Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12 Te Puai i Roto i te Ohipa a te Mesia


Pene 12

Te Puai i Roto i te Ohipa a te Mesia

E Mea ti’a ia tatou ia vai puai i roto i te ohipa a te Mesia e ia haapa’o maitai noa i ta tatou mau fafauraa, i to tatou Atua, e i te tumu o Ziona.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

I te hoê tau faatoparaa rauere raau no te matahiti 1857, e 19 noa to’na matahiti i taua taime ra, ua faarue atu o Joseph F. Smith i Hawaii no te ho’i i te fare mai ta’na atu misioni. Na San Francisco, Los Angeles, e San Bernardino iho oia i te hoi raa. “E ere i te mea atea roa to te pereoo auri tereraa na te tufaa apatoa i California, tape’a ihora ratou no te faanaho i to ratou puhaparaa i tae mai ai e rave rahi mau taata faaehu e te pato’i i te mau “Momoni” na ni’a i te mau pua’ahoro fenua, ma te tuhi e te parau ino e ma te faari’ari’a na roto i ta ratou mau ohipa e rave i ni’a i te mau ‘Momoni’. E ere o Joseph F. i te mea atea roa’tu i te ohi haereraa i te vahie no te tahu i te auahi, i ite atu ai oia i te hoê tufaa iti o to’na pupu taata i te hororaa i roto i te uru raau i te pae raro o te anavai iti, ia ore e itehia e te mata taata. I to’na iteraa i te reira, … puta mai nei te mana’o i roto i to’na feruriraa, “E horo anei au e tapuni i teie mau taata?’ No te aha vau e mata’u ai ia ratou? I te reira iho taime, hoi atura oia i te puhaparaa e te mau vahie i to’na na rima. Ma te pupuhi i to’na rima, parau atura te hoê taata eia haru a tutuo haere noa ai ma te piihua e te tuhi i te mau Momoni ia Iosepha F.

“ ‘E Momoni oe”?’

“Pahono ti’a’tura oia, “E, mai roto roa mai i te hohonuraa o to’u aau.’

“Haru maira te taata eia haru ia’na ma te parau e:

“A tae hoi e, o oe ana’e te _______ _______ taata faahiahia mau o ta’u i farerei! E teie taurearea, e aroha rima taua. Te oaoa nei au i te farereiraa i te hoê taata o tei tia papu no te paruru i to’na tiaturiraa.”1

I roto i to’na oraraa taato’a, ua faaea parau-ti’a noa te Peresideni Smith i te Fatu, noa’tu te mau fifi e te mau pe’ape’a. Teie ta te hoê hoa e Episekopo Faatere hoi no te Ekalesia o Charles Nibley i parau no’na, “Aore roa e mafatu taata haapa’o maitai i te parau tumu tataitahi o te huru o te taata nei e i te parau-ti’a e i te afaro e i te aroha, i to’na ra; na taua mafatu rahi ra, tei puohuhia i teie nei tino, i faariro ia’na ei taata rahi roa a’e, ei taata itoito roa a’e, ei taata maru roa’e, ei taata mâ e te maitai roa a’e i te mau taata atoa o to’na ra anotau.”2

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E mea ti’a ia tatou ia haapa’o maitai i ta tatou mau fafauraa, i to tatou Atua, e i te tumu o Ziona.

E mea tia ia tatou ia faaite i te hoê hi’oraa maitai; e mea tia ia tatou ia haapapu i roto i te faaroo.… E mea tia ia tatou ia haapao maitai i ta tatou mau fafauraa, i to tatou a Atua, i te tahi e i te tahi e i te mau opuaraa no Ziona, noa’tu e eaha te mau faaotiraa e ravehia. … Te taata o te faaea noa i roto i te basileia o te Atua, te taata o te haapa’o i to’na nunaa, te taata o te paruru ia’na iho ia ore e viivii i te mau mea o teie nei ao, o oia ïa te taata ta te Atua e faarii, o ta te Atua e paruru, o ta’na e paturu e o ta’na e haamanuïa i te fenua nei, noa’tu e te oaoa ra oia no to’na ti’amâraa e aore râ, te tape’ahia ra i roto i te fare auri, noa’tu e tei te tahi noa’tu vahi, e upoo-ti’a mai ihoa oia i te pae hopea.3

