’Āmuira’a rahi
Te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare––Hō’ē ā ’ohipa
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2023


Te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare––Hō’ē ā ’ohipa

E fā ’ōpūroa o te fa’anahora’a a tō tātou Metua i te ao ra ’o te tāhō’ēra’a ïa i te ’utuāfare nō teie orara’a ’e nō te tau mure ’ore.

Tē māuruuru nei au nō mau patura’a tāmau o te mau hiero i teie « tau nō te ’īra’a o te mau tau ato’a » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 128:18). Mai te mau mahana mātāmua mai ā o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ’ua hōro’a te feiā mo’a e rave rahi mau fa’atūsiara’a nō te fāri’i i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te hiero. Ma te pe’era’a i tō rātou hi’ora’a rahi, i te matahiti 1975, i muri a’e e rave rahi tūsia fa’arava’ira’a faufa’a nō te rātere mai te ’oire nō Mehiko mai, ’āpe’ehia mai e tō māua nā metua here, ’ua tā’atihia vau ’e tā’u vāhine fa’aipoipo here, Evelia, ’ei tāne ’e ’ei vahine fa’aipoipo mure ’ore i roto i te hiero nō Mesa Arizona. I te reira mahana, ’a tā’atihia ai māua e te mana o te autahu’ara’a i roto i te fare o te Fatu, ’ua roa’a mai ia māua te tahi ’ite o te ra’i.

Te ’ohipa ’e te fā o te mau hiero

’Ua fa’ati’a teie ’ohipa i tupu iā’u ’ia ha’afa’ahiahia rahi a’e nāhea, i muri a’e e toru matahiti ma te ’ohipa-itoito-ra’a ’e te mau tūsia rahi, ’ua fa’aoti hope roa te feiā mo’a nō Ketelani, Ohio, i tō rātou hiero nehenehe mau i te tau fa’atupura’a rā’au nō te matahiti 1836––te hiero mātāmua o teie tau nō te ’īra’a o te mau tau. I te ’āva’e Māti nō taua matahiti ra, hau i te tauatini ta’ata tei putuputu mai i roto i te hiero ’e nā rāpae i te mau ’ūputa tomora’a nō te ’ōro’a ha’amo’ara’a. ’Ua ti’a mai te peropheta Iosepha Semita nō te pūpū i te pure ha’amo’ara’a, ’o tāna ho’i i fāri’i nā roto i te heheura’a (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109). I roto i te reira, ’ua fa’ata’a mai ’oia i te mau ha’amaita’ira’a fa’ahiahia e hōro’ahia nō rātou e tomo mai ma te ti’a-mā i roto i te mau hiero o te Fatu. I muri iho, ’ua hīmene mai te pupu hīmene « ’Auē te vārua o te Atua » ’e ’ua ti’a mai te ’āmuira’a nō te tuōra’a Hosana « ma te [pūai rahi] e au ē … e mara’a te tāpo’i fare »(Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita [2007], 307).

Hō’ē hepetoma i muri mai, ’ua fa’ata’a mai te peropheta te fāra’a mai o te Fatu i roto i te hiero, e parau ra :

« Nō te mea ’inaha, ’ua fāri’i au i teie fare nei, ’e e vai ho’i tō’u i’oa i’ō nei ; ’e e fa’a’ite atu vau iā’u iho i tā’u mau ta’ata nā roto i te aroha i roto i teie fare nei …

« ’E e parare atu te ro’o nō teie fare nei i te mau fenua ’e’ē ra ; ’e ’o te ha’amatara’a teie o te ha’amaita’ira’a ’o tē nīni’ihia atu i ni’a i te mau upo’o o tā’u mau ta’ata » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:7, 10).

I muri mai teie ’e te tahi atu mau ’ōrama, ’ua fā mai te peropheta Elia, tei tāhitihia atu i ni’a i te ra’i ra ma te ’ite ’ore i te pohe, ia Iosepha Semita te peropheta ’e ia Oliver Cowdery ’e ’ua parau ē :

« Inaha, ’ua tae roa mai te tau, ’o tei parauhia mai ra e te vaha o Malaki—tei fa’a’ite mai ē e tonohia mai ’oia [’o Eliaha] [te peropheta], hou te mahana rahi ’e te mea hanohano ra o te Fatu e tae mai ai—

« Nō te fa’afāriu mai i te ’ā’au o te metua i te tamari’i, ’e tō te mau tamari’i ho’i i te mau metua ; ’oi tā’irihia mai te ao nei i te hō’ē ahua ra—

« Nō reira, ’ua tu’uhia atu te mau tāviri nō teie tau tu’ura’a i roto i tō ’ōrua nā rima ; ’e nā roto i teie e ’ite ai ’ōrua ē ’ua fātata mai te mahana rahi ’e te mea hanohano o te Fatu ra, ’oia tei te pae ’ōpani ïa » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:14–16).

