’Āmuira’a rahi
Te aupurura’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2023


Te aupurura’a

Toro ana’e i te rima ’e ha’apa’o ana’e mai tā te Fa’aora e nā reira, ia rātou iho ā rā tā tātou i fāna’o i te aupuru atu, ma te here ’e te fa’auera’a ’ohipa.

E au mau taea’e ’e mau tuahine here, e au mau hoa, mānava i te ’āmuira’a rahi !

I muri mai i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa i ma’iri, ’ua hāhaere māua te tuahine Gong nā roto i te pū ’āmuira’a nō te aroha i te mau ta’ata ’e nō te fa’aro’o i tā rātou mau parau nō ni’a i te ’evanelia.

’Ua nā ’ō tō tātou mau melo nō Mēhiko ē : « Hoy es el tiempo de Mexico [Teie te taime nō te fenua Mēhiko]. »

Hōho’a
’O Gilly ’e ’o Mary rātou ’o Elder Gong mā

’Ua ’ite māua ia Gilly rāua ’o Mary, e mau hoa nō Peretāne mai. I te tomora’a ’o Mary i roto i te ’Ēkālesia, ’ua tīahihia ’oia i tōna nohora’a. E rima here tō Gilly, e ’ua parau ia Mary ’ia haere mai i tōna fare. Ma te fa’aro’o rahi, ’ua nā ’ō ’o Gilly : « ’Aita roa atu tō’u fē’a’a tei iā’u nei te Fatu. » I te ’āmuira’a, ’ua ’oa’oa ato’a ’o Gilly i te fārereira’a i te tuahine misiōnare tei ha’api’i iāna ’a 47 matahiti i ma’iri.

Hōho’a
’O Jeff ’e ’o Melissa rātou ’o Elder Gong mā

Nō Jeff ’e tāna vahine ia Melissa, ’o te taime mātāmua ïa rāua i te ’āmuira’a rahi. E ta’ata ha’uti ’āpa’ira’a pōpō te tōro’a o Jeff (e ta’ata haru pōpō) nā mua atu, i teienei e taote fa’atūruhe ’oia. ’Ua nā ’ō mai : « E ’ere tō’u māere rahi, tē haere ra vau i te bāpetizora’a nō te mea mai te huru ē, ’o te orara’a pāpu a’e ’e te ha’avare ’ore. »

Nā mua atu, nā Melissa e haere e tātarahapa i mua i te taea’e aupuru tei fa’auehia nō Jeff, i te nā-’ō-ra’a : « ’Aita ’o Jeff i au i te ‘’ahu ’uo’uo’ i tōna fare. » I nā ’ō ai te taea’e aupuru ē : « E ’imi ïa vau i te rāve’a. » I teienei, e mea hoa roa rāua ’o Jeff. I te bāpetizora’a o Jeff, e ’āmuira’a feiā mo’a tā’u i fārerei, ’ua here roa ’o Jeff ’e Melissa ’e tā rāua tamāhine ia Charlotte.

Tātou te feiā ’āpe’e ia Iesu Mesia, tē ’imi nei tātou ’ia aupuru i te ta’ata mai iāna te huru, nō te mea tīa’i noa te mau orara’a ’ia taui.

I tō Peggy paraura’a mai ē, e bāpetizo tāna tāne ’o John, i muri mai e 31 matahiti fa’aipoipora’a, ’ua ui atu vau, e aha ho’i tei taui.

’Ua nā ’ō mai ’o Peggy ē : « Tē tuatāpapa ra māua ’o John i te Mai, pe’e mai nō te Faufa’a ’Āpī, ’e ani mai ra ’o John nō ni’a i te ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia. »

’Ua pāhono atu ’o Peggy : « E ani tāua i te mau misiōnare. »

Parau mai ra ’o John : « ’Aita e misiōnare—maori rā e haere mai tō’u hoa. » I roto i nā 10 matahiti i ma’iri, ’ua rirmai te taea’e aupuru o John ’ei hoa ti’aturihia nōna. (I feruri na vau ē : ’Āhani pa’i i fa’aea te taea’e aupuru o John i te haere atu i muri iho i te hō’ē, te piti ’aore rā te iva matahiti ?)

