’Āmuira’a rahi
Hosana i te Atua teitei
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2023


Hosana i te Atua teitei

Tē fa’ahōho’a nei te tomora’a hanahana o Iesu Mesia i Ierusalema ’e te mau ’ohipa i tupu i te hepetoma i muri iho, i te ha’api’ira’a tumu o tā tātou e nehenehe e fa’a’ohipa i roto i tō tātou orara’a i teie mahana.

I teie mahana, mai tei parauhia, tē ’āmui nei tātou ’e te mau keresetiano ’ati a’e te ao nei nō te fa’ahanahana ia Iesu Mesia i teie sābati nō te mau ’āma’a tamara. I te ārea e 2 000 matahiti i ma’iri, ’ua riro te sābati nō te ’āma’a tamara ’ei ’ōmuara’a nō te hepetoma hope’a o te tāvinira’a a Iesu Mesia i te tāhuti nei. ’Ua riro te reira ’ei hepetoma faufa’a roa a’e i roto i te ’ā’amu o te ta’ata nei.

’Ua ha’amata te reira ma te fa’aarara’a ia Iesu mai te Mesia tei fafauhia i tōna tomora’a hanahana mai i Ierusalema, tei hope ma tōna fa’asātaurora’ahia ’e tōna ti’afa’ahoura’a.1 Nā roto i te fa’anahora’a hanahana, ’ua ’ōpani tōna tusia tāra’ehara i tāna tāvinira’a i te tāhuti nei, tei fa’ati’a ia tātou ’ia ora i pīha’i iho i tō tātou Metua i te ao ra e a muri noa atu.

Tē parau mai nei te mau pāpa’ira’a mo’a ia tātou ē, ’ua ha’amata te hepetoma nā roto i te ti’ara’a te naho’a ta’ata i te mau ’ūputa o te ’oire nō te hi’o « ia Iesu te peropheta nō Nazareta i Galilea ».2 « ’Ua rave a’era [rātou] i te ’āma’a tāmara, haere atu ra e fārerei atu iāna, ’e ua pi’i atu ra, Hosana : ’Ia ora na te Ari’i ’o ’Īserā’ela tei haere mai ma te i’oa o te Fatu ».3

Tē fa’aha’amana’o mai nei teie ’ā’amu bibilia tahito iā’u i roto i te hō’ē tere fa’auera’a ’ohipa nā te ’Ēkālesia i Takoradi, Ghana. Te ’ohipa fa’ahiahia, tei reira vau i te sābati nō te mau ’āma’a tamara.

Hōho’a
’Āmuira’a nō Takoradi, Ghana

’Ua tītauhia iā’u ’ia vāhi i te titi nō Takoradi, Ghana nō te fa’ati’a i te titi nō Mpintsin, Ghana. I teie mahana, ’ua hau i te 100 000 melo nō te ’Ēkālesia i Ghana.4 (Manava i te Ha Mantse, te huiari’i Nii Tackie Teiko Tsuru II nō Accra, Ghana, tei rotopū ia tātou i teie mahana). I tō’u fārereira’a i teie feiā mo’a, ’ua ’ite au i tō rātou here rahi ’e tō rātou itoito i te Fatu. ’Ua parau vau ia rātou ē, ’ua here rahi roa vau ia rātou ’e ’ua here ato’a te peresideni o te ’Ēkālesia ia rātou. ’Ua ha’amana’o atu ra vau i te mau parau a te Fa’aora tei pāpa’ihia e Ioane : « ’Ia aroha ’outou ia ’outou iho, mai iā’u e aroha atu ia ’outou na ».5 ’Ua fa’ariro rātou i te reira ’ei ’āmuira’a nō « ’ua here au ia ’oe ».6

Hōho’a
Elder Rasband e aroha rima ra i Takoradi, Ghana

’A hi’o ai au mai ni’a mai e tae atu i raro i te mau ’āna’ira’a o teie mau taea’e ’e mau tuahine here ’e tō rātou mau ’utuāfare i roto i te fare purera’a, ’ua nehenehe iā’u ’ia ’ite i roto i tō rātou hōho’a mata i te māramarama o te ’itera’a pāpū ’e o te fa’aro’o ia Iesu Mesia. ’Ua putapū vau i tō rātou hina’aro ’ia tai’ohia rātou ’ei tuha’a nō tāna ’Ēkālesia rahi. ’E ’a hīmene ai te pupu hīmene, ’ua hīmene rātou mai te mau melahi.

