2012
Nahea e ora i te vahi o te enemi
Atopa 2012


Nahea e ora i te vahi o te enemi

Mai roto mai i te a‘oraa no te haaparareraa no te hanereraa o te matahiti o te haapiiraa evanelia (Séminaire) tei horo‘ahia i te 22 no tenuare 2012.

Hōho’a
Peresideni Boyd K. Packer

Te faahanahana nei tatou i te 100 raa o te matahiti o te haapiiraa evanelia (Séminaire) i roto i te Ekalesia. Te vai nei to’u haamana‘oraa no te mau mahana matamua, i te tau ua varavara roa te mau materia no teie faanahoraa.

Mai te tau o te haamataraa haehaa, ua tae‘a i teie nei e 375.008 piahi e haere ra i te haapiiraa evanelia (séminaire) i roto i na 143 fenua e e 38.000 feia horo‘a ra i to ratou taime ma te aufau-ore-hia e te mau orometua rave tamau na te ao atoa nei. Te haafaufaa nei tatou i ta tatou feia apî. Ua ite matou i to outou faufaa e to outou faito puai.

Na te paari e tauturu ia outou ia aro i te enemi

Te paraparau nei au ei taata ite i te mau mea i tupu na e ei taata e hinaaro ra e faaineine ia outou no ananahi.

Te tupu nei outou i te vahi o te enemi Ia paari mai outou i te pae varua, ei reira outou e haro‘aro‘a ai e nahea te enemi i te faaô ia’na i roto i te ao e haati ra ia outou. Tei roto oia i te mau fare, te mau faaanaanataeraa, te mau ve‘a, te huru paraparau—i roto i te mau mea atoa e haati ra ia outou. Te rahiraa o te taime, aita oia e itehia nei.

Ua hinaaro vau ia parau atu ia outou no te mau mea faufaa a‘e e te mea hinaa-roa-hia a‘e. Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a, « O te paari â te mea maitai ; e titau i te paari » ; e te parau atoa nei au, « e [ta outou] mau mea atoa e noaa [e haere atu !] » Maseli 4:7 Aita to’u e taime no te haamau‘a e aita atoa to outou. No reira a faaroo maitai mai !

Te taime ua faaoti au ia riro ei orometua, ua papû roa ïa to’u mana‘o. I roto i te Tama‘i Rahi II no te ao nei, e 20 tiahapa matahiti to’u e e pairati au i roto i te Nuu Reva. Ua tonohia vau i te motu iti no Ie Shima. Teie motu, e motu na‘ina‘i i roto i te moana e to’na aano mai te hoê titiro ïa te rahi, tei te pae apatoerau roa no Okinawa.

I te hoê pô no te tau ve‘ave‘a, tei ni‘a vau i te hoê pari e te mata‘ita‘i ra vau i te toparaa mahana. Ua feruri au eaha ta’u e rave i roto i to’u oraraa i muri mai i te tama‘i, mai te peu noa’tu e fana‘o vau ia vai ora noa. Eaha ta’u e hinaaro e riro mai ? I te reira pô to’u faaotiraa e, e riro mai au ei orometua. Ua mana‘o vau, e tamau noa te mau orometua i te haapii. Te haapiiraa, e fâ niu ïa te reira no te oraraa.

Ua haapii matamua vau i te piha haapiiraa evanelia i te matahiti 1949 i Brigham City. E piahi atoa vau no tera haapiiraa evanelia a haere noa ai au i te haapiiraa tuarua.

E toru piha haapiiraa tei haapiihia i te haapiiraa evanelia i te matamua ra : te Faufaa Tahito, te Faufaa Apî, e te Aamu o te Ekalesia. E na’u ïa te haamaitairaa ia amui atu i te piha haapiiraa no te pae po‘ipo‘i no ni‘a i te Buka a Moromona. Ua ho‘i mai au mai te tama‘i e te iteraa papû no ni‘a i te Buka a Moromona e te hoê atoa maramaramaraa nahea te horo‘araa o te Varua Maitai ia ohipa.

E paruru te horo‘araa o te Varua Maitai ia outou i te vahi o te enemi

Ua haapiihia outou i te roaraa o to outou oraraa no ni‘a i te horo‘araa o te Varua Maitai, e aita faahou â e haapiiraa e nehenehe e horo‘a atu. E nehenehe ta outou, e e ti‘a ia outou ia haere outou ana‘e iho i te toe‘a o te tere no te ite mai i roto ia outou iho nahea te Varua Maitai e nehenehe e riro mai ei faaûruraa no te arata‘i e no te paruru.