Te ite nei tatou e te painu ra te ao nei i teie mahana i te pae ihoa ra no te haapa’oraa faaroo. Mai te mea e roaa i te taata na roto i te rave’a mama, mai te mea aita e titauhia te hoê tautooraa, aita roa ia ratou e haapeapea ia farii i te tahi maa vahi iti. E ere te reira i te huru no te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. E ere atoa te reira i te huru no te hoê haapa’oraa ora. Te hinaaro nei ra vau e parau ia outou e, e ere te haapa’oraa a te Mesia i te hoê haapa’oraa no te Sabati ana’e ra, e ere i te hoê haapa’oraa no teie noa taime, e haapa’oraa râ o te ore roa e hope; e taa ê atu i te mahana Sabati, e horo’a oia i to’na mau melo haapa’o maitai i te Monire, te Mahana Piti, te Mahana Toru e te taato’araa o te mau mahana o te hebedoma, te mau hopoi’a ma te haavare ore, e ma te puai atoa hoi. Eita atoa vau e hinaaro e aufau i te hoê moni rahi no te hoê haapaoraa no te Sabati e aore râ, i te hoê haapaoraa a te taata nei noa’tu e, na te mau perepitero e aore râ, na te mau taata rii noa.

Ta’u haapa’oraa e haapa’oraa ïa na te Atua. O te haapa’oraa ïa a Iesu Mesia, ahiri e aita ra, e mea faufaa ore ïa te reira ia’u, e e faufaa ore atoa ïa i te mau taata ê noa’tu no te pae ihoa ra o te haapa’oraa faaroo. E ahiri e aita te reira e vai ra i roto i to’u varua, e ahiri e aita vau i farii i te reira i roto i to’u mafatu e aore râ, aita vau i tiaturi i te reira ma to’u puai atoa, ma to’u mana’o atoa, e ahiri aita vau i faariro i te reira na’u iho e i faaherehere papu i te reira i roto i to’u aau i te mau mahana atoa o to’u oraraa—i te mau mahana atoa o te hebedoma oia atoa i te mau mahana faafaaearaa, i te vahi mo’emo’e e i te vahi taata, i te fenua iho e i te fenua êê, oia atoa i te mau vahi atoa, i reira te haapa’oraa a te Mesia, te haapa’oraa no te mau tautururaa maitai, te haapa’oraa o te parautia, te haapa’oraa o te viivii ore, te haapa’oraa o te maru, o te faaroo, te faaoraraa faaoraraa e te faateiteiraa i roto i te basileia o to tatou Atua-e ere ia ta’u haapa’oraa i te evanelia a te Tamaiti a te Atu-a. Te auraa teie o te “Momoni,” e o teie te huru o te haapa’oraa o ta tatou e haapii atu i ta tatou mau tamarii. E mea tia ia farii tatou iho i te reira e ia haapii atu ma to tatou atoa aau i to ratou râ aau e mai to tatou here i to ratou râ here, e i reira tatou e nehenehe ai e faauru ia ratou na roto i to tatou faaroo, to tatou haapa’o maitai e to tatou tiaturi i te Ekalesia.4

E hopoi’a na tatou ia ti’a-papu-atu i mua i te pato’iraa.

Hoê o te mau maitai teitei roa a’e o te mau faatereraa mau maoti râ, o te hoê ïa itoito rahi. A aparau ai tatou no ni’a i te itoito e te huru no te faatereraa, e faaohipa ïa tatou i te mau parau o te faahoho’a i te huru o te oraraa na roto i te reira te mau taata e nehenehe ai ia maiti na roto i te iteraa papu mau i te e’a o ta ratou e pe’e ma te tape’a papu i to ratou mau iteraa papu. Aita roa e tau i itehia i roto i te Ekalesia e aita to’na feia faatere i titauhia ia riro ei mau taata itoito, eiaha noa i te itoito no te aro i te mau fifi o te tino, ia aueue ore ra i roto i to ratou tiaturiraa maramarama e te afaro.5

E mea oto ra ia ite e, te vai nei te hoê pùpù o te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea Nei o te tamata nei i te faarahi i te “Faaroo Momoni” noa’tu e ere te reira i te mea tia. Te hinaaro nei ratou ia faatuea ta tatou nei haapa’oraa i te mau haapiiraa e te mau hinaaro o te tahi atu nuna’a. E au ra e, e mea haape’ape’a a’e na ratou ia vai au noa ratou e te mau taata o te ao nei eiaha râ, ia ora mai te au i te mau parau tumu o te evanelia.… E mea tia i teie mau huru taea’e ia haamana’o e, eita te mau haapiiraa paari a to te ao nei e nehenehe ia pu’oihia’tu ma te fifi ore i te mau parau tumu o te evanelia.…