Hōho’a
Pupu hīmene nō Takoradi, Ghana
Hōho’a
Elder Rasband ’e te mau melo nō Ghana

Mai te sābati nō te ’āma’a tamara i tahito ra, e mau pipi teie nā Iesu Mesia tei putuputu mai nō te fa’ahanahana iāna, mai te feiā tei nā reira, i te mau ’ūputa o Ierusalema, tei tū’ou ma te ’āma’a tamara i te rima, « Hosana : ’Ia ora nā ’oe tei haere mai ma te i’oa o te Fatu ».7

Hōho’a
Te tāhirihirira’a i te ’āma’a tamara i Ghana

’Ua fa’ahanahana ato’a te mau melo o te hō’ē ’ēkālesia fātata mai i te sābati o te mau ’āma’a tamara. ’A paraparau ai au i te terōno, ’ua ’ite atu vau ia rātou nā roto i te māramarama, tē haere ra nā ni’a i te purumu ma te ’oa’oa, ma te tāhirihiri i te ’āma’a tamara i roto i tō rātou rima, mai teie feiā te huru i ni’a i teie hōho’a. ’E’ita roa e mo’ehia iā’u te reira ’ohipa—tātou pā’āto’a i taua mahana ra i teha’amorira’a i te Ari’i o te mau ari’i.

’Ua fa’aitoito mai te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ’ia fa’ariro i te sābati o te mau ’āma’a tamara « ’ei mahana mo’a mau, ma te ha’amana’o, ’eiaha i te mau ’āma’a tamara noa tei tahirihirihia nō te fa’ahanahana i te tomora’a o Iesu i Ierusalema, ma te ha’amana’o rā i tōna mau ’apu rima ». I muri iho, ’ua fa’ahiti te peresideni Nelson ia Isaia, tei parau i te fafaura’a a te Fa’aora, « e’ita rā ’oe e mo’e iā’u » ma teie mau parau : « Inaha, ’ua ha’amau vau ia ’oe i ni’a i tā’u ’apu rima ».8

’Ua ’ite roa te Fatu ē, e mea teimaha mau te tāhuti nei. Tē fa’aha’amana’o mai nei tōna mau pēpē ia tātou ē, ’ua « haere roa atu ’oia i raro a’e i teie mau mea ato’a ra »9 ’ia ti’a ho’i iāna e tauturu ia tātou ’ia māuiui ana’e tātou ’e ’ia riro ’ei hi’ora’a nō tātou ’ia « tāpe’a noa i tō haere’a »,10 tōna haere’a, ’oia ho’i « e vai noa te Atua i pīha’i iho ia [tātou] na e a muri ’e a muri noa atu ».11

E ’ere te sābati o te ’āma’a tamara i te hō’ē noa ’ohipa i tupu, te tahi atu ’api o te ’ā’amu ma te tai’o mahana, te hora ’e te vāhi. Tē fa’ahōho’a nei te tomora’a hanahana o Iesu Mesia i Ierusalema ’e te mau ’ohipa i tupu i te hepetoma i muri iho, i te ha’api’ira’a tumu o tā tātou e nehenehe e fa’a’ohipa i roto i tō tātou orara’a i teie mahana.

E hi’o nā tātou i te hō’ē tuha’a o te ha’api’ira’a tumu mure ’ore e rara’a ra i te roara’a o tāna tau tāvinira’a tei hope i Ierusalema.