’Ua fa’aro’o ’o John. ’Ua tai’o ’oia i te Buka a Moromona ma te mana’o pāpū. I te anira’a te mau misiōnare ia John ’ia bāpetizo, e ’ē te pāhonora’a. ’Ua parau ’o Peggy : « ’Ua mārua roa vau mai ni’a i tō’u pārahira’a ’e ’ua ta’i atu ra »

’Ua nā ’ō ’o John ē : « ’Ua taui ’oia i te ha’afātatara’a i te Fatu. » I muri a’e, ’ua tā’atihia rāua i roto i te hiero mo’a. I te ’āva’e Tītema i ma’iri, ’ua fa’aru’e mai ’o John i te 92ra’a o tōna matahiti. Tē nā ’ō ra ’o Peggy : « E ta’ata maita’i iho ā ’o John, e tauira’a nehenehe rā tei tupu i muri mai i tōna bāpetizora’ahia. »

Hōho’a
’O Jenny rāua ’o Meb

’Ua fārerei māua te tuahine Gong ia Meb rāua ’o Jenny nā roto i te video, i te taime nō te pararera’a ma’i pe’e COVID. (E rave rahi ta’ata fa’aipoipo ’e te ta’ata hō’ē tā māua i fārerei nā roto i te video i te taime nō te COVID, nā tō rātou peresideni titi i mana’o nā roto i te pure e fa’afārerei mai ia mātou)

Ma te ha’eha’a, ’ua parau mai ’o Meb rāua ’o Jenny ē, nō tō rāua mau pe’ape’a i roto i te orara’a i uiui ai tō rāua mana’o ē, e ora mai ānei tō rāua fa’aipoipora’a, e nāhea pa’i. E mea ti’aturi rāua i te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e nehenehe tā rāua mau parau fafaura’a e tauturu ia rāua.

’Ua ta’a iho ā ïa ia ’outou tō’u ’oa’oa i te fāri’ira’a Meb ’e Jenny tō rāua parau fa’ati’a nō te hiero, ’e tō rāua ho’i-’āpiti-ra’a i roto i te fare o te Fatu. I muri a’e, fātata roa Meb i te pohe. ’Auē ïa ha’amaita’ira’a rahi ’ua ho’i fa’ahou mai tō rāua tā’amura’a fafaura’a i te Fatu ’e ia rāua iho, ’e tē ’ite ra i te here aupuru o te ta’ata e rave rahi ’atu a’e ia rāua.

I te mau vāhi ato’a e haere au, tē ’apo rahi nei au ma te māuruuru rahi mai roto mai i te ta’ata e tāvini nei ’e e ha’apa’o nei i te ta’ata mai te Fa’aora te huru.

Hōho’a
’O Salvador rātou ’o Elder Gong mā

I Pērū, ’ua fārerei māua te tuahine Gong ia Salvador ’e tōna nā taea’e ’e nā tuahine.1 E tamari’i ’ōtare ’o Salvador ’e tōna nā taea’e ’e nā tuahine. E mahana fānaura’a’a nō Salvador terā mahana. E mea fa’auru mau nō’u te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e te mau melo tei aupuru māite i teie ’utuāfare. ’O teie te « paieti mau ’e te ’ino ’ore […] ’o te hāmani maita’i i te ’ōtare ’e te mau vahine ’ivi »,2 « aupuru i te feiā paruparu, ’a ’āfa’i mai i ni’a te mau rima e tautau ra i raro, ’e […] fa’a’eta’eta i te mau turi ’āvae paruparu. »3