E feia apî tamaroa anei e aore râ e feia apî tamahine, hoê â huru faanahoraa. Te iteraa nahea te Varua Maitai e ohipa nei i roto i to outou oraraa, o te imiraa ïa no te oraraa taatoa. Ia ite outou i te reira no outou iho, ua nehenehe atura ïa ta outou e ora i te vahi no te enemi e eita outou e haavarehia e eita atoa e haamouhia. Aita hoê a‘e melo o teie Ekalesia—te auraa ra, o outou tata‘itahi atoa ïa—e hape rahi mai maori râ e faaara-matamua-roa-hia oia e te muhumuhu o te Varua Maitai.

Te tahi taime ia hape outou, e parau outou i muri iho, « Tera, ua ite ihoa vau e mea hape tera ohipa. Aita ihoa te mana‘o i hau maitai », e aore râ, « Ahani ihoa vau i rave i tera. Paruparu roa vau i te raveraa i tera ohipa ! » Teie mau mana‘o, e mana‘o ïa no te Varua Maitai e tamata ra i te arata‘i ia outou i te maitai e aore râ e tamata ra i te faaara ia outou ia faaatea atu i te ati.

Te vai ra te tahi mau mea taa ê eita e ti‘a ia outou ia rave mai te peu ua hinaaro outou i te reni paraparauraa ia vai matara noa. Eita ta outou e nehenehe e haavare e aore râ e haavarevare e aore râ e eia e aore râ e rave i te ohipa faufau e tiaturi atu ai e vai matara noa teie nau reni. Eiaha e haere i te vahi aita e itehia te reni paraparau pae varua.

E ti‘a ia outou ia haapii ia imi i te puai e te arata‘iraa i faaineinehia no outou, ei reira, a faaea noa i ni‘a i te e‘a noa’tu te mau mea e tupu mai.

A tahi, i ni‘a i ta outou tapura ohipa, a tuu i te parau ra pure. Te rahiraa o te taime, e riro ta outou mau pure ei mea muhumuhu ore. E nehenehe ta outou e feruri i te hoê pure.

E nehenehe atoa ta outou e farii i te hoê reni paraparau afaro e to outou Metua i te Ao ra. Eiaha roa’tu e vaiiho i te enemi ia faaô mai i te mana‘o e, aita e taata e faaroo ra i te tahi a‘e pae. Te faaroo-noa-hia nei ta outou mau pure. E ore roa outou e vai otare noa !

A haapa‘o maitai i to outou tino. A vai mâ noa. « Aita outou i ite e, o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ? » 1 Korinetia 3:16

A tai‘o maite i te mau fafauraa i roto i te tufaa 89 no Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. Aita te Parau Paari e fafau mai nei i te ea maitai roa, te fafau nei râ e, e haapuaihia te mau farii ohipa varua i roto ia outou.

A faaatea i te ohipa tatau e tera mau mea e taui nei i te hoho‘a o to outou tino. Ua hamanihia to outou tino i te hoho‘a o te Atua.

Na te parau a‘o a te mau peropheta e haapii mai i te parau mau

I teie nei, te hinaaro nei au e paraparau afaro atu ia outou no ni‘a i te tahi ohipa.

Ua ite tatou e, ua faataahia te apeni o te taata i te ao hou i te tahuti.1 « E te varua e te tino ra o te aau taatoa ïa o te taata nei » (PH&PF 88:15). Teie parau no te huru apeni, e mana‘ona‘oraa rahi ïa no te mau Taea‘e, mai te mau parau atoa no te peu morare.

Te tahi o outou tei mana‘o e, e aore râ tei parauhia e, ua fanauhia outou e te aehuehu o te aau e aita ta outou e hapa ia rave outou ia au i teie mau faahemaraa. Ia hi‘ohia i te pae no te haapiiraa tumu, ua ite tatou e, ahani e, e parau mau te reira, e mo‘e roa ïa to outou ti‘amâraa e eita roa’tu te reira e nehenehe e tupu mai. Na outou noa te ma‘itiraa no te pee i te mau muhumuhu o te Varua Maitai e no te ora ia au i te peu morare e te oraraa viivii-ore, te oraraa mâ.

