’Āmuira’a rahi
« ’Aita roa e mea e tuea i te ’oa’oa ’e te au maita’i i tō’u ra ’oa’oa »
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2023


« ’Aita roa e mea e tuea i te ’oa’oa ’e te au maita’i i tō’u ra ’oa’oa »

Te tātarahapara’a i te mau mahana ato’a ’e te haerera’a ia Iesu Mesia ra ’o te rāve’a ïa nō te fāri’i i te ’oa’oa—te ’oa’oa i’ō atu i tō tātou ferurira’a.

I te roara’a o tāna tāvinira’a i te fenua nei, ’ua fa’a’ite te Fa’aora i te aroha rahi i te mau tamari’i ato’a a te Atua—ia rātou iho ā rā tei māuiui ’aore rā tei topa. I tō te mau Pharisea fa’ahapara’a iāna nō tōna ’āmuira’a atu ’e te ’amura’a i te mā’a ’e te feiā hara, ’ua pāhono atu Iesu nā roto i te ha’api’ira’a e toru parabole mātauhia.1 I roto i teie mau parabole tāta’itahi, ’ua ha’apāpū ’oia i te faufa’a nō te ’imira’a i te feiā tei hahi ’ē ’e te ’oa’oa e fāri’ihia ’ia ho’i ana’e mai rātou. ’Ei hi’ora’a, i roto i te parabole nō te māmoe mo’e, ’ua parau ’oia, « e ’oa’oa rahi tō ni’a i te ra’i i te ta’ata hara hō’ē ’ia tātarahapa ».2

I teie mahana, tē hina’aro nei au e paraparau nō ni’a i te aura’a i rotopū i te ’oa’oa ’e te tātarahapa—te ’oa’oa iho ā rā e tae mai ’ia tātarahapa ana’e tātou ’e te huru ’oa’oa ’o tā tātou e fāri’i ’ia ani manihini ana’e tātou ia vetahi ’ē ’ia haere mai i te Mesia ra ’e ’ia fāri’i i tāna tusia tāra’ehara i roto i tō rātou orara’a.

Tē vai nei tātou, ’ia noa’a tō tātou ’oa’oa

I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, te aura’a o te ta’o oa’oa ’ua hau atu i te fāri’i-noa-ra’a i te ’oa’oa nō te taime poto ’aore rā te mau putapūra’a ato’a o te ’oa’oa. Te ’oa’oa i roto i teie huru tupura’a e huru Atua ïa, e ’itehia i roto i tōna ’īra’a ’ia ho’i ana’e tātou e pārahi i mua i te aro o te Atua.3 E mea hōhonu atu ā, e mea fa’ateitei, e mea vai maoro ’e ’o te taui i te orara’a i te mau mea navenave ato’a ’aore rā, te au maita’i tā teie nei ao e nehenehe e pūpū mai.

’Ua hāmanihia tātou nō te fāna’o i te ’oa’oa. Teie tō tātou hope’ara’a ’ei mau tamari’i nā te hō’ē Metua here i te ao ra. Tē hina’aro nei ’oia e ’ōpere i tōna ’oa’oa ia tātou. ’Ua ha’api’i te peropheta Lehi ē te fa’anahora’a a te Atua nō tātou tāta’itahi « ’ia noa’a tō [tātou] ’oa’oa ».4 Nō te mea tē ora nei tātou i roto i te hō’ē ao hi’a, e au ra mea pinepine e ’ore te ’oa’oa maoro ’aore rā te ’oa’ao mure ’ore e noa’a ia tātou. Teie rā, i roto i te ’īrava i muri mai, tē nā ō ra Lehi ma te fa’ata’a ē « [’ua haere mai] te Mesia… nō te fa’aora ia [tātou] i te hi’ara’a ».5 Te fa’aorara’a, nō ’e nā roto i te Fa’aora Iesu Mesia, e fa’atupu mai ïa te ’oa’oa.

