2020
’Ua paraparau te fa’aterera’a hau ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia nō ni’a i te ha’apūaira’a i te mau ’utuāfare ’e te sōtaiete i Pōrīnetia farāni
’Ātopa 2020


TE MAU ’API NŌ PĀTIFITA

’Ua paraparau te fa’aterera’a hau ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia nō ni’a i te ha’apūaira’a i te mau ’utuāfare ’e te sōtaiete i Pōrīnetia farāni

’A oraora mai ai te fenua i te COVID-19, tē hi’o nei te feiā fa’atere i te ananahi ma te māuruuru, te fa’aro’o ’e te tāhō’ē

I te terera’a mai Russell M. Nelson, te peresideni nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, i Pōrīnetia farāni nei i te 24 nō Mē 2019, ’ua fārerei ’oia ia Edouard Fritch tāne, te peresideni nō Pōrīnetia farāni. I roto i terā rurura’a, ’ua parau te peresideni Nelson ē, ’ua hina’aro te ’Ēkālesia ’ia riro ’ei rāve’a nō te fenua, ’eiaha rā ’ei fifi.

I muri iho i te rurura’a, ’ua ’āpe’e te peresideni Fritch i te peresideni Nelson i te Tahua Pater i reira te tupura’a te hō’ē ’āru’i peu tumu ’e i muri iho te hō’ē purera’a pae vārua, 10 000 ta’ata tei tae mai.

Hō’ē matahiti i muri mai, i te mahana pae 12 nō Tiunu, ’ua tītau manihini Fritch tāne i te hō’ē pupu nō te ’Ēkālesia, tei arata’ihia e te peresideni Henri Estall nō te titi nō Arue Tahiti, i te hō’ē rurura’a nō te paraparau nō ni’a i te taime fifi o te Covid-19, te tau fifi i te pae sōtiare e hiti mai ra ’e te vaira’a o te fa’arava’ira’a faufa’a e fa’ati’a mai.

’Ua ’āpe’ehia te peresideni Fritch e Isabelle Sachet vahine, fa’atere hau nō te ’utuāfare ’e te autaea’era’a, e Teari’i Alpha tāne, fa’atere hau nō te terera’a faufa’a matie, e Maiana Bambridge vahine, upo’o fa’atere piha ’ohipara’a a te fa’aterera’a hau nō te ea, ’e Thierry Nun Fat, upo’o piha ’ohipara’a a te Peresidenira’a.

’Ua ’āpe’ehia te peresideni Estall e Noelline Parker, upo’o fa’atere tūreiara’a a te ’Ēkālesia i te fenua, te ’episekōpo Manea Tuahu, fa’atere nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho, ’e te peresideni Temarama Varney, tauturu mātāmua i roto i te peresidenira’a titi nō Arue.

’Ua hi’o teie pupu i te mea i ravehia nō te pararera’a ma’i pohe ē tae roa mai i teie taime : I te 12 nō Tiunu, e 60 ta’ata tei ma’ihia ’e ’aita e ta’ata tei pohe.

« Tē ti’aturi nei au ē, ’ua tauturu rahi mai te Fatu ia tātou », ’ua parau te peresideni Fritch i te pupu.

Nō ni’a i te ananahi, ’ua parau te peresideni Fritch : « Tītauhia ’ia tae tātou i terā ’aifāito ri’i nō te pārurura’a ea o te huira’atira, ’e te mau tītaura’a i te pae fa’arava’ira’a faufa’a ’e sōtiare. »

« Nō te fa’ati’a ’āmui fa’ahou i te fenua », ’ua nā ’ō ’oia ē, « tītauhia ’ia fa’atupu i te mana’o fa’ahotu, noa atu ā tō tātou vaira’a fifi, ’ia vai noa te vārua o te aito mā’ohi ’e ’ia taui ri’i i tō tātou huru, te huru o tō tātou orara’a ’e tō tātou huru ferurira’a. »

« E’ita fa’ahou te mau mea mai te mātāmua ra. Tītauhia ’ia taui i te ferurira’a », tē nā ’ō ra ’oia.

’Ua ani ’oia i te ’Ēkālesia ’ia turu i te mau tauto’ora’a e « fa’atupu i te tīa’ira’a ’e te hau i roto i te huira’atira i roto i teie taime fifi sōtiare. »

’Ua fa’ata’a atu te peresideni Estall e aha tā te mau melo o te ’Ēkālesia e rave nei nō te nīni’i i te vārua nō te tīa’ira’a ’e te hau.

« ’Ua ani tō tātou peropheta ’e te tahi ato’a feiā fa’atere, i te mau melo o te ’Ēkālesia ’ia pure ’e ’ia ha’apae i te mā’a e rave rahi taime i te mau ’āva’e i ma’iri, nō te ani i te tauturu nō te mau taote, nō te fa’aora i te feiā ma’i ’e nō te tauturu i te mau fa’aterera’a hau. »

’Ua fa’a’ite ato’a ’oia ē, tē pure tāmau nei te feiā mo’a i Pōrīnetia farāni nō te « hau i roto i te fenua, te pa’ari i roto i te fa’aterera’a hau ’e te pāruru nō te mau ’utuāfare. »

’Ua paraparau Manea Tuahu nō ni’a i te tahi mau mātēria ’e te mau ha’api’ira’a e tauturu i te ta’ata ’ia ha’amaita’i atu ā i tā rātou ’imira’a ’ohipa, ’ia ha’amaita’i i tō rātou ea ’e ’ia fa’anaho maita’i i tā te ta’ata iho ’ohipa moni. ’Ua ha’apāpū atu ’oia ē, ’ua matara teie mau mātēria ’e mau ha’api’ira’a i te mau ta’ata ato’a i Pōrīnetia farāni nei, e mea tāmoni ’ore.

’Ua parau ’o Maiana Bambridge vahine nō te Fa’aterera’a hau o te ea ē, tē fa’a’ohipahia nei te fa’anahora’a « ’Amu i te mā’a maita’i, fa’aha’uti i te tino » nō te turu i te tahi o te mau fa’anahora’a ha’api’ipi’ira’a o te fa’aterera’a nō te ea.

’Ua parau te peresideni o te fenua i te pupu ē, ’ua ti’aturi ’oia ē e fa’ahanaha te mau ta’ata i Pōrīnetia farāni nei, e ’ārue rātou ’e e ha’amāuruuru ho’i i te Fatu i te ’Ōro’a ’Ōtōnōmī, i te 29 nō Tiunu, i Paofai.

« ’Ua hina’aro mātou e taui i te huru fa’ahanahanara’a o teie mahana ’ōro’a », tē nā ’ō ra ’oia. « E ha’amāuruuru tātou i te Fatu nō tōna ha’amaita’ira’a ia tātou, noa atu ā te mau mea. »