Te mātāmu, te parau tohu. ’Ei hi’ora’a, ’ua tohu te peropheta Zakaria nō te Faufa’a Tahito, i te tomora’a hanahana o Iesu Mesia i Ierusalema, ma te fa’ata’a maita’i ē, e ta’uma ’oia i ni’a i te hō’ē ’āteni.12 ’Ua tohu Iesu i tōna ti’afa’ahoura’a ’a fa’aineine ai ’oia nō te tomo i roto i te ’oire, ma te parau ē :

« Inaha, tē haere nei tātou i Ierusalema ; ’e e tu’uhia te Tamaiti a te ta’ata nei i te feiā tahu’a rarahi ’e te mau pāpa’i parau ra, ’e e fa’ahapa mai ratou iāna ’ia pohe,

« E tu’u ho’i iāna i te Etene, ’ia tāhitohitohia ’oia ’e ’ia pāpa’ihia ’e ’ia fa’asātaurohia ho’i : ’E e ti’afa’ahou mai ra ’oia ’ia tae i te ru’i toru ra ».13

Te piti, te hoara’a i te Vārua Maita’i. ’Ua ha’api’i mai Iosepha Semita, « ’aore roa e ta’ata e ’ite ē, ’o Iesu te Fatu maori rā o tei parau i tā te Vārua Maita’i ra ».14 ’Ua fafau te Fa’aora i tāna mau pipi15 i roto i te tāmā’ara’a hope’a16 i roto i te piha teitei,17 « e’ita vau e vaiiho ’ōtare noa ia ’outou ».18 E ’ere o rātou ana’e te fa’ahaere i te mau parau mau o te ’evanelia i mua, e fāri’i rā rātou i te hōro’a rahi roa a’e o te Vārua Maita’i nō te arata’i ia rātou. « E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei, ’o tō’u nei hau tā’u e hō atu nō ’outou », tāna ïa i fafau, « e ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a tā’u hōro’a ia ’outou ».19 Ma te hōro’a o te Vārua Maita’i, ’ua fāri’i tātou i te hō’ē ha’apāpūra’a ē, « e vai noa tōna Vārua i roto ia [tātou] »20 ’e « nā roto i te mana o te Vārua Maita’i e ’ite ai tātou i te parau mau i te mau mea ato’a ra ».21

Te toru, te ti’ara’a pipi. Te ti’ara’a pipi mau, ’ua riro ïa nā mua roa ’ei hō’ē fafaura’a pāpū, te ha’apa’ora’a i te mau ture mure ’ore ’e te here i te Atua. Ma te fē’a’a ’ore. Te naho’a ta’ata tei fa’ahanahana iāna ma te mau ’āma’a tāmara, ’ua ’ārue rātou iāna mai te Mesia. ’O ’oia mau te reira. ’Ua ’umehia mai rātou e āna, tāna mau temeio ’e tāna mau ha’api’ira’a. Terā rā ’aita te reira ha’apoupoura’a i vai maoro nō te mau ta’ata e rave rahi. Te tahi pae tei tū’ou nā mua a’e ē, « Hosana »,22 ’aita i maoro roa ’ua fāriu ’e ’ua tū’ou, « e fa’asātauro atu iāna ».23

Te maha, te tāra’ehara a Iesu Mesia.24 I tōna mau mahana hope’a, i muri a’e i te sābati o te mau ’āma’a tāmara, ’ua fa’aoti ’oia i tāna tāra’ehara fa’ahiahia, mai te māuiuira’a i Getesemane tae roa i te fa’ao’ō’ora’a i tōna ha’avāra’a, tōna hāmani-’ino-ra’a-hia i ni’a i te sātauro ’e tōna hunara’a i roto i te hō’ē mēnema tārahuhia. ’Aita rā te reira i hope i reira. Ma te hanahana o tōna pi’ira’a ’ei Tāra’ehara nō te mau tamari’i ato’a a tōna Metua, e toru mahana i muri iho, ’ua haere mai ra ’oia i rāpae i taua mēnema ra, ’ua ti’afa’ahou25 mai tāna i tohu ra.

Tē māuruuru tāmau ra ānei tātou i te tāra’ehara fāito ’ore a Iesu Mesia ? Tē ’ite ra ānei tātou i tōna mana tāmā, i teie taime ? Nō reira Iesu Mesia, te Tumu ’e te Hope’a o tō tātou fa’aorara’a, ’ua haere i Ierusalema, nō te fa’aora ia tātou pā’āto’a. Tē ha’aputapū ānei teie mau parau a Alama ia ’outou : « ’Ua ’itea ānei ia ’outou te tauira’a o tō ’outou ’ā’au, ’e mai te mea ē ’ua tupu tō ’outou hina’aro ’ia hīmene i te hīmene nō te aroha fa’aora, tē ui atu nei au ia ’outou ē, ’ua ti’a ānei ia ’outou i te hina’aro i te reira i teienei ? »26 E nehenehe mau tā’u e parau ē, ’ua hīmene te pupu hīmene nō Takoradi i « te hīmene nō te aroha fa’aora » i taua sābati nō te ’āma’a tāmara.

