’Āmuira’a rahi
I muri mai i te mahara’a o te manaha
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2023


I muri mai i te mahara’a o te manaha

’A haere ai tātou i mua ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia, e tae mai iho ā te mahara’a o te mahana. E haere mai iho ā ’oia e tauturu ia tātou.

Mai tei fa’aha’amana’ohia mai ia tātou i teie po’ipo’i, e sābati nō te ’āma’a tamara teie mahana, e tāpa’o nō te tomora’a hanahana rahi o te Fa’aora i Ierusalema ’e te ha’amatara’a nō teie hepetoma mo’a hou tāna Tāra’ehara rahi, ’oia ho’i tōna mamae rahi, tōna fa’asātaurora’ahia ’e tōna ti’afa’ahoura’a.

Tau taime ri’i hou tōna tomora’a tei tohuhia i roto i te ’oire, ’ua fafau rahi Iesu Mesia iāna i roto i tāna tāvinira’a, ’a fāri’i ai ’oia i te parau nā roto mai i tōna mau hoa here ’o Maria ’e ’o Mareta ē, ’ua ma’ihia tō rāua tua’ana ’o Lazaro.1

Noa atu te ma’i fifi rahi ’o Lazaro, ’ua pārahi fa’ahou iho ra te Fatu « i taua vāhi ra e ru’i piti. E muri a’era ’ua parau atu ra ’oia i tāna mau pipi, mai haere ā tātou i Iudea ».2 Hou te ha’amatara’a i te rātere i te fare o tōna mau hoa i Betania, « ’ua parau pāpū atu ra Iesu ia rātou [tāna mau pipi], ’ua pohe roa Lazaro ».3

I te haerera’a Iesu i Betania ra ’e ’ua fārerei atu nā mua ia Mareta i muri iho ia Maria, penei a’e ma te pe’ape’a nō tōna taere i te taera’a atu, ’ua aroha atu rāua iāna ma te parau ē, « e te Fatu, ’āhiri ’oe i’ō nei e ’ore e pohe tā’u tua’ane ».4 Parau ato’a atu ra Mareta : « ’Ua hau’a i tena na, ’o te ru’i maha ho’i teie ».5

Terā e maha mahana e mea faufa’a roa ïa nō Maria ’e Mareta. ’Ia au i te mana’o o te tahi mau fare ha’api’ira’a rabbin, tē mana’ohia nei ē e fa’aea noa mai te vaerua o te ta’ata pohe i roto i te tino e toru mahana, ma te vai te tīa’ira’a e ora fa’ahou mai te ta’ata. Nō reira, i te maha o te mahana, ’ua mo’e teie tīa’ira’a, penei a’e nō te mea tē ha’amata nei te tino i te ’ino ’e i te « hau’a »6

Tei roto Maria ’e ’o Mareta i te huru tīa’ira’a ’ore. « E ’ite a’era Iesu ia [Maria] i te ’otora’a… ’ū’uru iho ra ’oia ’e horuhoru atu ra tāna vārua,

« Nō ’ō atu ra, teihea ’oia i te vaiihora’ahia e ’outou ? « ’Ua nā ’ō mai ra rātou iāna, e te Fatu, ’a haere mai nā ’a hi’o ».7

I te reira taime tātou e ’ite ai i te hō’ē o te mau temeio rahi o te tāvinira’a a te Fa’aora i te fenua nei. Nā mua roa, ’ua parau te Fatu : « ’A huri ē atu nā i te ’ōfa’i »8 I muri mai, i muri a’e i te ha’amāuruurura’a i tōna Metua, « ’ua fa’ateitei a’era i tāna reo, ’ua pi’i atu ra e Lazaro ’a haere mai i rāpae.

« ’Ua haere mai ra taua ta’ata i pohe ra i rāpae, ’ua tā’amuhia nā rima ’e nā ’āvae, i vehīhia ho’i te mata i te ’ahu. ’Ua parau atu ra Iesu ia rātou, ’a tātara ’e ’a tu’u atu iāna ’ia haere nā ».9

Mai ia Maria ’e ia Mareta, e rāve’a tā tātou nō te ora i te tā’āto’ara’a o te tāhuti nei, ’oia ato’a i te ’oto10 ’e te paruparu.11 E ’ite tātou tāta’itahi i te ’oto e tae mai nā roto i te pohera’a te hō’ē ta’ata tei herehia e tātou. Tei roto i tō tātou tere i te tāhuti nei te ma’i nō te ta’ata iho ’aore rā te ma’i tū’ino o te hō’ē tei herehia ; te topatarira’a, te ahoaho ’e te tahi atu mau fifi o te ea pae ferurira’a, te fifi i te pae moni ; te ha’avare ; te hara. ’E i te tahi mau taime, e ’āpitihia mai teie mau fifi i te mana’o hepohepo. ’Aita vau i ta’a ’ē atu. Mai ia ’outou, ’ua fa’aruru vau e rave rahi roa tāmatara’a tei tīa’ihia i roto i teie orara’a. ’Ua ’umehia mai au e teie parau iti nō ni’a i te Fa’aora ’e te mea tāna i ha’api’i iā’u nō ni’a i tō tātou aura’a ’e ’ōna.