Te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare

I muri iho i tō te Fatu fa’aho’ira’a mai i te mau tāviri o te tā’atira’a ia Iosepha Semita, ha’amata iho ra te ’ohipa nō te fa’aorara’a i nā pae e piti o te pāruru i roto i tō tātou tau nō te ’īra’a o te tau (hi’o 1 Korinetia 15:22, 29 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 128:8–18).

’Ua ha’api’i Elder Boyd K. Packer ē « ’aita teie ’ohipa i ’itehia mai e tō te ao nei, terā rā e mana taui tōna i te hope’ara’a o te vārua tāta’itahi ’o tei ora a’e nei ’aore rā e ora mai. Ha’amata mārū noa te mau mea i te tupu. Tē riro nei te ’Ēkalesia ’ei ’ēkālesia patu hiero.

« I roto i te ao nei tē fā mai nei nā te mau vāhi ato’a, ma te mana’o-’ore-hia, te mau pupu ta’ata, te mau fa’anahonahora’a ’e te mau tōtaiete e ’ana’anatae nei i te ’imira’a i te papara’a tūpuna. ’Ua tupu mai te reira mai te fāra’a mai Elia i roto i te hiero nō Ketelani » (The Holy Temple [1980], 141).

« Mai te reira mahana mai, 3 nō ’Ēperēra 1836, ’ua riro te ’ā’au o te mau tamari’i i te fāriu i tō rātou ra mau metua. I muri iho, ’aita te mau ’ōro’a i te mea tāmata noa, mea tāmau rā. Tei ia tātou nei te mana nō te tā’atira’a. ’Aita te faufa’a o te mana i huru-’ē-ri’i noa a’e E hōro’a teie mana i te tū’atira’a ’e te vai mure-’ore-ra’a o teie mau ’ōro’a ato’a ’ia ravehia ma te parau fa’ati’a mau a nā ta’ata e ora nei ’e nō tei pohe » (Fa’aineinera’a nō te tomo i roto i te hiero mo’a [2002], 28).

Te mau taea’e ’e te mau tuahine here ē, ’ua riro te patura’a ’e te fa’a’ohipa-tano-ra’a o te mau hiero, i roto i te mau tau o te ’īra’a o te mau tau, ’ei tāpa’o nō te ’ēkālesia mau a Iesu Mesia. I muri a’e i te ha’amo’ara’a o te hiero nō Roto Miti i te matahiti 1893, ’ua fa’aitoito te peresideni Wilford Woodruff i te mau melo o te ’ēkālesia ’ia ’imi i tō rātou papara’a tupuna ’e ’ia pāpa’i i tō rātou tuatāpapara’a tupuna, ma te ’imira’a i muri roa mai te ha’amatara’a, nō te ’āfa’i atu i te mau i’oa i te hiero ’e ’ia ravehia te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a (hi’o Te Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Wilford Woodruff [2004], 174).

Te ’ā’amu ’utuāfare ’e te ’ohipa hiero––Hō’ē ā ’ohipa

Hō’ē matahiti i muri iho (1894), ’ua hi’opo’a ā te peresideni Woodruff i te fa’ati’ara’ahia te Genealogical Society of Utah [te tōtaiete Tuatāpapara’a tupuna nō Utaha]. Hō’ē hānere matahiti i muri iho, te matahiti 1994, ’ua parau Elder Russell M. Nelson, e melo ïa ’oia nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, « ’ua riro te mau ’ohipa i roto i te ’ā’ai o terā matahiti tei fa’anahohia nō te ’ā’amu ’utuāfare ’e te ’ohipa hiero ’ei hō’ē ā ’ohipa i roto i te ’Ēkālesia » (« The Spirit of Elijah », Ensign, Novema 1994, 85).