I taua hepetoma ’ati ra o tāna tāvinira’a i te fenua nei, ’ua hōro’a mai Iesu Mesia i te parabole nō nā pāretenia hō’ē ’ahuru.27 ’Ua ha’api’i ’oia i tōna ho’ira’a mai i te feiā tei ineine nō te fāri’i iāna, ’eiaha ma te ’āma’a tamara i tō rātou rima, ma te māramarama rā o te ’evanelia i roto ia rātou. ’Ua fa’a’ohipa ’oia i te hōho’a o te lamepa fa’a’amahia ’e te ve’ave’a, ’e te tahi atu hinu nō te tāpe’a noa i te ’ama, ’ei fa’ata’ara’a nō te hina’aro ’ia ora mai te au i tōna mau haere’a, ’ia fāri’i i tāna mau parau mau ’e ’ia fa’a’ite i tōna māramarama.

’Ua ’ite ’outou i te ’ā’amu. Nā pāretenia hō’ē ’ahuru ’o te mau melo ïa o te ’Ēkālesia ’e te tāne fa’aipoipo ’o Iesu Mesia ïa.

’Ua rave a’era nā pāretenia hō’ē ’ahuru i tā rātou mau lamepa ’e « haere atu ra e fārerei i te tāne fa’aipoipo ’āpī ra ».28 E pae e mea pa’ari, ’ua ineine te hinu i roto i tā rātou lamepa ’e te tahi atu nō te fa’aherehere, ’e e pae e mea ma’ama’a ïa, e mea pōiri te lamepa ’e ’aita e hinu fa’aherehere. I te taera’a mai te pi’ira’a, « inaha, tē haere mai nei te tāne fa’aipoipo ’āpī nei, e haere ’outou ’ia fārerei atu iāna »,29 terā e pae e « mea pa’ari ’e ’ua fāri’i ho’i i te parau mau, ’e ’ua rave ho’i i te Vārua Maita’i ’ei arata’i nō rātou »,30 ’ua ineine ïa rātou nō tō « rātou ra ari’i ’e tō rātou ra hōro’a ture »31 « ’ia vai noa tōna ra hanahana i ni’a iho ia rātou ».32 ’Ua tāmata te tahi atu nā pāretenia e pae i te ’imi vitiviti i te hinu. ’Ua taere roa rā. ’Ua reva te ’āpe’e ’aita rātou. I tō rātou pātōtōra’a ma te tāparu ’ia tomo i roto, pāhono mai ra te Fatu ē, « ’aore au i ’ite ia ’outou ».33

E aha tā tātou e mana’o ra, ’āhiri ’ua parau mai ’oia ia tātou ē, « ’aore au i ’ite ia ’outou ! ».

Tātou, mai teie nā pāretenia hō’ē ’ahuru, e lamepa tā tātou ; e hinu ānei rā tā tātou ? Tē pe’ape’a nei au ē, nō rātou e mea iti roa tā rātou hinu, ’ua pau noa tō rātou taime i roto i te mau ha’afifira’a o te ao nei, nō te fa’aineine maita’i ia rātou. E roa’a mai te hinu nā roto i te ti’aturira’a ’e te ’ohipara’a ’ia au i te mau parau tohu ’e te mau parau a te mau peropheta ora, te peresideni Nelson iho ā rā, tōna nā tauturu ’e te tino ’ahuru ma piti ’āpōsetolo. E fa’a’ī te hinu i tō tātou vairua ’ia fa’aro’o ’e ’ia putapū ana’e tātou i te Vārua Maita’i ’e ’ia ’ohipa ana’e tātou mai te au i te reira arata’ira’a o te ra’i. E māni’i mai te hinu i roto i tō tātou ’ā’au ’ia fa’a’ite ana’e tā tātou mau mā’itira’a ē, ’ua here tātou i te Fatu ’e tē here nei tātou i te mea tāna e here nei. Nō roto mai te hinu i te tātarahapa ’e i te ’imira’a i te fa’aorara’a a te tāra’ehara a Iesu Mesia.