I Hong Kong, ’ua fa’a’ite ha’eha’a mai te hō’ē peresideni pupu peresibutero ’ua nāhea tō rātou pupu peresibutero i te tāmau-noa-ra’a i te 100 i ni’a i te hānere uiuira’a aupurura’a. « E fa’anaho mātou i te mau pupu aupurura’a nā roto i te pure, ’ia ti’a i te tā’āto’ara’a ’ia aupuru i te tahi, ’e ’ia aupuruhia rātou iho », tāna i parau. « E mea tāmau mātou i te ani i te pupu tāta’itahi e aha te huru te ta’ata tā rātou e aupuru nei. E ’ere i te tāpa’ora’a ’ohipa oti noa, e tāvini mātou i te mau tāvini ’o tē ha’apa’o i tō tātou feiā. »

Hōho’a
Te ’utuāfare Bokolo

I Kinshasa (Rēpupirita manahune o Tōneto), ’ua fa’ati’a mai te peresideni Bokolo ’ua nāhea rātou tōna ’utuāfare i te tomora’a i roto i te ’Ēkālesia i Farāni. ’E i te hō’ē mahana, tē tai’o ra ’oia i tāna ha’amaita’ira’a patereareha, ’ua fa’auru te Vārua i te taea’e Bokolo ’ia ho’i rātou tōna ’utuāfare i Tōneto. I ’ite iho ā te taea’e Bokolo i te mau fifi e rave rahi tā rātou e fa’aruru ’ia ho’i atu rātou. ’E ’aita ho’i tō rātou ’Ēkālesia, Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, i ha’amauhia atu ra i Kinshasa.

Noa atu rā, ma te fa’aro’o, mai te tahi ato’a e rave rahi, ’ua pe’e ’o Bokolo mā i te Vārua a te Fatu. I Kinshasa, ’ua tāvini rātou ’e ’ua ha’amaita’i ho’i i te ta’ata ’ati a’e ia rātou, ’ua upo’oti’a i ni’a i te mau fifi, ’ua fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua ’e pae mātēria. I teie mahana, tē ’oa’oa nei rātou e hiero nā te Fatu i tō rātou fenua.4

E ta’ata fa’afāriu tei tāvinihia nā roto i te hi’ora’a maita’i. I tōna ’āpīra’a, ’ua parau ’oia ē e tūpa’i mahana tāna ’ohipa i te pae miti. ’E i te hō’ē mahana, tē parau ra ’oia : « ’Ua ’ite au i te hō’ē tamāhine nehenehe i roto i te hō’ē ’ahu hopu tura maita’i. » Ma te māere, ’ua haere ’oia e ui i terā tamāhine e aha pa’i te hō’ē tamāhine nehenehe e ’ō’omo ai i terā huru ’ahu hopu tura maita’i. E melo ’oia nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’e ma te mata ’ata’ata ’ua ani atu : « Hina’aro ānei ’oe e haere mai i te purera’a i teie sābati ? » Pāhono a’era ’oia ’ē.

E rave rahi matahiti i ma’iri, ’a tonohia ai māua nō te hō’ē ’ohipa, ’ua fa’ati’a mai ’o Elder L. Tom Perry ’ua nāhea ’oia ’e tōna hoa i te tāvini-tāmau-ra’a i te hō’ē tuahine ’ōtahi e ora ra i te hō’ē vāhi ataata o te ’oire nō Boston. ’Ia haere mai Elder Perry ’e tōna hoa, e fa’aue teie tuahine : « ’A tu’u mai i tā ’ōrua parau fa’ati’a nō te hiero nā raro a’e i te ’ūputa. » ’E ’ia ’ite ’oia i nā parau fa’ati’a nō te hiero, i reira ’oia e tātara ai i te mau pōnao ato’a i ni’a i tōna ’ūputa.5 ’Aita vau e parau nei ē, tītauhia te parau fa’ati’a nō te hiero nō nā hoa aupuru. E mea au rā nā’u ’ia mana’o ē, ’ia tāvini te feiā e fa’atura i tā rātou mau fafaura’a, e matara mai ïa te pōnao o te mau fare ’e e ha’amāhorahora te mau ’ā’au.