I roto i tō tātou mau pe’ape’a rahi a’e, tātou, mai ia Maria ’e Mareta, e ’imi tātou i te Fa’aora ’aore rā e ani tātou i te tauturu hanahana a te Metua. Tē ha’api’i nei te ’ā’amu ’o Lazaro ia tātou i te mau parau tumu e ti’a ’ia fa’a’ohipahia i tō tātou iho orara’a, ’ia fa’aruru ana’e tātou i tō tātou iho mau tāmatara’a tāta’itahi.

I tō te Fa’aora taera’a i Betania, ’ua mo’e roa i te tā’āto’ara’a te tīa’ira’a ē, e nehenehe Lazaro e ora fa’ahou mai—’ua ma’iri ho’i e maha mahana, ’e ’ua reva ’oia. I te tahi mau taime, i roto i tō tātou iho mau tāmatara’a, e riro tātou i te mana’o ē ’ua taere roa te Mesia i te tae mai, ’e e nehenehe roa tō tātou tīa’ira’a ’e te fa’aro’o e tāmatahia. Tō’u ’itera’a ’e tā’u ha’apāpūra’a ’oia ho’i, mai te peu e haere tātou i mua ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia, e tae mai iho ā te maha o te mahana. E haere mai iho ā ’oia e tauturu ia tātou ’aore rā nō te hōro’a fa’ahou mai i te ora i tō tātou tīa’ira’a. ’Ua fafau ’oia :

« ’Eiaha e horuhoru tō ’outou ’ā’au ».12

« E’ita vau e vaiiho ’ōtare noa ia ’outou, e ho’i mai ā vau ia ’outou nei ».13

I te tahi mau taime, e au ra e’ita ’oia e haere mai ia tātou ra hou te mahara’a o te mahana, ē tae roa atu i taua mahara’a o te mahana, mai te huru ra ’ua mo’e te tīa’ira’a ato’a. Nō te aha rā i taere roa ai ? ’Ua ha’api’i te peresiden Thomas S. Monson, « tō tātou Metua i te ao ra, ’o tē hōro’a nei ia tātou e rave rahi ’oa’oa, ’ua ’ite ato’a ē tē ’apo mai nei, tē tupu rahi nei, ’e tē riro nei tātou e mea pūai atu ā, ’a fa’aruru ai ’e ’a upo’oti’a ai tātou i te mau tāmatara’a tā tātou e ti’a ’ia tomo atu.14

’Ua fa’aruru ato’a te peropheta Iosepha Semita i te hō’ē ’itera’a rahi i te maha o te mahana. Tē ha’amana’o ra ’outou i tāna ti’aorora’a ? « E te Atua, tei hea rā ’oe ? ’E tei hea rā te ti’ahapa o tē tāpo’i nei i tō ’oe nā vāhi tāpunira’a ? »15 ’A ti’aturi ai tātou iāna, e nehenehe tātou e fāri’i i te hō’ē ā pāhono mai teie : « E tā’u tamaiti (’aore rā tamāhine), ’ia vai te hau i roto i tō ’oe vārua ; e vai poto noa tō ’oe fifi ’e tō ’oe mau ’ati ».16

Hō’ē atu ha’api’ira’a tā tātou e nehenehe e ’apo mai i roto i te ’ā’amu, ’oia ho’i e aha tō tātou ti’ara’a i roto i te tauturura’a hanahana ’o tā tātou e ’imi nei. I tō Iesu ha’afātatara’a atu i te mēnema, ’ua nā mua ’oia i te paraura’a i te feiā e vai ra i reira « ’a huri ē atu na i te ’ōfa’i ».17 Ma te mana i mauhia e te Fa’aora, ’aita ānei e ti’a iāna ma te temeio e huri ē atu i te ’ōfa’i ma te tauto’o ’ore ? E riro te reira ’ei ’ohipa fa’ahiahia mau ’ia hi’o mata ’e hō’ē ’itera’a e ’ore roa e mo’e, ’ua parau rā ’oia ia vetahi ’ē, « ’a huri ē atu na i te ’ōfa’i ».