Te parau poro’i o te ’evanelia e parau poro’i ïa nō te tīa’ira’a, nō « te parau ’āpī o te ’oa’oa »,6 ’e te rāve’a e nehenehe ai te tā’āto’ara’a e ’ite i te hau ’e te mau taime nō te ’oa’oa i roto i teie orara’a ’e ’ia fāri’i i te ’īra’a o te ’oa’oa i roto i te orara’a a muri atu.7

Te ’oa’oa tā tātou e parau nei e hōro’a ïa nō te feiā ha’apa’o maita’i, terā rā e ho’o tōna. ’Aita te ’oa’oa i ho’o-māmā-noa-hia ’aore rā mea hōro’a-noa-hia mai. Maoti ra, ’ua ho’ohia mai te reira e « te toto faufa’a roa o [Iesu] Mesia ».8 Mai te mea ’ua māramarama maita’i tātou i te faufa’a rahi o te ’oa’oa hanahana mau, e’ita tātou e fa’ataiā i te fa’atusia i te mau tao’a ato’a o te ao nei ’aore rā ’ia rave i te mau tauira’a o te orara’a e tītauhia nō te fāri’i i te reira.

’Ua māramarama te hō’ē ari’i pūai ’e te ha’eha’a ra i roto i te Buka a Moromona i te reira. « E aha tā’u e rave », ’ua ui atu ’oia, « ’ia ti’a iā’u ’ia fānauhia i te Atua ra, ’ia ’īriti-’ē-hia atu teie nei vārua parauti’a ’ore i rāpae i tō’u nei ’ōuma, ’e ’ia fāri’i i tōna ra Vārua, ’ia ti’a iā’u ’ia fa’a’īhia i te ’oa’oa […] ? Inaha, ’ua parau ato’a mai ra ’oia, e fa’aru’e au i tā’u mau faufa’a ato’a ; ’oia ïa, e fa’aru’e au i tō’u nei bāsileia, ’ia roa’a iā’u nei teie ’oa’oa rahi ».9

Nō te pāhono i te uira’a a te ari’i, ’ua parau te misiōnare Aarona, « mai te mea e hina’aro ’oe i teie nei mea […] e pi’o ’oe i raro i mua i te Atua […] [’e] e tātarahapa ’oe i tā ’oe mau hara ».10 Te tātarahapa ’o te ’ē’a ïa o te ’oa’oa11 nō te mea ’o te ’ē’a e arata’i atu i te Fa’aora o Iesu Mesia.12

E tae mai te ’oa’oa nā roto i te tātarahapara’a mau

Nō te vetahi, te fa’arirora’a i te tātarahapa mai te ’ē’a nō te ’oa’oa, e au ra e ’ohipa tano ’ore. Te tātarahapa, i te tahi taime, e mea māuiui ’e e mea fifi. E tītau te reira i te fāri’ira’a ē te tahi o tō tātou mau ferurira’a ’e tā tātou mau ’ohipa—te tahi ato’a mau ti’aturira’a tō tātou—e mea hape ïa. E tītau ato’a te tātarahapa i te tauira’a, tae roa i te tahi taime, e ’ere i te mea au roa. Terā rā, e ’ere te ’oa’oa ’e te au maita’i i te hō’ē ā huru. Te hara—e tae noa atu te hara o te au maita’i—e tā’ōti’a i tō tātou ’oa’oa.

Mai tā te Salamo i fa’ahiti, « ’ia tāpae noa mai te ’oto i te ahiahi, e riro rā i te ’oa’oa ia po’ipo’i ».13 ’A tātarahapa ai tātou i tā tātou mau hara, e ti’a ia tātou ’ia tūtonu i ni’a i te ’oa’oa rahi e tupu mai. E au ra e mea roa roa te mau pō, ’ia tae mai rā te po’ipo’i, ’e ’auē ïa te hau ’e te ’oa’oa fāito ’ore ’o tā tātou e fāri’i, ’a fa’ati’amā ai te tāra’ehara a te Fa’aora ia tātou i te hara ’e i te māuiui.