E parau a’o fa’a’ōhie ato’a tā Elder Perry i hōro’a mai. ’Ua parau ’oia : « ’A fa’atano i te rahira’a tonora’a nō nā hoa to’opiti, tei mā’itihia nā roto i te pure, e mau ta’ata pu’epiri mai te mea e nehenehe, e tanotano noa ïa te mau tere. » E parau ’oia : « E ha’amata nā ni’a i te ta’ata tei tītauhia ’ia hāhaere rahi a’e. ’A patu i ni’a ia rātou ’o tē fāri’i a’e ’e ’o te au mai i te mau tere hāhaerera’a. » ’Ua fa’aoti ’oia : « Nā te tāmaura’a te fa’aro’o e fa’atupu i te semeio. »

E tupu te aupurura’a teitei a’e ’e te mo’a a’e6 ’ia pure tātou ’ia noa’a mai « te here ateate o te Mesia »7 ’e ’ia pe’e tātou i te Vārua. E tupu ato’a mai te reira ’ia ha’apa’o te mau peresidenira’a pupu peresibutero ’e te Sōtaiete Tauturu, i raro a’e i te fa’aterera’a a te ’episekōpo, i te mau tauto’ora’a aupurura’a, mai te tonora’a i te mau hoa aupurura’a. ’A hōro’a na i tō tātou feiā ’āpī tamāroa ’e tamāhine i terā fāna’ora’a faufa’a rahi ’ia ’āpe’e ’e ’ia fa’aa’ohia ho’i e nā taea’e ’e e nā tuahine aupuru mātau maita’i. ’E ’a vaiiho na i tō tātou u’i ’āpī ’ia fa’auru i te mau taea’e aupuru ’e te mau tuahine aupuru.

I te tahi mau vāhi, i roto i te ’Ēkālesia, e fifi aupurura’a tā tātou. E rahi a’e te ta’ata e parau nei tē rave nei i te aupurura’a, i te ta’ata e parau nei tē aupuruhia nei rātou. ’Aita tātou e hina’aro nei i te tāpa’ora’a ’ohipa oti. Terā rā e hau atu tei tītauhia i te hō’ē noa ’ia ora na pāpū i te vāhi tomora’a o te fare purera’a, ’aore rā hau atu i te anira’a « E ’ohipa ānei tā’u e nehenehe e tauturu atu ? », i te te vaeha’a tāpe’ara’a pere’o’o. I te mau vāhi e rave rahi, e nehenehe tā tātou e toro i te rima, e māramarama e aha te vaira’a o te ta’ata ’e e ha’amau ho’i i te tā’amura’a, ’ia fārerei pinepine tātou i te mau melo i tō rātou fare. E taui te mau anira’a fa’auru i te orara’a. ’Ia tauturu ana’e te mau anira’a ia tātou ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a, e ha’afātata atu ā ïa tātou i te Fatu ’e i te tahi ’e te tahi.

Tē parauhia nei ē, te ta’ata tei māramarama i te vārua mau nō te aupurura’a, ’ua rave rahi a’e ïa i te mātāmua ra, ’e te ta’ata ’aita, ’ua rave iti a’e ïa. Rave rahi ana’e mai tā te Fa’aora i hina’aro. Mai tā te hīmene e parau nei, e « ha’amaita’ira’a nō te hōpoi’a ’e te here. »8

E te mau ’āpo’ora’a pāroita, te mau pupu peresibutero ’e te mau Sōtaiete Tauturu, ’a fa’aro’o na i te Tīa’i māmoe maita’i ’e ’a tauturu iāna i te « ’imi i tei mo’e ra, ’e […] fa’aho’i mai i tei purara ’ē, e […] tā’amu ho’i i tei fati ra […] e fa’a’eta’eta i teie ma’ihia ra. »9 Pēnei a’e e pe’e tātou i terā parau ē « ’aore ho’i i ’ite e melahi »10 ’ia fa’aāteatea tātou i te vāhi nō te tā’āto’ara’a i roto i tāna fare tīpaera’a.11