Te piti, « ’ua tū’ou atu [te Fatu] ma te reo pūai, e Lazaro, ’a haere mai i rāpae ».18 E ’ere ānei e riro e mea fa’ahiahia atu ā ’āhiri te Fatu iho ma te temeio e tu’u ia Lazaro i te ’ūputa ’ia ti’a i te rahira’a ta’ata ’ia ’ite ’oi’oi mai iāna i te huri-ē-ra’a-hia te ’ōfa’i ?

Te toru i tō Lazaro haerera’a mai i rāpae, « ’ua tā’amuhia nā rima ’e nā ’āvae, ’e ’ua vehihia ho’i te mata i te ’ahu. ’Ua parau atu Iesu ia rātou, ’ia tātara ’e ’ia tu’u atu iāna ’ia haere nā ».19 ’Ua pāpū roa iā’u ē, ’ua nehenehe i te Fatu ’ia fa’ahaere mai ia Lazaro ma te ti’a i te ’ūputa, tei mā a’ena ’e te ineine, ma tōna mau tāpo’i ro’i tei tūfetufetu-maita’i-hia.

E aha te tumu nō te ha’afaufa’ara’a i teie mau mea ? Hō’ē mea e fa’atū’ati nei i teie nā ’ohipa e toru tāta’itahi—’aita hō’ē e tītau nei i te fa’a’ohipara’a i te mana hanahana o te Mesia. Te mea tā tāna mau pipi e nehenehe e rave, ’ua ha’api’i ’oia ia rātou ’ia rave. Pāpū roa ’ua nehenehe i te mau pipi ’ia huri ē atu rātou iho i te ’ōfa’i ; Lazaro, i muri a’e i te ti’afa’ahoura’a, ’ua nehenehe iāna e ti’a i ni’a ’e i te fa’a’ite mai iāna i te ’ūputa o te mēnema ; ’e ’ua nehenehe roa i te feiā tei here ia Lazaro e tauturu iāna ’ia tātara i te mau ’ahu o te mēnema.

Nō reira, tō te Mesia ana’e mana ’e te ha’amanara’a nō te fa’ati’afa’ahou mai ia Lazaro mai te pohe mai. E au ra iā’u ē, tē tīa’i nei te Fa’aora ia tātou ’ia rave tātou i te mau mea ato’a tā tātou e nehenehe e rave, ’e e rave ’oia i te mea tāna ana’e e nehenehe e rave.20

’Ua ’ite tātou ē, « te fa’aro’o [i te Fatu ia Iesu Mesia] e parau tumu ïa nō te ’ohipa »21 ’e « ’aita te mau temeio e fa’atupu i te fa’aro’o, na te ha’apa’ora’a rā i te ’evanelia a Iesu Mesia e fa’arahi mai i te fa’aro’o. ʼOia ho’i, e tupu mai te faʼaroʼo nā roto i te ʼohipa parauti’a ».22 ’A tītau ai tātou i te rave ma te parauti’a ma te fafaura’a atu ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a mo’a ’e te fa’a’ohipara’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia i roto i tō tātou orara’a, ’aita tō tātou fa’aro’o e nāva’i noa nō te ’āfa’i ia tātou i te maha o te mahana, nā roto rā i te tauturu a te Fa’aora, e nehenehe ato’a ia tātou e huri ē i te mau ’ōfa’i e vai ra i ni’a i tō tātou ’ē’a, ’o te tae mai nā roto i te tīa’i-’ore-ra’a, ’e ’ia fa’aora ia tātou i te mau mea ato’a ’o tē ruuruu nei ia tātou. Nō reira ’a tīa’i ai te Fatu ia tātou « ’ia rave ’ana’anatae tātou i te mau mea ato’a nā roto i tō tātou mana »,23 ’a ha’amana’o ē e hōro’a mai ’oia i te tauturu e hina’arohia i roto i teie mau mea ato’a, mai te mea e ti’aturi tātou iāna.

Nāhea tātou e nehenehe ai e huri ē i te mau ’ōfa’i ’e e patu ai i ni’a i tōna papa ?24 E nehenehe tātou e pe’e i te mau parau a’o a te mau peropheta.