Mai te mea tē ’imi nei vetahi i roto ia ’outou ’ia fa’a’ī i te mea tā te tahi e parau nei, « te hō’ē tāpura nō te mau pātete », ’o teie ïa : ’A fa’a’ī i tā ’outou pātete i te hinu mai te pape ora a Iesu Mesia te huru,34, tei riro ’ei fa’ahōho’ara’a nō tōna orara’a ’e nō tāna mau ha’api’ira’a. Teie rā, te tāpa’ora’a i te hō’ē vāhi ātea roa ’aore rā te hō’ē ’ohipa fa’ahiahia e tupu, e’ita te reira e vaiiho i tō ’outou vairua ma te hope roa ’e te māuruuru, ’āre’a rā te orara’a i te ha’api’ira’a tumu tei ha’api’ihia e Iesu Mesia, ’oia ïa. ’Ua fa’a’ite iho nei au i te mau hi’ora’a : te tauahira’a i te parau tohu ’e te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta, te ’ohipara’a mai te au i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i, te rirora’a ’ei pipi mau ’e te ’imira’a i te mana fa’aora o te tāra’ehara o tō tātou Fatu. Nā teie tāpura o te mau pātete, e arata’i ia ’outou i te vāhi tā ’outou e hina’aro e haere—i tō ’outou Metua i te ao ra.

’Ua riro taua sābati ra nō te mau ’āma’a tāmara i Takoradi nō’u ’ei ’ohipa ta’a ’ē mau, nō te mea tei reira vau i roto i te hō’ē ’āmuira’a ha’apa’o maita’i o te mau taea’e ’e te mau tuahine. Mai te reira te huru i ni’a i te mau fenua ’e te mau motu ’ati a’e te ao nei. Tē hina’aro nei tō’u ’ā’au ’e tō’u vairua, mai tō ’outou ato’a, e tū’ou, « Hosana i te Atua teitei ».35

Noa atu ē, ’aita tātou e ti’a ra i te mau ’ūputa o Ierusalema i teie mahana ma te tāpe’a i te ’āma’a tamara i roto i tō tātou rima, tē vai ra te tau, mai tei tohuhia i roto i te Apokalupo, « e feiā rahi roa, e ’ore roa e pau ’ia tai’o, nō te mau fenua ato’a, ’e te mau ’ōpū ato’a, ’e te mau nuna’a ato’a, ’e te mau reo ato’a, [e ti’a] i mua i te terono, ’e i mua i te Arenio, ma te ’ahu teatea i te ahura’a, ’e ma te ’āma’a tāmara i tō rātou rima ».36

Tē vaiiho atu nei au i tā’u ha’amaita’ira’a ’ei ’āpōsetolo nā Iesu Mesia, ’ia fa’aitoito ’outou ’ia ora nā roto i te parauti’a ’e ’ia ti’a i rotopū i te mau ta’ata, ma te ’āma’a tamara i roto i te rima, i te fa’aarara’a i te tamaiti a te Atua, te Tāra’ehara rahi nō tātou pā’āto’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Tē fa’ata’a nei nā ’evanelia e maha, Mataio 21–28 ; Mareko 11–16 ; Luka 19-24 ; ’e Ioane 12–21—i te mau mahana hope’a o te tāvinira’a a Iesu Mesia i roto i te tāhuti nei, tei fa’anaho-hanahana-hia ’ia ti’a i te mau tamari’i ato’a a te Atua ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. I te tahi taime, e mea ta’a ’ē ri’i te mau mea tā te mau ta’ata pāpa’i e tupu i roto, ’eiaha rā i roto i te mau ha’api’ira’a ’e te mau ’ohipa a te Fa’aora.

  2. Hi’o Mataio 21:10–11.

  3. Ioane 12:13.

  4. ’Ia au i te mau nūmera o te rahira’a melo, tē vai nei 102 592 melo i Ghana.