… Ia hinaaro te hoê ia riro ei Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e mea titauhia ia haapae i te mau opuaraa e te mau mea arearea o te ao nei; e mea titauhia te haapa’o-maite-raa, te puai i roto i te feruriraa, te here i te parau mau, te haapa’oraa i te mau parau tumu e te titau anaanataeraa i te ite o te parau mau ia haere manuïa i mua. Te auraa râ, ia tamau noa to tatou mau mana’o i te au-ore-hia. Te auraa râ, ia aro-hopea-ore noa i te hara e te mau peu viivii o te ao nei. E ere teie e’a i te mea ohie, … e mea na roto râ i teie ho’o tatou e nehenehe ai ia faati’a i te parau mau, ia haapapu i to tatou ti’araa taata nei e ia tape’a mâ noa i te mau parau tumu o te evanelia tei horo’ahia mai ia tatou.6

Te vai ra te mau taata o te rave itoito nei i te mau mea atoa no te faatupuraa i te tahi mau hotu. E aro ratou i te mau ino e e pato’i ratou i te mau hape tei hurihia i ni’a ia ratou e i ni’a i te tahi atu mau taata; area râ, ia pau ana’e râ ratou, ia ite ana’e ratou e, te fifi ra te hoê opuaraa parau-ti’a, e ua manuïa te feia opuaraa inoino, e faarue ratou. Eaha ïa te faufaa? O teie te uiraa matamua roa o te tae mai i roto i to ratou feruriraa. E ite ratou i te feia inoino ia manuïa. E ite ratou i te mau taata roo inoino ia faaturahia e to ratou mau taata tupu e tae noa’tu i te tiaturi papuraa e, na te oraraa e haamauruuru i te tereraa o te ohipa ino. E ore roa ratou e faaurûhia no te hoê tiaturiraa o ta ratou i mana’o e, e tumu faufaa ore te reira. E parau ratou e, ua mo’e te reira, e iriti mai râ matou i te mea e au na matou e a faarue atu ai. Ua paruparu to ratou mana’o. Te feaa nei te tahi i te mau opuaraa a te Atua. E itoito to ratou no te taata nei area râ, aita to ratou e itoito no te faaroo.

Auê ia huru-ê-raa ia Paulo! Ua ha’a oia ma te mata’u ore, ua poro oia i te parau mo’a, ua pato’i oia i te enemi tera râ, ua upooti’a oia i ni’a iho ia’na. Ua faarirohia oia ei mau-auri e ua faaruru oia i te hoê faahaamâraa na feia o te ture. Ua ru’uru’uhia oia i te mau fifi, e ua tia’i noa te pohe ia’na tera râ, ua vai itoito noa oia. E itoito to’na no te faaroo. A tai’o na i teie mau parau oto o ta’na i faatae atu i to Ephesia, o tei papa’ihia i roto i te Ephesia 6:13, tei haapohohia i te taime i mana’o ai e rave rahi feia e, ua mou to ratou tumu. “A rave hoi outou i te haana tama’i atoa a te Atua ra, ia tia ia outou ia pato’i atu i te enemi i te mahana ino ra, e tia roa a’era ïa ia mau â.”

I muri a’e i to tatou raveraa i te mau mea atoa no te parau mau, te pato’iraa i te ino o ta te mau taata i rave i ni’a ia tatou, te faateiaha-raa-hia e te mau mea ino, e mea titauhia tatou ia àro noa â. Eita e ti’a ia tatou ia faarue, eita atoa e ti’a ia huna. Eita te mau tumu rahi e upooti’a na roto noa i te hoê u’i. Te itoito o te faaroo râ, o te ti’a papu raa ïa i mua i te hoê pato’iraa i muri mai i to tatou tamataraa. Te itoito o te faaroo, o te itoito ïa o te haereraa i mua. Te mau taata te vaira te reira huru mo’a ia ratou, o ratou ïa te haere tamau noa; aita ratou e faatiahia ia otohe mai te mea e, te hinaaro ra ratou i te faaea. Aita ratou i hamanihia e to ratou iho puai e to ratou iho paari; e mauhaa ra ratou no te hoê ture teitei e no te hoê opuaraa mo’a.