E mea ha’amaita’i te aupurura’a fa’auru i te mau ’utuāfare ’e te mau ta’ata ; e ha’apūai ato’a i te mau pāroita ’e te mau ’āma’a. ’A feruri i tō ’outou pāroita ’e te ’āma’a mai te hō’ē vāhi orara’a pae vārua. ’Ia au i te ’ārētōria nō te tumu ’ōlive i roto i te Buka a Moromona, tē fa’ahotu nei te Fatu o te ’ō vine ’e tōna mau tāvini, ’e tē ha’apūai nei ho’i i te tumu tāta’itahi ma te tā’amu ’āmui i te mau pūai ’e te mau paruparu o te mau tumu ato’a.12 E ui pinepine te Fatu o te ’ō vine ’e tōna mau tavini : « E aha atu ā tā’u e rave ? »13 Ma te ’āmui, ’ua ha’amaita’i rātou i te mau ’ā’au ’e te mau ’utuāfare, te mau pāroita ’e te mau ’āma’a, nā roto i te aupurura’a fa’auru ’e te tāmau.14

Hōho’a
Te mau a’a ’e te mau ’āma’a firi haere

Te aupurura’a—te arata’ira’a ’ei tīa’i māmoe—’o tē fa’ariro ïa i tō tātou ’ō vine ’ei « tino hō’ē »15—e uru rā’au mo’a. Te tumu tāta’itahi i roto i tō tātou uru rā’au, e tumu ’utuāfare ora ïa. E firi haere te a’a ’e te ’āma’a. E ha’amaita’i te aupurura’a i te mau u’i. ’Ia tītauhia te tahi ’ohipa tauturu, e ui te mau ’episekōpo mana’o pa’ari ’e te mau peresidenira’a pupu peresibutero ’e Sōtaiete Tauturu ē : « ’O vai nā taea’e aupuru ’e nā tuahine aupuru ? » ’Aita te mau ’āpo’ora’a pāroita ’e te mau uiuira’a aupurura’a e ui noa nō ni’a i te mau fifi ’e te mau tāfifira’a, e hi’o ato’a rā rātou ma te mata ’ite ’e e ’oa’oa ho’i rātou i te aroha marū iti rahi a te Fatu i roto i tō tātou orara’a, ’ia aupuru tātou mai tāna e nā reira.

’O tō tātou Fa’aora te hi’ora’a maita’i roa.16 Maoti tōna maita’i, e ti’a iāna ’ia hāmani maita’i haere.17 E ha’amaita’i ’oia i te hō’ē ’e te 99. ’O ’oia te hōho’a mau nō te aupurura’a. E rahi atu ā tātou mai ia Iesu Mesia ’ia rave tātou i ni’a « i te hō’ē taea’e iti ha’iha’i roa […] nei » mai tā tātou e rave i ni’a iāna,18 ’ia here tātou i tō tātou ta’ata tupu mai ia tātou iho,19 ’ia « aroha ’outou ai ’outou iho, mai iā’u e aroha atu ia ’outou »,20 ’e « ’o tē hina’aro […] i te fa’arahi i roto ia ’outou na, ’ia riro ïa ’oia ’ei tāvini nō ’outou e ti’a ai. »21