  5. Ioane 15:12.

  6. I te mau taime ato’a ’ia paraparau vau i te mau melo, e parau mai rātou iā’u, « Elder Rasband, tō mātou ’āpōsetolo here, ’ua here au ia ’oe ». ’Ua ’ī roa teie mau ta’ata i te Vārua ’e te here o te Atua, e mea ’ōhie nō rātou ’ia fa’a’ite i te reira here.

  7. Mataio 21:9.

  8. Hi’o Russell M. Nelson, « The Peace and Hope of Easter » (video), ’Ēperēra 2021, ChurchofJesusChrist.org/media; Isaiah 49:16.

  9. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 122:8. I te ’āva’e Tītema 1838, ’ua tāpe’ahia te peropheta Iosepha ’e te tahi feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty ma te ti’a ’ore. E mea ri’ari’a te mau huru tupura’a. I muri a’e e rave rahi ’āva’e i roto i te mau huru orara’a fifi mau, ’ua pāpa’i ’oia i te mau melo i te ’āva’e Māti 1839, e tae noa atu i te mau pure nō te ani i te Fatu ’ia aroha iāna ’e i te « feiā mo’a i roto i te māuiui ». ’Ua fa’a’ite ato’a ’oia i te pāhonora’a a te Fatu i tāna mau pure mai tei pāpa’ihia i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121–23.

  10. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 122:9 Tē hōro’a te fa’aitoitora’a a te Fatu ia Iosepha Semita i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty, i te tāmāhanahanara’a ’e te māramarama pae vārua ē, e nehenehe te ’ati ’e te mau tāmatara’a e ha’apūai ia tātou, e ha’api’i i te fa’a’oroma’i ’e te ha’avīra’a ia tātou iho. ’Ua ti’aoro mai te Fatu iāna ’ia « tāpe’a noa ā i tō haere’a », ’oia ho’i, te haere’a o te Fatu, ma te fa’a’oroma’i i te mau hāmani-’ino-ra’a ti’a ’ore, i nā reira ho’i « te tamaiti a [te Atua, tei] haere roa atu i raro a’e i teie mau mea ato’a ra. ’Ua hau ānei ʼoe iāna ra ? » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 122:8).

  11. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 122:9. Te fafaura’a ē, « e vai noa te Atua i pīha’i iho ia ’oe » e fafaura’a pāpū nō te feiā e tāpe’a pāpū i tō rātou fa’aro’o ’e tō rātou ti’aturi i te Fatu.

  12. Hi’o Zekaria 9:9.

  13. Mataio 20:18–19. ’Ua pāpa’i James E. Talmage i roto te buka Iesu te Mesia : « E ’ohipa māere i te ’orera’a te tino ’ahuru ma piti i hāro’aro’a i tāna tātarara’a. Nō rātou, tē vai ra te hō’ē huru-’ē-ra’a fifi roa, hō’ē pāpū-’ore-ra’a fifi ’aore rā hō’ē pāto’ira’a ta’a ’ore i roto i te mau parau a tō rātou Fatu here. ’Ua ’ite rātou ē, ’o te Mesia ’oia, te Tamaiti a te Atua ora ; ’e nāhea e ti’a ai i te hō’ē ta’ata mai terā te huru ’ia fa’ahepohia ’e ’ia ha’apohehia » ([1916], 502–3).

  14. Teie te parau a Iosepha Semita i te mau vahine o te Sōtaiete Tauturu i Navu, i te 28 nō ’Ēperēra 1842, mai tei fa’ahitihia i roto i te « ’Ā’amu o Iosepha Semita », Deseret News 19 nō Tētepa 1855, 218. Ma te fa’ahiti i te pene ’ahuru ma piti o te 1 Korinetia, ’ua ha’apāpū ’oia i te ’īrava toru, « ’Aore roa e ta’ata e ti’a ’ia parau ē, ’o Iesu te Fatu maori rā ’o tei parau i tā te Vārua Maita’i ra » ma te fa’a’āpī i te reira i te nā ’ōra’a ē, « ’Aore roa e ta’ata e ’ite ē, ’o Iesu te Fatu maori rā ’o tei parau i tā te Vārua Maita’i ra ». (Hi’o The First Fifty Years of Relief Society: Key Documents in Latter-day Saint Women’s History [2016], 2.2, churchhistorianspress.org.)