E faarue vetahi no te ape i te mau fifi… Aita teie feia e tai’o nei i te aamu, mai te mea noa’tu te na reira ra ratou, eita ratou e ite i te rima o te Atua i roto i te mau ohipa a te mau taata no te mea, e ite noa ratou na roto i te mata o te taata eiaha râ, na roto i te mata o te faaroo. Ua tinai ratou i te haapaariraa—ua faatea ratou i te Atua i rapae i te mau mea atoa. Aita ratou i ahu i ta’na haana tama’i atoa. Ia ore ana’e te reira, e faateiahahia ratou e te mata’u e te taia e, e marua ratou. E au ra e, ua ti’a i teie nei feia ia tupu te mau fifi. E hopoi’a ra na te feia mo’a a te Atua “ia pato’i” noa’tu e, ua faateiahahia tatou e te ino.7

Ia faaoti ana’e te hoê taata i te faarue i te ao e ta’na mau peu ino e te mau hara, e ia faaite i to’na ti’araa ei melo no te nunaa a te Atua o te faaino-noa-hia nei i te mau vahi atoa, e titauhia te itoito, te faataataraa, te tiamâ i roto i te huru o taua taata ra, te hoê maramarama hau a’e e te hoê titauraa o te ite varavarahia nei i rotopu i te mau taata; no te mea e ape te mau taata i te mau mea faahiahia ore no te mea, aita te reira e hopoi mai i te haapoupouraa e te arueraa no ratou, o te faatea hoi i te mea o ta ratou e parau ra e, te hanahana e e aore râ, te hoê i’oa maitai.8

Ia haamauhia te varua o teie evanelia i roto i to’u aau noa’tu e, e roohia vau i te veve, i te pe’ape’a, i te hamani inoraa e aore râ, i te pohe, o vau ra e to’u utuafare, e tavini matou i te Atua e e haapa’o hoi i ta’na mau ture. Teie râ, te fafauraa oia hoi, e haamaitaihia outou na roto i to outou haapa’oraa. E faatura te Atua ia ratou o te faatura ia’na e, e haamana’o oia ia ratou o te haamana’o ia’na. E paruru turu e e paturu oia ia ratou o te paruru i te parau mau e o tei haapa’o maitai i te reira. No reira, e tauturu te Atua ia tatou, ia haapa’o maitai i te parau mau, i teie nei e amuri noa atu.9

E nehenehe tatou ia riro ei mau fa’ehau puai i roto i te ohipa a te Mesia.

A faaroo ai au i te mau taea’e i teie ahiahi, ua feruri hohonu vau no ni’a i te tahi o to tatou mau hoa tei pohe. Ia hi’o ana’e tatou i muri e ia haamana’o i te Peresideni Young, Heber C. Kimball, Willard Richards, George A. Smith, Orson Pratt, Parley Pratt, te Peresideni John Taylor, Erastus Snow e tauatini atu Feia Mo’a itoito e te haapa’o maitai a te Atua, o tei faaruru i te mau hamani-ino-raa i Ohio, i Missouri, e i Illinois, e o tei tiahihia i rapae i to ratou mau tiahapa e rave rahi mau taime, e i te pae hope’a, ua puhapa i roto i te medebara ma te taa ore maori râ, te fafauraa ana’e a te Varua Maitai i roto i to ratou mau aau e, e roaa mai te hoê vahi no te haamaharaa i te rohirohi o to ratou mau avae —no te mea ua a’ua’uhia ratou i rapae i to ratou mau fare, ua faarue i to ratou mau utuafare, to ratou mau hoa ma te ite ore eaha te mea e tupu i muri mai, e na roto noa i te ite atearaa e te ite o te taata nei i imi ai ratou i te hoê vahi faafaaearaa tera râ, ua haere tutava ratou na te mau vahi mahorahora, ua rohirohi hoi auaa râ, ua faaarahia to ratou tiaturiraa e to ratou faaroo aueue ore i ta’na parau—e a hi’o ai tatou i roto i te mau tau i mahemo i muri e a feruri ai i te mau mea i tupu na, eita roa e ti’a ia tatou ia haamo’e i teie mau taata e i teie mau vahine haapa’o maitai. Aita roa ratou i paruparu i roto i to ratou tere, aita roa ratou i hoi faahou e rave i ta ratou ra mau peu tahito, aita roa ratou i faatea i te parau mau. A rahi noa’tu ai te mau tamataraa e to ratou hoi tere, a rahi noa’tu te mau faataupupuraa, rahi noa’tu â to ratou paari e te aueue ore.10