’Aita roa e mea e tuea i te ’oa’oa ’e te au maita’i

’A feruri i te ’ohipa i tupu nō Alama i roto i te Buka a Moromona. « ’Ua ha’amāuiuihia [’oia] i te māuiui mure ’ore » ’e ’ua « ahoaho roa » tōna vārua nō tāna ra mau hara. I tōna rā fāriura’a i ni’a i te Fa’aora nō te fāri’i i te aroha, « ’aita ’oia i ahoaho fa’ahou i te ha’amana’ora’a i [tāna] ra mau hara ».14

« ’Auē ho’i te ’oa’oa » tāna ïa i parau « ’e te māramarama fa’ahiahia tā’u i ’ite ; ’oia ia, … ’aita roa e mea e tuea i te ’oa’oa ’e te au maita’i i tō’u ra ’oa’oa ».15

O te huru ’oa’oa ïa e roa’a i te feiā e haere mai ia Iesu Mesia ra, nā roto i te tātarahapa.16 Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i :

« E ’īriti te tātarahapa i te ’ūputa nō te mana o te tāra’ehara a Iesu Mesia. …

« ’Ia mā’iti ana’e tātou ’ia tātarahapa, tē mā’iti ra ïa tātou ’ia taui ! Tē fa’ati’a nei tātou i te Fa’aora ’ia taui ia tātou i roto i tō tātou hōho’a maita’i roa a’e. Tē mā’iti ra tātou ’ia tupu i te rahi i te pae vārua ’e ’ia fāri’i i te ’oa’oa—te ’oa’oa nō te fa’aorara’a i roto iāna. ’Ia mā’iti ana’e tātou e tātarahapa, tē mā’iti ra ïa tātou ’ia riro mai ia Iesu Mesia te huru ! ».17

E hōpoi mai te tātarahapa i te ’oa’oa nō te mea e fa’aineine te reira i tō tātou ’ā’au nō te fāri’i i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i. ’Ia ’ī i te Vārua Maita’i te aura’a ’ia ’ī ïa i te ’oa’oa. ’E ’ia ’ī i te ’oa’oa te aura’a ’ia ’ī ïa i te Vārua Maita’i.18 E mara’a tō tātou ’oa’oa ’a ’ohipa noa ai tātou i te mau mahana ato’a, nō te hōpoi mai i te Vārua i roto i tō tātou orara’a. Mai tā te peropheta Moromona i ha’api’i, « ’āre’a rā, ’ua ha’apae pinepine ’e ’ua pure pinepine rātou, ’e ’ua tupu pūai roa a’era tō rātou ha’eha’a, ’e ’ua pa’ari roa a’era tō rātou fa’aro’o i te Mesia, ē tae noa atu ’ua ’ī tō rātou vārua i te ’oa’oa ’e te hau ».19 ’Ua fafau mai te Fatu i te feiā ato’a e ’ohipa nei nō te pe’e iāna, « e tu’u atu vau i tā tō’u nei Vārua ia [’outou] na, ’o tē ha’amāramarama atu i tō [’outou] ferurira’a, ’e ’o te fa’a’ī ho’i i tō [’outou] vārua i te ’oa’oa ».20

Te ’oa’oa nō te tauturura’a ia vetahi ’ē ’ia tātarahapa

I muri a’e i tō tātou fāri’ira’a i te ’oa’oa tei tae mai nā roto i te tātarahapara’a mau, e hina’aro ato’a tātou e ’ōpere i te reira ’oa’oa ia vetahi ’ē. ’A nā reira ai tātou, e rahi atu ā tō tātou ’oa’oa. ’O te ’ohipa mau ïa tei tupu ia Alama.

« ’O teie ïa tō’u ’oa’oa », tāna i parau « penei a’e ’o te riro vau ’ei mauha’a i te rima o te Atua nō te arata’i i te mau ta’ata i te tātarahapara’a ; ’e ’o te reira ïa tō’u ’oa’oara’a.

« ’E inaha, ’ia ’ite au i tō’u ra mau taea’e e rave rahi ma te ’ā’au tātarahapa mau ra, ’e i te haerera’a mai i te Fatu tō rātou Atua, ’ua ’ī roa ihora tō’u ’ā’au i te ’oa’oa i reira ; ’e ’ua ha’amana’o ihora ho’i au i tā te Fatu i rave nō’u, … ’oia ïa, ’e i reira ’ua ha’amana’o ihora vau i tōna ra rima aroha i fa’atorohia mai iā’u nei ra ».21

Te tauturura’a ia vetahi ’ē ’ia tātarahapa ’e fa’a’itera’a ’ōhie nō tō tātou ’ā’au mehara i te Fa’aora ; ’e e puna te reira nō te ’oa’oa rahi. ’Ua fafau mai te Fatu ē :

« E mai te mea e … arata’i mai [’outou] i te hō’ē noa a’e vārua ta’ata iā’u nei, ’auē ho’i tō [’outou] ’oa’oa rahi i pīha’i iho iāna i roto i te bāsileia o tō’u Metua !