Tē aupuru nei Iesu Mesia. Tē aupuru nei te mau melahi.22 « [E aupuru ho’i te feiā ’āpe’e ia Iesu Mesia] i te tahi ’e i te tahi »,23 « e ’oa’oa ato’a i te feiā e ’oa’oa ra, e ’oto ato’a ho’i i te feiā e ’oto ra »,24 « [e] pāruru rātou i tō rātou mau ta’ata [’e ’ua aupuru] ho’i ia rātou i roto i te mau mea parauti’a »,25 « [e] ha’amana’o […] i te feiā veve ’e te feiā nava’i ’ore, te feiā ma’i e tei ro’ohia i te ’ati »,26 ’ia ’itehia tōna i’oa nā roto i tā ’outou tāvinira’a.27 ’Ia aupuru tātou mai tāna e nā reira, e ’ite tātou i tāna mau semeio ’e tāna mau ha’amaita’ira’a.28 « E tōro’a maita’i roa tei noa’a » ia tātou.29

E rohirohi paha tō tātou tino. I roto rā i tāna tāvinira’a, ’aita tātou « e fiu i te ravera’a i te ’ohipa maita’i. »30 E itoito ’e e fa’aitoito roa tātou, ma te ’ore e horo ’oi’oi atu i tei au i tō tātou pūai,31 ma te ti’aturi rā, mai tā te ’āpōsetolo Paulo i ha’api’i ē, « ’o te ta’ata hōro’a noa ho’i tā te Atua e hina’aro. »32 Nā te Atua ho’i e « tu’u mai i te huero nā te ueue ra, ’e te mā’a ’ei mā’a, ’ia tu’u mai ïa ’e ’ia fa’arahi ho’i i tā ’outou huero i ueuehia ra. »33 E nehenehe e parau ē, e fa’atao’a te Atua « ’ia rahi te mau mea ato’a nei. »34 « ’O tē ueue ma te fa’aherehere ’ore ra, e ’ō’oti ïa ma te rahi. »35

Ta’a ’ē noa atu te vāhi tei reira tātou i teie pu’e tau Pāsa, toro ana’e i te rima ’e ha’apa’o ana’e mai tā te Fa’aora e nā reira, ia rātou iho ā rā tā tātou i fāna’o i te aupuru atu, ma te here ’e te fa’auera’a ’ohipa. ’A nā reira ai tātou, ’ia ha’afātata atu ā tātou ia Iesu Mesia ’e i te tahi ’e te tahi, ma te riro rahi atu ā mai iāna ra, ’e mai te feiā ’āpe’e ia Iesu Mesia ’o tāna e hina’aro ia tātou tāta’itahi ’ia riro. Nā roto i tōna i’oa mo’a, ’oi Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. ’Ua nā muri māua te tuahine Gong ia Elder Enrique ’e te tuahine Ruth Fallabella nō terā tere. I teienei, e mea pa’ari a’e ’o Salvador ’e tōna mau taea’e ’e mau tuahine i teie mau hōho’a, tei rotopū noa rā i te tahi pupu taea’e ’e tuahine ’o tē aupuru māite nei ma te marū.

  2. Iakobo 1:27.

  3. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 81:5.

  4. Te hōho’a nō te peresideni Bokolo ’e tōna ’utuāfare i te taime ’a fārerei ai māua te tuahine Gong ia rāua.

  5. Hi’o L. Tom Perry, « Strive to Be Temple Worthy » (Ricks College devotional, 19 nō Tetepa 1989), byui.edu/devotionalsandspeeches.

  6. Hiʼo Russell M. Nelson, « Te aupururaʼa », Liahona, Mē 2018, 100.

  7. Hi’o Moroni 7:47–48 ; hi’o ato’a te mau ’īrava 4–8.

  8. « Have I Done Any Good ? », Hymns, N°223.

  9. Ezekiela 34:16. I roto i te Ezekiela 34, tē fa’aara ’eta’eta nei te Fatu i te mau tīa’i māmoe o ’Īserā’ela, nō ni’a i te mau fa’ahope’ara’a nō te ’orera’a e ha’apa’ohia ’e nō te ’orera’a e fa’a’amuhia.

