2012
E tae mai â te mau mea maitai
Atopa 2012


E tae atu i te taime e farerei faahou ai tatou

E tae mai â te mau mea maitai

Mai te hoê taata tei mihi i te huri-oioi-raa teie tau i roto i te tau ma‘iri, ua mauruuru roa vau i te faahaamana‘oraa e, ia oaoa noa i te taime nei e ia tiaturi i to ananahi.

E pô mahana pae te reira, mai te tahi atu pô mahana pae. Te parahi ra maua to’u hoa rahi i roto i to maua nohoraa tuhaa, ua oti maua i te mata‘ita‘i i te hoê hoho‘a, ua paraparau rii na ni‘a i te itenati e ua paho atoa te ata. E au e, e oaoa tei roto i te reva, e aita ta’u ata e faaea no te mau aamu e te mau mana‘o e ohu ra i roto i te piha. Te vai ra te taata ta’u i matau aita i maoro a‘enei ; te vai ra, ua matau vau a 25 matahiti i teie nei.

I tera taime, te paraparau ra maua te hoê hoa, ua maoro roa maua i te hoaraa, e te faahaamana‘o ra maua i te tahi mau hoa no te haapiiraa tuatoru no na maa matahiti i ma‘iri. I to maua paraparauraa, ua mana‘o vau e, ua mihi rii au i teie nau hoa, ua arearea maitai ho‘i matou e ua piri roa atoa ho‘i matou. I teie nei, ua noaa ta matou mau parau tu‘ite e ua tere i tera e tera vahi na te ao atoa nei, i tera e tera atoa oraraa aita matou i mana‘o a‘enei. Auta rii atura vau no teie mau taime i ma‘iri, i reira ti‘a haere atura vau na roto i te piha e te mata ataata atoa ei reira puta mai nei te mana‘o : E tae mai â te mau mea maitai.

E mana‘o ohie e e mana‘o huru hohonu atoa râ, no to’u ihoa râ huru au ore i te tauiraa e te hinaaro ore i te mau mea maitai ia ma‘ue atu. E mihi noa vau i te mau mea i ma‘iri noa’tu pai e, no teie noa nei taime, imi noa vau i te mau taime oaoa rahi i reira vau e ora papû ai ma te hinaaro mau. Ua ite au e, e ohipa maitai ana‘e ta’u, e hinaaro roa vau i te tape‘a noa i te reira e eiaha e tuu faahou ; i tera pô mahana pae ra, o te hoê ïa o tera mau taime oaoa. Pinepine roa, ia ite au i te maitai o te tahi mau ohipa, oioi roa vau i te feruriraa i te ma‘iriraa o teie mau mea, te mana‘o e, e mo‘e te reira ia tere te tau e te oraraa.

I teie râ pô, aita te mana‘o mihi i hiti mai. Te parahi-hau-noa-raa, e te feia ta’u i here e faaati nei, ua ite au e, noa’tu e, e hopea to te mau mea maitai e noa’tu e, e faura mai te mau taime fifi ananahi, e tamau noa mai te mau ohipa maitai. E tamau noa â te reira—ia tuu ra vau i te reira ia tae mai. Noa’tu e, e ma‘iri tera mau pu‘erraa ta’u e au nei, e faaîhia te mau apoo e te tahi faahou taata apî e te faahiahia na reira atoa e te tahi mau iteraa apî aita vau i mana‘o a‘enei.

Te tahi taime e mea fifi ia faanuu i mua, e mea ti‘a roa râ ia na reira tatou. E hau atu â, eita te faanuuraa i mua i te haamo‘eraa i te mau hoa e te haamorohiraa i te mau haamana‘oraa. Te auraa ïa, ia hohora i te aau i te oaoa hau atu e te mau iteraa hau atu.

Te tahi noa maa hepetoma i muri mai i taua mahana pae ra, ua haamauruuruhia te peresideniraa o ta’u amaa feia apî paari. Mai tei matauhia e te feia i roto i te hoê amaa na‘ina‘i, ua fifi matou i te feruriraa i te mea e tupu mai aita ana‘e ta te amaa e nehenehe e turu‘i i ni‘a i teie mau tane e ta ratou vahine, o ta matou ho‘i i haapii ia here e ia tiaturi. Ua tapiri râ vau i te to’u na mata e ua parau noa vau i roto ia’u i te mau parau i puta mai i tera ra mahana pae : E tae mai â te mau mea maitai. Ua faahauhia vau e ua ineine atura vau no te tauiraa.

Te tauiraa, o te faanahoraa ïa a te Fatu. Ua hinaaro Oia ia tatou ia vai oaoa e ia tupu i te rahi, ia vai anaanatae i te fanuuraa i mua i roto i to tatou nei oraraa. E tere te oraraa, e a oaoa ai tatou i te taime no teie nei e a faaineine atoa ai tatou no te mau tauiraa e tae papû mai, e mea titauhia ia tatou ia haere i mua ma te mana‘o anaanatae, ma te aau matara i te mau iteraa e te mau ohipa maitai e vai papû nei i mua ia tatou.

Hoho‘a faahoho‘araa na Matthew Reier