« ’E i teienei, mai te mea e rahi tō [’outou] ’oa’oa i te vārua ta’ata hō’ē a’e ’o tē arata’ihia mai e [’outou] iā’u nei …, e aha atu ā ïa te rahi o tō [’outou] ’oa’oa mai te mea e arata’i mai [’outou] e rave rahi atu ā mau vārua ta’ata iā’u nei ! »22

’Auē ho’i te rahi o tōna ’oa’oa i te vārua ta’ata ’ia tātarahapa ra

Tē ’ite nei au e tauturu te reira ’ia tāmata i te feruri i te ’oa’oa tā te Fa’aora e nehenehe e putapū i te mau taime ato’a e fāri’i ai tātou i te mau ha’amaita’ira’a o tāna tusia tāra’ehara i roto i tō tātou orara’a.23 Mai tā te peresideni Nelson i fa’ahiti,24 ’ua hōro’a te ’āpōsetolo Paulo i teie a’ora’a tāmarū i tō Hebera i roto i tāna ’episetole : « E ha’apae tātou i te mau […] ’ino e hara ai tātou […] ma te ti’atonu māite tō tātou mata ia Iesu, i te tumu ’e te fa’aoti i tō tātou fa’aro’o ; i te maita’i i tu’uhia mai i mua i tāna aro ’o tei fa’a’oroma’i i te sātauro […] ’e tē pārahi ra i teienei i te pae ’atau i te terono o te Atua ra ».25 Tē paraparau pinepine nei tātou nō te ’ati ’e te māuiui o Getesemane ’e i Karavaria, e varavara tātou i te paraparau nō te ’oa’oa rahi tā te Fa’aora i fāri’i i muri iho, i te pūpūra’a i tōna ora nō tātou. Pāpū roa, tōna ’oto ’e tōna māuiui nō tātou ïa, ’ia ti’a ia tātou ’ia fāri’i i te ’oa’oa nō te ho’i ’e ’ōna i mua i te aro o te Atua.

I muri a’e i te ha’api’ira’a i te mau ta’ata nō Amerika tahito, ’ua fa’a’ite te Fa’aora i tōna here rahi nō rātou ma te parau ē :

« ’E i teienei, inaha, ’ua rahi tō’u ’oa’oa, ē tae noa atu i te ’īra’a, nō ’outou […] ’oia ïa ’e tē ’oa’oa nei ho’i te Metua ’e te mau melahi mo’a ato’a ho’i […]

Nā roto ia [’outou] i fāri’i ai au i te ’īra’a nō te ’oa’oa ».26

’A haere mai i te Mesia ra ’e ’a fāri’i i tōna ’oa’oa

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, tē fa’aoti nei au ma te hōro’a i tō’u iho ’itera’a pāpū ē, tē fa’ariro nei au mai te hō’ē hōro’a mo’a. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, o Iesu Mesia te Fa’aora ’e te ora o te ao nei. ’Ua ’ite au ē ’ua here ’oia ia tātou tāta’itahi. Tāna fā hō’ē roa, tāna « ’ōhipa ’e [tōna] hanahana »,27 ’o te tauturura’a ïa ia tātou ’ia fāri’i i te ’īra’a o te ’oa’oa i roto iāna. ’Ua riro vau iho ’ei ’ite ē, te tātarahapara’a i te mau mahana ato’a ’e te haerera’a ia Iesu Mesia ra ’o te rāve’a ïa nō te fāri’i i te ’oa’oa—te ’oa’oa i’ō atu i tō tātou ferurira’a.28 Nō reira ïa tātou tei te fenua nei. Nō reira ïa te Atua i fa’aineine ai i tāna fa’anahora’a rahi o te ’oa’oa nō tātou. ’O Iesu Mesia iho ā « te ’ē’a, te parau mau ’e te ora »29 ’e « te i’oa ana’e i hōro’ahia mai i raro a’e i te ra’i, e ti’a ai i te ta’ata ’ia fa’aorahia i roto i te bāsileia o te Atua ».30 Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.