’Ei hi’ora’a, i te ’āva’e ’Ātopa i ma’iri iho nei, ’ua ti’aoro te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ’ia ha’apa’o maita’i i tō tātou iho ’itera’a pāpū nō te Fa’aora ’e tāna ’evanelia, ’ia ha’a nō te reira ’e ’ia fa’a’amu i te reira i te parau mau ’e ’ia ’ape i te ha’avi’ivi’i i te reira i te mau ha’api’ira’a hape a te feiā ti’aturi ’ore. ’Ua fafau mai ’oia ia tātou, « ’a ha’apūai tāmau noa ai ’outou i tō ’outou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ’ei ’ohipa e rave mātāmua roa, ’a hi’o maīte i te mau temeio e tupu mai i roto i tō ’outou orara’a »25

E nehenehe tātou e nā reira !

Nāhea tātou ’ei hi’ora’a, ’ia ti’a mai ’e ’ia haere mai i rāpae ? E nehenehe tātou e tātarahapa ma te ’oa’oa ’e e mā’iti ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a. ’Ua parau te Fatu, « tei iāna tā’u ra parau ’e ’ua ha’apa’o ’oia i taua parau ra, ’oia tei hina’aro mai iā’u ; ’e tei hina’aro mai iā’u ra, e herehia mai ’oia e tau Metua ra ; ’e e here ho’i au iāna, ’e e fa’a’ite atu ho’i au iāna iā’u iho ».26 E nehenehe tātou e tītau e tātarahapa i te mau mahana ato’a ’e e haere ma te ’oa’oa i mua ma te ’ā’au tei ’ī i te here nō te Fatu.

E nehenehe tātou e nā reira !

Nāhea tātou, ma te tauturu a te Fatu, ’ia ti’amā i te mau mea ato’a e ruuruu nei ia tātou ? E nehenehe tātou ma te hina’aro mau e ruuruu ia tātou nā mua roa ’e hope roa i tō tātou Metua i te ao ra ’e i tāna Tamaiti, ia Iesu Mesia, nā roto i te mau fafaura’a. ’Ua ha’api’i Elder D. Todd Christofferson : « E aha te puna nō [tō tātou] pūai morale ’e pae vārua, ’e e mea nāhea tātou ’ia fāri’i i te reira ? ’O te Atua te puna. Nā roto i tā tātou mau fafaura’a ’e ’ōna tātou e fāri’i ai i te reira mana […] I roto i teie mau fa’aaura’a hanahana, e ru’uru’u mai te Atua iāna iho nō te pāturu, te ha’amo’a, ’e te fa’ateitei ia tātou, ’ia fafau ana’e tātou e tāvini iāna ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a ».27 E nehenehe tātou e rave ’e e ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a.

E nehenehe tātou e nā reira !

« ’A huri ē atu i te ’ōfa’i ». « ’A haere mai i rāpae ». « ’A tātara e tu’u atu iāna ’ia haere na ».

Parau a’o, fa’auera’a, ’e fafaura’a E nehenehe tātou e nā reira !

’Ua fafau mai Elder Jeffrey R. Holland, « e tae ’oi’oi mai te tahi mau ha’amaita’ira’a, e maoro te tahi, ’e te tahi e tae mau hau te ra’i ; nō rātou rā e tauahi i te ’evanelia a Iesu Mesia, e tae mai iho ā te reira ».28

I te pae hope’a, « nō reira, ’a fa’aitoito, ’e ’eiaha e mata’u, nō te mea tei pīha’i iho vau, ’o te Fatu, ia ’outou na ».29

’O teie tō’u ’itera’a ’e tō’u ’itera’a pāpū, i te i’oa mo’a ’o ’oia o te tae iho ā mai, ’o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Ioane 11:3.

  2. Ioane 11:6–7.

  3. Ioane 11:14.

  4. Ioane 11:21, 32.

  5. Ioane 11:39

  6. « Mai te au i te ha’apa’ora’a ’āti Iuda, e fa’aea noa te vairua nā pīha’i iho i te tino e toru mahana i muri mai i te pohe. Mai te au i te ti’aturira’a o te ’āti Iuda, teie ïa, ’aita te fa’aorara’a i te hō’ē ta’ata pohe i te maha o te mahana e tupu, nō te mea e’ita te vairua e nehenehe e tomo fa’ahou i roto i te tino tei taui tōna huru. Nō reira e mea māere rahi roa nō te feiā tei ’ite mata i te temeio a Iesu i te fa’ati’afa’ahoura’a mai ia Lazaro i te maha o te mahana. Nō reira te maha o te mahana ’ua riro ’ei aura’a faufa’a mau ’e ’ua fa’ahiti-fa’ahou-hia e te ta’ata tai’o nō te fa’a’ohipa i roto i te tuha’a nō te temeio rahi roa a’e o te mau temeio o te ti’afa’ahoura’a e ti’a ai » (Ernst Haenchen, John 2: A Commentary on the Gospel of John, Chapters 7–21, ed. Robert W. Funk and Ulrich Busse, trans. Robert W. Funk [1984], 60–61).

