2012
Haapii i te viivii-ore e te oraraa mâ
Atopa 2012


To tatou nohoraa, to tatou utuafare

Haapii i TE VIIVII-ORE E TE oraraa mâ

Hōho’a
Matthew O. Richardson

E nehenehe ta te mau metua e faaohipa i teie na ono rave‘a aravihi no te haapii atu i ta ratou mau tamarii no ni‘a i te parau no te herehereraa.

Ua fana‘o vau i te farereiraa i te feia apî e te feia apî paari tei tere na te oraraa huru rau i to ratou fenua na te ao atoa nei. I te hoê taime, ua paraparau vau i te hoê pŭpŭ taure‘are‘a faahiahia mau no ni‘a i te oraraa mâ, te viivii-ore e te oraraa i te peu morare. I muri mai i to’u faaiteraa ia ratou i to’u mana‘o faahiahia no ta ratou mau parau, to ratou tiaturi, to ratou hoho‘a e ta ratou raveraa, ua ani atura vau, « Nahea outou i te fariiraa i te ohie e te papû i roto i ta outou mau pahonoraa, e nahea atoa to outou aravihi no teie tumu parau atâta ? » Ua parau vitiviti mai te hoê taure‘are‘a tamahine e, « E metua to’u no te haapii mai ». Ua taueue te upoo o te tahi mau pu‘eraa no te paturu i te reira. Te haafaufaa nei teie faaiteraa ohie e te hohonu i te faaûruraa a te mau metua i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii—i ta ratou ihoa râ hopoi‘a no te haapii i te oraraa mâ, te viivii-ore, te parau no te herehereraa e te mau faahoaraa tano.

Te pe‘ape‘a râ, e au e, aita pai te rahiraa o te mau metua e haapii nei i ta ratou mau tamarii, i te faito e ti‘a ia ratou, no ni‘a i te parau no te peu i te pae no te apeni. Te tahi hi‘oraa, i roto i te hoê tuatapaparaa i rotopu i na 200 feia api paari e Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei itoito, ua itehia e au nei, e 15 noa i ni‘a i te hanere o ratou o te faariro nei i to ratou na metua ei rave‘a matamua no te haapii mai i te parau no te peu i te pae no te apeni. E parau teie mau melo apî e, ua haapii ratou i teie tumu parau faufaa rahi na mua roa na roto i te mau hoa e aore râ te tahi atu taure‘are‘a, na roto i te itenati, te mau ve‘a, te mau faaanaanataeraa, te mau buka, te fetii, e aore râ te feia faatere o te Ekalesia.

E parau mau, e ere te reira i te hoê tumu parau ohie ia haapii atu. Tera râ, te tiaturi nei au e, o te mau metua te mau orometua maitai roa a‘e no te faaite i teie mau parau tumu mo‘a. E tauturu te mau rave‘a aravihi i muri nei ia outou ia faati‘a i te tahi mau parau tumu ohie e te manuia e te vai maoro na reira atoa i te tahi mau raveraa e faaitoito i te aporaa mai e te haapiiraa’tu—no te haapiiraa ihoa râ i ta outou mau tamarii nahea i te ora i te oraraa mâ e te viivii-ore.

E mea ti‘a ia haamata oioi te aporaa mai e te haapiiraa’tu. No te mau metua e haapii manuia nei i ta ratou mau tamarii no ni‘a i te peu i te pae no te apeni, te maramarama nei ratou e, e faaruru te rahiraa o te mau tamarii i taua huru tumu parau ra i to ratou matahiti apî, tera matahiti ihoa râ aita na metua e mana‘o roa nei e aita atoa e hinaaro roa nei. E rave rahi tamarii e faaruru nei i te peu i te pae no te apeni i ni‘a i te itenati i te 11raa ihoa o to ratou matahiti e te vai ra e mea apî atu â. Te mau ohipa faaanaanataeraa, te mau ohipa tu‘aro, te mau faatianianiraa, e tae noa’tu i te mau haaparareraa a te huiraatira, ua î roa ïa i te mau hoho‘a i te pae no te apeni e tera mau huru ohipa e faahiti nei i te mana‘o no te reira.