Ua faaara te peresideni Gordon B. Hinckley i teie i muri nei i roto i te hoê amuira rahi : « Te tuatapapa nei te taata i to tatou vairaa i mua i te feia e faariro nei ia ratou iho… ei raerae tane e ei raerae vahine. Teie ta’u pahonoraa, oia hoi, ua here matou ia ratou ei mau tamarii e ei mau tamahine na te Atua. Te vai ra paha te tahi mau hiaai puai to ratou e ere i te mea ohie ia haavî. Te rahiraa o te taata e mau [faahemaraa] rau to roto ia ratou i tera e tera taime. Ia ore ratou e pee i taua mau hiaai ra, e riro ïa ratou i te rave mai te tahi atu mau melo o te Ekalesia. Mai te peu e, e ofati ratou i te ture no te viivii-ore e te mau faatureraa morare a te Ekalesia, e topa ïa ratou i raro a‘e i te faatitiaifaroraa a te Ekalesia, mai te tahi atu mau pu‘eraa.

« Te hinaaro nei tatou e tauturu… e faaitoito ia ratou, e tauturu ia ratou i roto i to ratou mau fifi e e tauturu ia ratou i roto i to ratou mau pe‘ape‘a. Tera râ, eita ta matou e nehenehe e hi‘o noa ia ratou ia rave i te mau ohipa faufau, ia tamata ratou i te faaitoito e i te paruru e i te ora i te reira huru oraraa faaipoipo a te taata no te hoê â huru apeni. Te faati‘araa i te reira, e faaooraa ïa i te faanahoraa paari e te mo‘a o te faaipoiporaa ta te Atua i haamana e tae noa’tu i te fâ o te reira, oia ho‘i, te aupururaa i te mau utuafare ».2

Ua parau te peresideni Hinckley no te Ekalesia taatoa.

A faaohipa i to outou ti‘amâraa no te faaea e aore râ no te ho‘i i te vahi maitai

Te horo‘a matamua ta Adamu raua o Eva i farii, o te ti‘amâraa ïa : « Tei ia oe iho te ma‘iti, ua horo‘ahia’tu te reira ia oe » (Mose 3:17).

Tei ia outou atoa ra taua ti‘amâraa ra. A faaohipa i te reira ma te paari no te pato‘i i te ohipa no roto mai i te hiaai viivii e aore râ no te pato‘i i te faahemaraa e tae mai i roto i to outou feruriraa. Eiaha e haere i reira, e mai te peu e, tei ô a‘ena outou, a ho‘i mai i rapae. « Ia faarue outou i te mau mea paieti ore ra » (Moroni 10:32).

Eiaha e faaara i te mana no te horo‘a i te ora tei roto ia outou, o outou ana‘e iho anei e aore râ e te tahi atu taata ê. E faatureraa tera a te Ekalesia, e eita te reira e taui. A rahi noa ai outou, e hiti mai te faahemaraa no te tamata e aore râ no te hi‘opo‘a i te mau ohipa viivii. Eiaha e rave i te reira !

Te parau faufaa, o te haavîraa ïa—te haavîraa ia’na iho. Te haavîraa e tu‘ati ïa te reira i te parau no te pĭpĭ e aore râ te taata pee. A riro ei pĭpĭ-taata pee no te Faaora, e e ora mai outou.

E mana‘o paha te tahi o outou e, « ua topa a‘ena vau i roto i tera e aore râ i tera hapa rahi. Ua taere roa no’u ». Aita i taere roa.

Ua haapiihia outou i te fare e i te haapiiraa evanelia no ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia. E au te Taraehara mai te hoê tao‘a tumâ. E nehenehe i te reira e tumâ roa i te mana‘o faahapa e te mau mea atoa e faatupu ra i te mana‘o faahapa.

E mauiui pae varua te mana‘o faahapa. Eiaha e vaiiho haere noa i tera mauiui. A faaore i te reira. A haamo‘e roa i te reira. A tatarahapa, e aita ana‘e e nava‘i, a tatarahapa faahou e faahou â e faahou â e faahou â e tae roa’tu e, ua ti‘a ia outou—eiaha râ te enemi—ia arata‘i ia outou iho.

E tae mai te hau hopea ore na roto i te tatarahapa-pinepine-raa

E au te oraraa mai te hoê ana‘iraa no te mau tamataraa e no te mau hapehape. A tuu i te « tatarahapa-pinepine-raa » i ni‘a i ta outou tapura ohipa. E faatae mai te reira i te hau rahi eita e nehenehe e hoo mai e te faufaa o te ao nei. Te haaro‘aro‘araa i te Taraehara, o te reira paha te parau mau faufaa roa a‘e e nehenehe ta outou e haapii mai i to outou apîraa.