Mai to’u â apîraa, ua tavini au i muri i te mau taata mai ia Brigham Young, Heber C. Kimball, Willard Richards, George A. Smith, Jedediah M. Grant, Daniel H. Wells, John Taylor, George Q. Cannon, Wilford Woodruff e to’na na tauturu, e o Lorenzo Snow e to’na mau tauturu, te mau melo no Te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, te Mau Hitu Ahuru, e te Mau Tahu’a Rahi i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i Te Feia Mo’a i Te Mau Mahana Hopea Nei, hau atu i te ono ahuru matahiti; e, ia faaroohia ta’u mau parau e te mau taata èè atoa o te faaroo mai i to’u reo, te hinaaro nei au i te faaite papu ia outou e, aita roa e feia hau atu i te maitai i teie mau taata o tei ora na e o ta’u i matau. E nehenehe ta’u ia faaite papu no te mea ua matau maitai au ia ratou, ua paari mai au i rotopu ia ratou, ua amui atu vau e o ratou i roto i te mau apooraa, i roto i te mau pure e te mau aniraa onoono, e i roto i te mau tere i tera puhaparaa e tera puhaparaa, mai te tahi pae o te fenua i te tahi pae, e i te mau tere na te mau vahi mahorahora. Ua faaroo vau ia ratou i te vahi mo’emo’e e i te vahi taata, e te faaite atu nei au ia outou i to’u iteraa papu e, e mau taata ratou no te Atua, e mau taata parau-ti’a, e mau taata mâ, e mau taata faahiahia na te Atua.11

E teie to tatou mau tuahine rave ohipa i roto i te Sotaiete Tauturu. … E mau tuahine o tei amui atu i te MauTaatiraa no te Haamaitai te tahi e te tahi, e o teie amui atoa’tu i roto i te ohipa a te Paraimere e i te mau faanahonahoraa a te Hapiiraa Sabati.… Te haamaitai nei matou ia ratou no te mea, te vai ra to matou tiaturiraa ia ratou. Te tiaturi nei matou e, ua roaa to ratou ite no ratou iho e aita ratou e tipe’e nei i te maramarama o vetahi? Ua ite matou e, aita i feaa to ratou parau-ti’a, ua ite matou i to ratou here i te Atua e ua here atoa i te ohipa hau atu i to ratou iho mau hinaaro taata. Ua matau matou e rave rahi o ratou e ua ite matou e, ua ite atoa ratou i te reira. Te here nei matou ia ratou; te faatura nei matou ia ratou, te tiaturi papu nei matou ia ratou; e vaiiho mai te Fatu i Ta’na mau haamaitairaa i ni’a ia ratou.12

E itehia te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te ohiparaa i te mau vahi atoa, i te utuutu itoitoraa i roto i te mau taime e hinaarohia, te tautururaa i te feia veve, te tamahanahanaraa i te feia o tei ro’ihia i te ati, te hahaereraa i te mau vahine ivi e te mau otare, e te tereraa i te mau vahi atea no te horo’araa i te mau parau haamaramaramaraa faufaa rahi.13

Te hoê o taua feia faahiahia a te Atua, o te Peresideni Heber C. Kimball ïa. E taata paari mau teie mai te auri ra te huru i roto i te mau hopoi’a e horo’ahia ia’na. E mea mâ oia mai te auro ra tei tamâhia. Aita oia e mata’u i te mau enemi e aore râ, i te pohe. E mea aravihi e ua î i te varua o te mau peropheta. E mea faauruhia e te Atua. E mea itoito i roto i te iteraa papu o te Mesia, e hoa e e ite aueue ore no te piiraa mo’a e no te misioni a Iosepha Semita. Ua piihia oia na roto i te aroha o te Atua, ua faatoro’ahia na roto i te mana ora, ua ora e ua pohe ei aposetolo na te Fatu o Iesu Mesia.14

Te tiaturi nei au e, te turu papu nei te mau taea’e no te Tino Ahuru Ma Piti o tei piihia, o te faaoti râ i ta ratou mau ohipa no te faahaereraa i te basileia o te Atua i mua, e te vai hoê nei ratou i roto i ta ratou opuaraa no te paturaa ia Ziona. … E mea tiamâ i roto i te ti’aturiraa o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e mea itoito i roto i to ratou iteraa papu, e mea puai e te mata ara i roto i to ratou haapa’o maitai i te mau hinaaro o Ziona.15