E ui tano mai te tahi mau metua, « I te hea taime e ti‘a ai ia’u ia haamata i te paraparau i te mau peu i te pae no te apeni ? » Tei te huru i te matahiti e te paari o te tamarii e tae noa’tu i te huru o te ohipa. E tae mai te arata‘iraa a te Varua ia pure e ia hi‘o maite te mau metua i te raveraa o ta ratou mau tamarii, ia faaroo maitai ratou i ta ratou mau tamarii, e ia rave ratou i te taime no te feruri e no te haro‘aro‘a i te taime tano e te ohipa tano e ti‘a e haapii atu. Te tahi hi‘oraa, te haamana‘o ra vau i to’u tamaiti i te aniraa ia’u i te tahi mau uiraa no ni‘a i te tino, e pae noa matahi to’na i tera tau. Noa’tu te huru hara‘o’o o te reira, ua papû roa e, tera iho te taime tano no te paraparau atu. Teie râ, i to’u feruriraa nahea vau ia pahono atu, ua puta papû mai te mana‘o e, e ere te taime tano no te paraparau i ta’u tamaiti no ni‘a i te mau mea atoa e au i te apeni.

E mea ti‘a i te aporaa mai e te haapiiraa’tu i te tupu tamau noa. Te aporaa mai, e ohipa tamau te reira e ere râ i te ohipa no te taime hoê noa. I te taime no te haapiiraa’tu i te mau tamarii no ni‘a i te parau no te herehereraa e te tahi mau ohipa e au, e pii pinepine te taata i te reira « te paraparauraa ». Ua opuahia anei e aore anei, te titau nei teie parau i te mau metua ia haapii i teie tumu parau i roto i te hoê noa tau‘araa parau. E ere te reira i te rave‘a manuia maitai no te hoê tamarii ia apo mai. Ua haapii mai te Faaora e, e haapii tatou « na ni‘a iho i te faaue, ua a‘o, e ua na ni‘a iho i te a‘o » (2 Nephi 28:30). E rahi atu â to tatou manuia i te haapiiraa’tu, ia na ni‘a iho faahou â tatou i te tumu parau e ta tatou mau tamarii a rahi noa ai ratou e a paari noa ai. Te mau metua e maramarama maitai nei i teie parau tumu, e faaineine maitai ïa ratou i te pae feruriraa, i te pae aau, e i te pae varua no te haapii i ta ratou mau tamarii no ni‘a i te mau ohipa e au i te parau no te apeni, i te roaraa o te oraraa tamarii e i te roaraa atoa o te oraraa taure‘are‘a.

E riro te aporaa mai e te haapiiraa’tu mai te mau hinere i rotopu i te taata haapii e te taata apo. I te taime no te haapiiraa i te mau tamarii no ni‘a i te parau no te apeni, e taiâ rahi roa ino te rahiraa o te mau metua i ni‘a i te eaha o ta ratou e parau atu. E mea faufaa ihoa ïa te reira, atira noa’tu, te aporaa mai e te haapiiraa’tu manuia maitai a‘e, tei ni‘a atu â ïa i te faito no te aparauraa e te parauraa no ni‘a i tera ohipa. Oia mau, te huru ta te mau metua haapiiraa i ta ratou mau tamarii, o te reira paha ïa te mea faufaa a‘e i ta ratou mau parau. Te turu nei te mau ma‘imiraa i te parau e, te mau metua e faaûru rahi nei i ta ratou mau tamarii ia paraparau ratou i te parau no te apeni, o ratou ïa e faaroo ohie nei, o ratou e faaite nei i te here e te mana‘ona‘oraa, e o ratou atoa ho‘i e haapa‘o maite nei i te oraraa o ta ratou mau tamarii.1

Te tahi mana‘o no roto mai i ta’u mau uiuiraa i rotopu i te taure‘are‘a Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o teie ïa te matara pinepine mai, ua hinaaro ratou i to ratou na metua ia faaroo ohie mai e aore râ ia paraparau ohie mai i te parau no te apeni. Ua faaite mai teie nau feia apî paari e, aita ratou e hinaaro noa i to ratou na metua ia amui mai i roto i teie ohipa, ua hinaaro atoa râ ratou i to ratou na metua ia « tauaparau mai ia ratou eiaha râ ia parau noa mai ia ratou ». Ua hiaai ratou i te tau‘araa parau « ohie », « au i te tereraa mau », « au maitai » e te faatupu ore i te « huru-ê-raa ». E ti‘a i te reira ia faaitoito i te mau metua ia ohipa puai a‘e no te faaohieraa i te haafatataraa’tu, no te haavataraa i te tahi taime, no te faariroraa i te reira ei mea au i te tereraa mau, e no te vai iria ore noa i mua i te hoê tumu parau, te hoê ohipa e aore râ te taime e toe ra. Mai te mea e hoo e ti‘a i te mau metua ia aufau no te haapii manuia i ta ratou mau tamarii no ni‘a i te mau mea faufaa rahi, o te ohiparaa ïa no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faatupu i te au maitai e te taiâ ore no te paraparau mai i te mau tumu parau atoa—te mau parau ihoa râ o te taata iho.