  15. ’Ua fa’atupu Iesu Mesia i te tāmā’ara’a hope’a ’e tāna mau pipi (hi’o Mareko 14:12–18). Tei roto nā ’ahuru ma piti Petero, Anedrea, Iakobo, Ioane, Mataio, Philipa, Toma, Baretolomea, Iakobo (te tamaiti a Alephaia), Iuda Isakariota, Iuda (taea’e o Iakobo) ’e ’o Timona (hi’o Luka 6:13–16).

  16. Iesu i te ha’amaura’a i te ’ōro’a mo’a ’e tāna mau pipi i te tāmā’ara’a hope’a (hi’o Mataio 26:26–29 ; Mareko 14:22–25 ; Luka 22:19–20).

  17. Te mahana/te pō ta’a maita’i, ’a ha’amau ai Iesu i te ’ōro’a mo’a i roto i te « piha teitei », ’ua pātoihia nō te ta’a-’ē-ra’a te mana’o i rotopū ia Mataio, ia Mareko, ia Luka ’e ia Ioane. Tē parau ra Mataio, Mareko ’e ’o Luka ē, ’ua tupu te tāmā’ara’a hope’a « i te mahana mātāmua o te ’ōro’a o te mā’a fa’ahopue-’ore-hia », ’aore rā te tāmā’ara’a nō te pāta.(hi’o Mataio 26:17 ; Mareko 14:12 ; Luka 22:1, 7) ’Āre’a rā ’o Ioane, tē parau ra ’oia ē, ’ua tāpe’ahia Iesu nā mua a’e i te tāmā’ara’a nō te pāta (hi’o Ioane 18:28) te aura’a, ’ua tupu te tāmā’ara’a hope’a hō’ē mahana nā mua a’e i te tāmā’ara’a nō te pāta. Mai te huru ra tē tū’ati ra te mau mātēria nō te fa’anahora’a ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia ’e te mau ’aivāna’a feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei nō te parau ē, ’ua fa’atupu Iesu i te tāmā’ara’a hope’a ’e tāna mau pipi i roto i te piha teitei i te ahiahi nā mua a’e ’a fa’asātaurohia ai ’oia. Te mau keresetiano e fa’ahanahana nei i te hepetoma mo’a, tē fāri’i nei rātou i te mahana maha ’ei mahana nō te tāmā’ara’a hope’a, te mahana pae ’ei mahana nō te fa’asātaurora’a ’e te sābati ’ei mahana nō te ti’afa’ahoura’a, ’ia au i te tārena grégorien.

  18. Ioane 14:18.

  19. Ioane 14:27.

  20. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:77.

  21. Moroni 10:5.

  22. Tē fa’ata’a nei te fa’atoro parau o te Bibilia, hosana te aura’a, « fa’aora i teienei ». Nō roto mai te reira parau i te Salamo 118:25. « E tū’ati te hīmene o teie salamo i te ’ōro’a o te mau sekene ’e te tāhirihirira’a i te mau ’āma’a tamara ; nō reira mai te fa’a’ohipara’a o te ta’o e te naho’a ta’ata i te taime ’a tomo ai te Fatu ma te hanahana i Ierusalema » (Fa’atoro parau o te Bibilia, « Hosana »). Hi’o Mataio 21:9, 15 ; Mareko 11:9–10 ; Ioane 12:13.