  7. Ioane 11:33–34.

  8. Ioane 11:39.

  9. Ioane 11:43–44.

  10. Hi’o Mose 4:22–25.

  11. Hi’o Etera 12:27.

  12. Ioane 14:1.

  13. Ioane 14:18.

  14. Thomas S. Monson, « E ’ore roa ho’i au e tāhemo atu ia ’oe, e ’ore ho’i e fa’aru’e ia ’oe », Liahona, Novema 2013, 87. ’Ua tātara mai te peresideni Monson i muri iho ē : « ’Ua ’ite tātou ē, e hiti mai te mahana e ’ite atu tātou i te ’oto, e māuiui atu tātou ’e e tāmatahia tātou i tō tātou hope’a roa. ’Ātira noa atu, nā te reira mau fifi e fa’ati’a ia tātou ’ia taui ’ei mea maita’i a’e, ’ia patu fa’ahou i tō tātou orara’a ’ia au i te haere’a tā tō tātou Metua i te ao ra e ha’api’i nei ia tātou, ’e ’ia riro ato’a ’ei ta’ata ta’a ’ē atu i te ta’ata tā tātou i riro na—maita’i a’e i te mea tā tātou i riro na, māramarama a’e i te mea tā tātou i riro na, aroha a’e i te mea tā tātou i riro na, ma te ’itera’a pāpū pūai a’e i te mea i riro na » (« E ’ore roa ho’i au e tāhemo atu ia ’oe, e ’ore ho’i e fa’aru’e ia ’oe », 87). Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:119 : « Nō te mea ’ua fa’atoro atu ra vau, ’o te Fatu, i tō’u rima nō tē rave i te mau mana nō te ao ra ; ’aore i ti’a ia ’outou ’ia ’ite i te reira i teienei, e ma’a taime iti a’e ā ’ei reira ’outou e ’ite ai i te reira, ’e e ’ite ho’i ē tē vai nei au, ’e e haere mai au »

    Hi’o ato’a Mosia 23:21–24 :

    « ’Āre’a rā ’ua ti’a i te Fatu ’ia ’avau mai i tōna ra mau ta’ata ; ’oia ïa, tē tāmata mai ra ’oia i tō rātou fa’a’oroma’i ’e tō rātou fa’aro’o ho’i.

    ’Āre’a rā—’o ’oia ’o tē ti’aturi iāna ra, e fa’ateiteihia ïa i te mahana hope’a ra. ’Oia ïa, ’ua nā-reira-hia teie nei feiā.

    Inaha ho’i, e fa’a’ite atu vau ia ’outou ē, ’ua arata’ihia rātou i roto i te fa’atītīra’a, ’e ’aore e ti’a i te tahi ’ia fa’aora ia rātou, maori rā ’o te Fatu tō rātou Atua ana’e ra ; ’oia ïa, te Atua o Aberahama ’e Isaaka ’e Iakoba.

    ’E i muri a’era, ’ua fa’aora ’oia ia rātou ē, ’ua fa’a’ite ato’a atu ra ’oia i tōna mana rahi ia rātou, ’e ’ua ’oa’oa rahi rātou ».

  15. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:1.

  16. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:7.

  17. Ioane 11:39.

  18. Ioane 11:43.

  19. Ioane 11:44.

  20. ’Ua parau te peresideni Nelson : « Pinepine tō’u nā tauturu ’e o vau nei i te māta’ita’i ma te tahe te roimata i tōna ti’ara’a ’ei arai i roto i te mau tupura’a fifi mau, i muri a’e i tō mātou ravera’a ma te maita’i roa, ’e e’ita e nehenehe fa’ahou e rave. ’Ua ti’a noa mātou ma te māere rahi » (« Poro’i mānava », Liahona, Mē 2021, 6).

  21. Bible Dictionary, « Fa’aro’o »

  22. Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Fa’aro’o », scriptures.ChurchofJesusChrist.org.

  23. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 123:17

  24. Hi’o 3 Nephi 11:32–39.

  25. Russell M. Nelson, « Upo’oti’a i ni’a i te ao nei ’e ’ia noa’a te ora », Liahona, Novema 2022, 97.

  26. Ioane 14:21.

  27. D. Todd Christofferson, « Te mana o te mau fafaura’a », Liahona, Mē 2009, 20.

  28. Jeffrey R. Holland, « Hō’e tahu’a rahi nō te mau mea maita’i e tae mai ra », Liahona, Tēnuare 2000, 45.

  29. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 68:6.