I teie nei, ia haamaitai mai te Atua ia outou. Ia parahi mai te hau e ia rahi te here o te parau mau i roto ia outou; ia faaunauna noa te viretu i to outou mau haere’a. Ia ora parau-ti’a noa outou e te haavare ore i mua i te Fatu, ia tape’a maite i te faaroo e ia itoito noa i roto i te iteraa papu no ni’a ia Iesu Mesia; no te mea, o oia o tei itoito ra, e haamauruuruhia ia oia. Ia haamaitai mai te Atua ia outou, o ta’u ïa pure na roto i te i’oa o Iesu Mesia. Amene.16

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te auraa o te parau ia itoito i roto i te iteraa papu o te Mesia? Nahea tatou ia faaite i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa e, te here nei tatou i ta tatou haapa’oraa faaroo e i to tatou Atua?

  • No te aha e ere te haapa’oraa faaroo a te Mesia i te “haapa’oraa no te Sabati noa”? Nahea tatou ia haapii i ta tatou haapa’oraa faaroo i ta tatou mau tamarii “mai to tatou aau i to ratou râ aau e mai to tatou here i to ratou râ here”?

  • Nahea tatou te mau melo o te Ekalesia ia tamata i te faatiani i te Evanelia na roto i te taui-rii-raa i te ture”?

  • Nahea tatou ia faaite i te faaoromairaa tano no te mana’o e te mau peu huru rau o te tahi atu mau taata ma te taui ore i to tatou haapa’o i te mau parau tumu?

  • Nahea tatou ia haapii i te tahi atu mau taata e tae noa’tu i ta tatou mau tamarii, i te mau parau tumu mai te itoito, te haapa’o maitairaa i te mau parau tumu, e te ora itoitoraa no te faaohiparaa i te evanelia?

  • Mea nahea to te mau Feia faatere matamua o te Ekalesia faaiteraa i to ratou itoito e to ratou mata’u ore na roto i to ratou mau iteraa papu? Eaha ta tatou i haapii no ni’a i te itoito e te mata’u ore i roto i te oraraa o tei mau Feia Faatere?

  • Eaha te “itoito i roto i te faaroo’? I nahea to outou faaiteraa i te itoito i te mau taime o te pato’iraa?

  • Nahea tatou ia faaoti ma te mata’u ore i to tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia?

  • Eaha te mau haamaitairaa e noaa ia tatou e i to tatou mau utuafare na roto i te haapa’o itoitoraa i te mau parau tumu o te evanelia? (A hi’o PH&PF 14:7.) Eaha te mau utu’a mure ore e tae i te feia tei ore e itoito i roto i te iteraa papu o Iesu? (A hi’o atoa PH&PF 76:79)

Faahororaa

  1. Charles W. Nibley, “Te mau Haamana’oraa” i roto i te Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 518.

  2. Charles W.Nibley, “Te mau Haamana’oraa,” api 525.

  3. Gospel Doctrine, api 257.

  4. Gospel Doctrine, api 394–95; paratarafa ê atu.

  5. Gospel Doctrine, api 155.

  6. Tabula a te taata Nene’i: Te Tumu, eiaha te Faarahi,” Improvement Era, Tiurai 1906, api 731 e 733

  7. Gospel Doctrine, api 119–20.

  8. Gospel Doctrine, api 211.

  9. Gospel Doctrine, api 251.

  10. Deseret News: Afa hopetoma, 9 no Atete 1898, api 1.

  11. Gospel Doctrine, api 169.

  12. I roto Conference Report, Atopa 1906, api 9.

  13. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka. (1965–75), buka 4, api 296.

  14. Gospel Doctrine, api 198-99.

  15. I roto Conference Report, Eperera 1906, api 2.

  16. I roto Conference Report, Eperera 1906, api 8.

Hōho’a
Apostle Paul writing

Te papa’i raa a te te Aposetolo Paulo, na Robert Barrett. Ua parau te Peresideni Joseph F. Smith e “ua parahi Paulo i roto i te haavîraa, e ua tia’i noa te pohe ia’na tera râ, ua vai itoito noa oia. Ua riro oia ei itoito no te faaroo” (Gospel Doctrine, api 119).