Mai te peu e, te amui ra outou e te tahi feia o te huti nei ia outou i raro eiaha râ i ni‘a, a faaea noa i reira e a taui i te hoa. E ti‘a otahi noa paha outou ma te mana‘o otare atoa. Teie atura ïa te uiraa, « Ia vai noa oe e oe ana‘e iho, tei te hoa maitai anei oe ? »

E riro paha ei ohipa fifi ia taui i te hoê ohipa matauhia tei mau roa i roto ia outou. Noa’tu râ, tei ia outou ra te puai. Eiaha e faatopa i te morare. Ua haapii te peropheta Iosepha Semita e, « te mau taata ato‘a e tino to ratou e mana ïa to ratou i ni‘a i te mau taata aita to ratou e tino ».3 E nehenehe ta outou e pato‘i i te faahemaraa !

Eita paha outou e faaû tino atu i te enemi ; eita oia e faaite mai ia’na mai te reira te huru. Noa’tu râ, ahani noa’tu e haere tino mai oia ia outou ra no te tamata ia outou e no te faahema ia outou, e mana to outou i ni‘a ia’na. E nehenehe ta outou e faahiti i to outou ti‘amâraa, ei reira, aita e rave‘a ta’na maori râ te vaiihoraa ia outou.

A haafaufaa i te mau haamaitairaa no te haapiiraa evanelia.

E ere outou i te taata noa. E mea taa ê outou. E mea faahiahia outou. Nahea vau i ite ai i te reira ? Ua ite au i te reira no te mea ua fanauhia outou i te hoê taime e i te hoê vahi i reira te evanelia a Iesu Mesia e nehenehe ai e tomo i roto i to outou oraraa na roto i te mau haapiiraa e te mau ohipa a to outou utuafare e a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei. Mai ta te Fatu Iho i parau mai, « te ekalesia parau ti‘a ana‘e e te mea ora i ni‘a i te ao paatoa nei » (PH&PF 1:30).

Te vai faahou atu ra te tahi mau faaiteraa e ti‘a ia faahitihia, atira noa’tu, ua ite outou i te mea e ti‘a ia outou e te mea atoa eita e ti‘a ia outou ia rave i roto i to outou oraraa. Ua ite outou i te mea tano e te mea hape e eita e ti‘a ia faauehia outou i roto i te mau mea atoa.

Eiaha e haamau‘a i teie mau matahiti haapiiraa evanelia. A haafaufaa i teie haamaitairaa rahi ta outou ia apo mai i te mau haapiiraa tumu a te Ekalesia e i te mau haapiiraa a te mau peropheta. A haapii i te mau mea faufaa a‘e. E haamaitai te reira ia outou e i to outou huaai i roto i te mau u‘i e rave rahi a muri a‘e.

Eita e rahi roa te matahiti e ma‘iri, e faaipoipo outou e e fanau outou i te mau tamarii, e faaipoiporaa e ti‘a ia taatihia i roto i te hiero. Ta matou nei pure, o teie ïa, e ti‘a outou, i te taime ti‘a e ma te hau atoa, ei hoê utuafare no te paroisa e aore râ na te amaa.

A haere i mua ma te tiaturi e te faaroo

Eiaha e mata‘u i to ananahi. A haere i mua ma te tiaturi e te faaroo. A haamana‘o i taua horo‘araa hanahana ra no te Varua Maitai. A haapii ia pee i te reira. A haapii ia imi i te reira. A haapii ia ora ia au i te reira. A haapii ia pure tamau noa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia (hi‘o 3 Nephi 18:19–20). E tia‘i mai te Varua o te Fatu ia outou, e e haamaitaihia outou.

Te vai nei to matou faaroo hohonu e te rahi ia outou na.

Te faaite nei au i to’u iteraa papû ia outou—hoê iteraa ta’u i farii i to’u apîraa. E aita outou i huru ê i te tahi e ia’u iho nei. E ti‘araa mana to outou i teie iteraa e i teie faaiteraa mai te tahi atu taata. E tae mai te reira ia outou ia faaitoito outou ia noaa mai te reira. Te pii nei au i te mau haamaitairaa a te Fatu i ni‘a ia outou—te mau haamaitairaa o taua iteraa ra ia tae mai i roto i to outou oraraa, no te arata‘i ia outou a patu ai outou i te hoê ananahi oaoa.

Te mau nota

  1. Hi‘o « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129 ; hi‘o atoa Mose 3:5 ; Aberahama 3:22–23.

  2. Gordon B. Hinckley, « What Are People Asking about Us? » Ensign, Novema 1998, 71.

  3. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 241.

Te mau faahoho‘araa na Cary Henrie

Faahoho‘araa na‘ina‘i na Scott Greer