E mea manuia a‘e te aporaa mai e te haapiiraa’tu mai te peu e tumu parau ti‘a mau te reira e te mea mau. Tei te huru o ta tatou raveraa, te haapiiraa’tu no ni‘a i te parau no te herehereraa, e nehenehe te reira e riro ei mea huru ê rii e te papû ore e te nahonaho ore e te faahapa. Te hoê taviri no te manuiaraa, o te iteraa ïa e, ua riro te rahiraa o te mau uiraa e o te mau mana‘ona‘oraa o te mau tamarii ei pahonoraa i te tahi ohipa o te oraraa e te tahi iteraa o to’na mata. Ia haapa‘o maitai tatou, ia faaroo maite tatou, e ia hi‘o maite tatou i ta tatou mau tamarii, e haro‘aro‘a tatou i te mea e ti‘a ia haapii atu.

Te tahi hi‘oraa, te mau hoho‘a, te haapeuraa, te mau peu, te mau faanahoraa teata, te mau faatianiraa, e aore râ te mau parau no te himene, e rave‘a pauroa te reira no te paraparauraa no ni‘a i te mau faatureraa morare. E tae faahou mai te tahi mau taime tano ia hi‘o tatou i ta tatou mau tamarii, ta ratou mau faahoaraa e ta ratou mau raveraa e vetahi ê, te huru ratou e to ratou mau hoa e ahu nei, te huru paraparauraa, to ratou faito taamuraa i te taata no te tahi apeni, na reira atoa to ratou faito haaro‘aro‘a i te viivii-ore e i te mau faatureraa morare o te sotaiete. Ua rau roa te mau taime tano no te paraparau i te mau tamarii no ni‘a i te peu morare e te oraraa mâ.

Peneia‘e te mea faufaa rahi roa i roto i te haapiiraa oraraa, e roaa mai ïa ia faaite te mau metua i te hi‘oraa no te viivii-ore, no te ahu tano e no te oraraa mâ i roto i to ratou iho oraraa. E faaroo ohie a‘e mai e e pee ohie atoa mai te mau tamarii i te parau a‘o a to ratou na metua mai te mea e, e niuhia taua parau a‘o ra i ni‘a i te hi‘oraa maitai o to ratou na metua.

E huritua atoa to te reira. Mai ta Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i parau : « Rahi roa te taime, e paraparau puai a‘e ta tatou ohipa i ta tatou mau parau. Ua haapii mai te peresideni Brigham Young (1801–77) : ‘E ti‘a ia tatou ia tuu [i mua i ta tatou mau tamarii] i te huru hi‘oraa ta tatou e hinaaro ia pee ratou. Te ite ra anei tatou i te reira ? Pinepine roa tatou i te ite i te mau metua i te titauraa i te hoê tamarii e aita ana‘e, i te mau tamarii i te haapa‘o-maitai-raa i te ture, te raveraa maitai, te parau maitai, te hoho‘a mata au, te reo mărû e te mata haapa‘o maite, are‘a râ ratou, ua î roa ïa i te maramara e te faahaparaa. Auê ho‘i te tu‘ati ore e te tano ore o te reira !’ E ite mai ihoa ta tatou mau tamarii i teie huru tu‘ati ore to tatou, e araua‘e paha ratou e faatumu ai i ta ratou iho mau raveraa i ni‘a i te reira.2

E apo maitai a‘e te mau taata apo haapiiraa ia maramarama ratou i te mea e haapiihia ra e te taata haapii. Rahi roa te feia apî e te feia apî paari o te tapitapi nei i te mea e, te faaohipa haere nei to ratou na metua, na reira atoa te feia faatere o te Ekalesia, i te tahi mau « parau piri » e te tahi atoa mau auraa parau, ei reira, rahi roa’tu ïa te mau uiraa i te mau pahonoraa e rahi atoa’tu ïa te mana‘o atâta i te mana‘o hau. E parau mau taa ê teie ia parau tatou i te parau no te apeni.

I to’u taviniraa ei episekopo i roto i te hoê paroisa na te feia apî paari, ua ani-pinepine-hia mai ia’u eaha te auraa o te « mirimiri ». Ua haapiihia i ta’u mau melo eiaha roa e rave i te ohipa mirimiri are‘a râ, aita râ ratou i haapiihia eaha mau te ohipa mirimiri. Ua fifi atura ïa ratou i te haapa‘oraa i taua arata‘iraa ra, aita ho‘i ratou i maramarama maitai i te reira.