  23. Mareko 15:14 ; Luka 23:21.

  24. Te tuha’a tumu o te fa’anahora’a o te fa’aorara’a a tō tātou Metua i te ao ra ’o te hō’ē ïa tāra’ehara hope ’ore o tē fa’atupu pāpū i te tāhuti ’ore o tāna mau tamari’i ato’a ’e te fa’ateiteira’a o te feiā tei ti’amā ’ia fāri’i i te reira ha’amaita’ira’a. ’Ua parau a’era tō tātou Metua, « O vai tā’u e tono ? » ’Ua ti’a mai ra Iesu Mesia, « Inaha, teie au ; ’о vau tā ’oe e tono ».(Isaia 6:8 ’Ua ha’api’i mai te peresideni Russell M. Nelson : « Te misiōni a [Iesu Mesia] ’o te tāra’ehara ïa. Nāna ana’e teie misiōni. Fānauhia e te hō’ē metua vahine tāhuti ’e te hō’ē Metua tāne tāhuti ’ore, ’ōna ana’e iho te nehenehe e hōro’a i tōna ora ’e ’ia rave fa’ahou (hi’o Ioane 10:14–18). Te mau hopeara’a hanahana nō tāna Tāra’ehara ’aita e ’ōti’a ’e e mea mure ’ore. ’Ua tātara ’oia i te tara o te pohe ’e ’ua riro te ’otora’a i te mēnema ’ei taime poto noa (hi’o 1 Korinetia 15:54–55). Tāna hōpoi’a nō te Tara’ehara, ’ua ’itehia ïa nā mua roa a’e i te poietera’a ’e te hi’ara’a. E ’ere noa nō te ha’apāpūra’a i te ti’afa’ahoura’a ’e te tāhuti ’ore o te ta’ata, nō te fa’ati’a ato’a ra ia tātou ’ia fa’a’orehia tātou mau hara—mai te au i te mau ture i ha’amanahia e āna. Nō reira, ’ua ’īriti tāna tāra’ehara i te haere’a e ti’a ai ia tātou ’ia tāhō’ēhia iāna ’e i tō tātou mau ’utuāfare ’e a muri noa atu » (« Te misiōni ’e te ’ohipa a Iesu Mesia », Liahona, ’Ēperēra 2013, 20).

  25. Te ti’afa’ahoura’a ’o te tāhō’ē-fa’ahou-ra’a ïa te tino ’e te vairua i roto i te hō’ē huru tāhuti ’ore, e ’ore ho’i te tino ’e te vārua e ta’a ’ē fa’ahou ’e ’aita e ro’o-fa’ahou-hia i te mau ma’i o te tāhuti nei ’aore rā o te pohe (hi’o Alama 11:45 ; 40:23).

  26. Alama 5:26 ; hi’o ato’a Alama 5:14.

  27. E ’itehia te parabole o nā pāretenia hō’ē ’ahuru i roto te Mataio 25:1–12 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:56–59. Tē parau nei te mau pene hā’ati mai o te Mataio 25 ē, ’ua ha’api’i Iesu i teie parabole i roto i tōna hepetoma hope’a, i muri a’e i tōna tomora’a i Ierusalema i roto te Mataio 21 ’e nā mua noa a’e i te tāmā’ara’a hope’a ’e tōna harura’ahia i roto te Mataio 26. Ta’a ’ē atu te parabole nō nā pāretenia hō’ē ’ahuru tei hōro’ahia mai i taua hepetoma hope’a ra, ’ua hōro’a mai Iesu i te parabole nō te tumu rā’au tute (hi’o Mataio 21:17–21 ; 24:32–33) parabole nō nā tamaiti e piti (hi’o Mataio 21:28–32), ’e te parabole o te fatu ’ō vine ’ino (hi’o Mataio 21:33–46)

  28. Mataio 25:1.

  29. Mataio 25:6.

  30. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:57.

  31. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:59.

  32. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:59.

  33. Mataio 25:12. I roto i te a’ora’a i ni’a i te mou’a, tē parau ra te Fatu nō te feiā e mana’o ra ē, ’ua rave rātou « e rave rahi ’ohipa fa’ahiahia » ’a parau ai ’oia, mai tei fa’ahitihia i roto i te ’ā’amu ’o nā pāretenia ma’ama’a e pae, « ’aita roa vau i ’ite ia ’outou » (hi’o Mataio 7:22–23)

  34. Mai te pape tei riro ’ei mea faufa’a nō te orara’a tāhuti nei, ’oia ato’a ’o Iesu Mesia ’e tāna mau ha’api’ira’a (te pape ora) e mea faufa’a rahi te reira nō te ora mure ’ore (hi’o te arata’i o te mau pāpa’ira’a mo’a, « pape ora », scriptures.ChurchofJesusChrist.org ; hi’o ato’a Isaia 12:3 ; Ieremia 2:13 ; Ioane 4:6–15 ; 7:37 ; 1 Nephi 11:25 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 10:66 ; 63:23).

  35. 3 Nephi 4:32.

  36. Apokalupo 7:9.