’Ohipa ’ā’amu ’utuāfare

Te mau taea’e ’e te mau tuahine here ē, tē fa’aitoito nei te Fatu ia tātou ’ei mau melo nō tāna ’Ēkālesia, ’ia fa’aherehere i tō tātou iho ’ā’amu ’utuāfare, ’ia ha’api’i mai nō ni’a i tō tātou mau tupuna, ’e ’ia rave i te mau fa’anahora’a e tītauhia ’ia fāri’i rātou i te mau ’ōro’a o te ’evanelia i roto i te mau hiero, nō te tauturu ia rātou ’ia nu’u i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, ’o te ha’amaita’i ia rātou ma te hō’ē ’utuāfare mure ’ore. ’O te rōtahira’a tumu teie o te fa’anahora’a a tō tātou Metua i te ao ra : Te tāhō’ēra’a i te ’utuāfare nō teie orara’a ’e nō te tau mure ’ore.

Nō te feiā i roto ia ’outou e mana’o nei e’ita e mara’a ’ia rave i teie ’ohipa, ’a ha’amana’o ē ’aita ’outou e vai ’ōtahi noa. E nehenehe tātou pā’āto’a e fāriu atu i ni’a i te mau mauiha’a ’o tā te ’Ēkālesia i fa’aineine ’e ’o te ’itehia i roto i te mau pū FamilySearch, tei mātau-noa-hia i te pi’i te mau pū ’ā’amu ’utuāfare. ’Ua fa’ata’ahia teie mau pū FamilySearch, ’ia nehenehe i te mau ta’ata ato’a, ma te tauturu iti, e ’ite mai i te mau ha’amāramaramara’a nō tō rātou mau tupuna ’e ’ia fa’anaho maita’i i te reira nō te ’āfa’i atu i te fare o te Fatu. ’A fārerei atu i te mau tauturu nō te ’ā’amu ’utuāfare o tā ’outou pāroita ’aore rā ’āma’a, ’o te arata’i atu ia ’outou i te mau tuha’a tāta’itahi.

’A pe’e ai tātou i te arata’ira’a a te mau peropheta ’e ’a ha’api’i mai ai nāhea ’ia rave i tō tātou ’ā’amu ’utuāfare ’e ’a rave ai i te mau ’ōro’a hiero nō tō tātou mau tupuna, e ’ite mai tātou i te ’oa’oa rahi mau, e tae roa atu e’ita tātou e hina’aro e fa’aea fa’ahou. E nīnā roa te Vārua i tō tātou māfatu, e fa’aara i tō tātou ’aravihi nō te rave i te reira ’e e arata’i ia tātou i roto i te ’imira’a i te mau i’oa o tō tātou mau tupuna. Terā rā, ’ia ha’amana’o tātou ē e ’ere te ’ā’amu ’utuāfare i te ’imi-noa-ra’a i te mau i’oa, te mau tai’o mahana ’e te mau vāhi. ’O tē tāhō’ēra’a ïa i te mau ’utuāfare ’e te fāri’ira’a i te ’oa’oa e tae mai nā roto i te fa’ataera’a atu i te mau ’ōro’a o te ’evanelia ia rātou ra.

’Ua here au i te ha’api’ira’a fa’auruhia a tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson, i te paraura’a ē : « ’O te hiero te pū nō te ha’apa’ari i tō tātou fa’aro’o ’e tō tātou pūai pae vārua, nō te mea ’o te Fa’aora ’e tāna ha’api’ira’a tumu te māfatu mau o te hiero. Te mau mea ato’a e ha’api’ihia i roto i te hiero, nā roto i te arata’ira’a ’e nā roto i te Vārua, e fa’arahi te reira i tō tātou hāro’aro’ara’a ia Iesu Mesia. E tā’ati tāna mau ’ōro’a faufa’a rahi ia tātou i ni’a iāna nā roto i te mau fafaura’a mo’a o te autahu’ara’a. I reira, ’a ha’apa’o ai tātou i tā tātou mau fafaura’a, nāna e fa’atōro’a ia tātou i tōna mana fa’aora, e pūai » (« Te hiero ’e tō tātou niu pae vārua », Liahona, Novema 2021, 93–94).

Pāpū roa, ’ua riro te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare ’ei hō’ē ā ’ohipa i roto i te ’Ēkālesia.

Tē fa’a’ite pāpū nei au nō teie mau parau mau. ’Ua ’ite au ’o teie Te ’Ēkālesia a te Fatu Iesu Mesia, tō tātou Fa’aora ’e Tāra’ehara, ’o tā tātou e ha’amana’o nei ’e e ’ārue nei i teie tau Pāsa. ’Ua ’ite au tē here nei ’oia ia tātou, ’e ’ia ha’apa’o ana’e tātou i tā tātou mau fafaura’a ’e ’ia tu’u i tō tātou ti’aturira’a iāna, e hōro’a mai ’oia ia tātou i tōna mana fa’aora ’e te pūai. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.