  10. Hebera 13:2.

  11. Hi’o Luka 2:7 ; 10:33–34.

  12. Tē ’itehia nei teie tumu parau i roto i te Iakoba 5, mai te mau ’īrava 17–18, 20, 24, 75. Tē fa’aha’amana’o nei te ’īrava 28 ia tātou ē : « ’E i muri a’era, ’ua aupuru ihora te Fatu o te ’ō vine ’e te tāvini ato’a o te Fatu o te ’ō vine ra i te mau mā’a ato’a o te ’ō vine ra » (reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

  13. ’Ua ui te Fatu o te ’ō vine i teie uira’a e piti taime : « E aha atu ā tei ti’a iā’u ’ia rave tā’u ’ō vine ? » (Iakoba 5:41, 49 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia) ’e i te hō’ē taime, « E aha atu ā tei ti’a iā’u ’ia rave i roto i tā’u ’ō vine ? » (Iakoba 5:47 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

  14. ’Ia au i tei ’itehia i roto i te Mosia 18:21 ’e te Mataio 25:40.

  15. Hi’o Iakoba 5:74 : « ’E ’ua riro te reira mai te tino hō’ē ; ’e ’ua ’aifāito te huru o te mau mā’a ; ’e ’ua fa’aherehere ho’i te Fatu nō te ’ō vine nāna iho i te mā’a mau, ’o tei maita’i roa iāna mai te mātāmua mai ā » ; ’oia ato’a ’ei hi’ora’a, te 1 Korinetia 12:12 : « Mai te tino ho’i hō’ē nei, e rave rahi tōna melo, ’e te mau melo ato’a nō taua tino hō’ē ra, rahi noa ā rātou hō’ē ā ïa tino, ’oia ato’a ho’i te tino o te Mesia. »

  16. ’Ua ’ī te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau hi’ora’a nō te huru tō tātou Fa’aora e aupuru nei i te ta’ata. ’Ei hi’ora’a, i roto i te nē’ira’a a te naho’a rahi, ’aita ’oia i ’ōnevaneva i te taime ’a tāpe’a ai te vahine i tōna hiti ’ahu, ’e ’ua ’ite ’oia i te mana fa’aora i te he’e atu iāna ra (hi’o Mareko 5:24–34). ’Aore rā, i terā taime « ’aita ho’i o rātou ma’a taime e pau ai te mā’a » (Mareko 6:31),’ua rohirohi roa Iesu ’e tāna mau pipi ’e tē ’imi ra i te hō’ē vāhi nō te fa’afa’aea ri’i. Terā rā, i te ’itera’a ’oia i te naho’a rahi ’aita e tīa’i māmoe, ’ua fa’aora tō tātou Fa’aora i te māuiui, ’ua ha’api’i ’e ’ua fa’a’amu ia rātou. ’Ua ha’aputu ’oia i te mau ’ete tei ’ī i te faraoa ’e te i’a (hi’o Mareko 6:31–44).

  17. Hi’o Te ’Ohipa 10:38.

  18. Hi’o Mataio 25:35–40.

  19. Hi’o Mareko 12:31.

  20. Ioane 13:34.

  21. Mataio 20:26 ; hi’o ato’a Luka 22:26–27.

  22. Hi’o, ’ei hi’ora’a, Mataio 4:11 ; Luka 22:42–44 ; Te ’Ohipa 10:1–7 ; 12:5–11 ; 2 Nephi 32:3 ; Moroni 7:22, 29–30.

  23. 3 Nephi 26:19.

  24. Roma 12:15 ; hi’o ato’a Mosia 18:9.

  25. Mosia 23:18.

  26. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 52:40.

  27. Hi’o Aberahama 1:19.

  28. Tē parau nei Te ’Ohipa 26:16 nō te rirora’a « ’ei tahu’a ’e ’ei ’ite » i te mau mea a te Fatu.

  29. Hebera 8:6.

  30. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 64:33 ; hi’o ato’a Alama 37:34.

  31. Hi’o Mosia 4:27.

  32. 2 Korinetia 9:7.

  33. 2 Korinetia 9:10.

  34. 2 Korinetia 9:11.

  35. 2 Korinetia 9:6.