia’na iho tei faahitihia i roto i te parau papa‘i. Eaha te tahi mau ohipa ru e aore râ, te tahi mau fifi o te nehenehe e apehia na roto i te faarava‘iraa ia’na iho i roto i teie mau tuhaa ? A ani manihini i te mau melo utuafare ia feruri na roto i te pure tei hea tuhaa o ta ratou e ti‘a ia haamaitai mai, e ia haamau roa ratou i te tahi mau opuaraa no te faarahi i te faarava‘iraa ia’na iho i roto i te reira mau tuhaa.

« Te viivii-ore i roto i te hoê ao viivii », api 42: A paraparau e te mau melo utuafare no te mau uiraa i roto i te reira parau poro‘i. A opua ia faaite atu i te mau parau tumu e te mau ohipa tei haapuai i to oe iho iteraa papû no ni‘a i te viivii-ore. A tauaparau i te tahi mau rave‘a no te faaohipa i te mau mana‘o i roto i te parau poro‘i.

« Ia vai paari e ia riro ei hoa », api 48: A haamata na roto i te tai‘oraa i te rave‘a a Elder Hales no te ite mai i te mau hoa maitai. A opua ia tauaparau i te faufaa rahi ia riro ei hoa maitai. A ani manihini i te melo utuafare tata‘itahi ia feruri e toru rave‘a no te riro ei hoa maitai a‘e.

« E Amiga here e », api 60, e « Manava i te hoê tau apî o te ora », api 61: A tai‘o i te parau no teie mau tamarii o te Paraimere e te huru no ta ratou faaineineraa no te tomo i roto i te Feia Apî Tamahine e te Feia Apî Tamaroa. Ei utuafare, a opua ia tauaparau i te mau mea ta teie mau tamarii i rave no te faaineine. A ani i te mau melo utuafare ia tai‘o i te mau buka iti Te faahaereraa ia’u iho i mua e aore râ Hopoi‘a i te Atua no te ite mai i te tahi mau ohiparaa ua hinaaro ratou e faaoti atu.

Hoê pureraa pô utuafare, piti haapiiraa

I te hoê pô, ua haere mai to’u na metua e to’u papa ruau e o mama ruau i te pae o to’u metua vahine no te pureraa pô utuafare. E mea au roa na ta’u na tamarii e toru i te haapa‘o mai i te tahi tuhaa, e i te reira pô, na ta’u tamaiti 7 matahiti te haapiiraa. Ua faaineine maua i te hoê faaiteraa, ua tuu i te tahi mau hoho‘a no te Poieteraa i ni‘a iho e ua tuatapapa e ua hi‘o faahou i te mea ta’na e haapii atu. Ua ineine roa ta’u tamaiti e te anaanatae atoa.

I te taime no te haapiiraa, ua faaroo maitai matou i te mea ta ta’u tamaiti i parau. I to’na faaotiraa i ta’na tuhaa, ti‘a mai nei Samuel, 3 tiahapa matahiti, no te horo‘a atoa mai i te hoê haapiiraa. Ua rave ihora oia i te mau hoho‘a e te faaiteraa e tuu atura i ni‘a i te airaa maa.

Ma te reo mărû e te tahi mau parau papû ore, ua horo‘a mai Samuel i te hoê haapiiraa pureraa pô utuafare. E noa’tu e, aita oia i faaineine, ua faaroo maitai râ oia. Ua faataa mai oia ia matou nahea te ao i te hamaniraahia e ua parau mai oia no te here o Iesu Mesia no tatou tata‘itahi.

Ua maere roa matou i te hi‘oraa ia’na i te haapii-ohie-raa mai i te haapiiraa—ma te pee maite i te mea ta to’na taea‘e i rave. Maere roa to’u na metua e te metua tupuna, e te oaoa atoa. Ua papû maitai ia matou i te here rahi to teie mau tamarii no te evanelia—na reira atoa te here o Iesu Mesia no ratou.

Lizbeth Sánchez Fajardo, Mexico