Ua faataa mai te peresideni Marion G. Romney (1897–1988), Tauturu Matamua i roto i te Peresideniraa Matamua e, aita e nava‘i ia haapii atu tatou ia maramarama mai te tahi, e ti‘a roa râ ia tatou ia haapii atu ia ore te hoê noa a‘e e hape i te faarooraa mai.3 Ei monoraa i te paraparauraa na roto i te tahi parau piri e aore râ te tahi auraa parau, e manuia a‘e tatou ia faaohipa tatou i te ta‘o papû e te tano maitai. Na te reira e faatae mai i te maramarama e e aupuru atoa i te faatura.

A hi‘o na nahea to Elder Richard G. Scott no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo haapiiraa i te mau parau tumu morare e te mau faatureraa. Ua parau oia : « Te taatoaraa o te parau no te herehereraa i rapae i te taamuraa o te faaipoiporaa—te parau nei no te mirimiriraa i te melo mo‘a o te tahi atu tino, e ahu anei e aore anei—e hara ïa te reira e ua opanihia te reira e te Atua. E hapa atoa ia faaohipa ana‘e tatou i taua huru raveraa i ni‘a i to outou iho nei tino ».4

No te haapii maitai atu, e ti‘a ia tatou ia haapapû maitai e, te taa maitai ra te feia o ta tatou e haapii nei. Te mau uiraa ohie mai, « Te pahono nei anei te reira i ta oe uiraa ? » e aore râ « Ua papû anei ta’u tatararaa ? » e aore râ « E uiraa faahou anei ta oe ? » e mea tauturu maitai ïa.

E fariu roa mai te mau taata apo ia faatu‘ati te mau taata haapii i te poro‘i i te mau parau tumu mure ore e i te mau faatureraa. Hau atu â i te faatumuraa i ni‘a i « taua mau ohipa ra o te oraraa », e manuia te arata‘iraa a te evanelia ia faatu‘ati ana‘e tatou i teie mau ohipa i « te mau ohipa no te ora mure ». Te tahi hi‘oraa, ia paraparau tatou no to tatou nei tino, e nehenehe ta tatou e paraparau no ni‘a i te here rahi o te Metua i te Ao ra i te hamaniraa i to tatou nei mau tino e no ni‘a atoa i te faatura e ti‘a ia tatou ia faaite atu no Ta’na mau hamaniraa ia au i Ta’na mau tia‘iraa.

Noa’tu e, te paremo noa nei te ao i roto i te peu viivii, te vai noa ra â te tiaturiraa na te mau u‘i no ananahi. Tei ni‘a teie tiaturiraa i te mau metua e tutava rahi nei no te haapii i te u‘i e tupu mai ra ia vai mâ e ia vai viivii-ore. No te mau metua e haapii ra i ta ratou mau tamarii ia ora i te oraraa mâ e ma te viivii-ore, e tutava ratou ia faarahi i to ratou maramarama e ia faarahi mai i to ratou aravihi no te haapii atu. Na roto i te reira, e ite ratou e, « e faaî te Fatu ia outou mai te mea e haapii atu outou ia au i Ta’na i faaue mai ». E ia hi‘ohia ana‘e, « E ohipa teie no te here—e rave‘a no te tauturu ia vetahi ê ia faaohipa i to ratou ti‘amâraa ma te ti‘a, ia apee i te Mesia e ia farii i te mau haamaitairaa o te ora mure ore ».5

Te mau nota

  1. Hi‘o Bonita F. Stanton e James Burns, « Sustaining and Broadening Intervention Effect : Social Norms, Core Values, and Parents », i roto Reducing Adolescent Risk : Toward an Integrated Approach, ed. Daniel Romer (2003), 193–200.

  2. Robert D. Hales, « Our Parental Duty to God and to the Rising Generation », Liahona, Atete 2010, 74.

  3. Hi‘o Jacob de Jager, « Let There Be No Misunderstanding », Ensign, Novema 1978, 67.

  4. Richard G. Scott, « Serious Questions, Serious Answers », Liahona, Setepa 1997, 31.

  5. Te Haapiiraa, Aore e Piiraa Teitei atu (1999), 4.

Hoho‘a faahoho‘araa na David Stoker © IRI

Hoho‘a faahoho‘araa na [e faaitehia araua‘e]