Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 39 Haapuiai i te mau Utuafare i roto i te mau Pö Utuafare


Pene 39

Haapuiai i te mau Utuafare i roto i te mau Pö Utuafare

E haapuai te mau pö utuafare i te here i roto i te utuafare e te faaroo i roto i te aau o te melo tataitahi o te utuafare.

Aamu o te oraraa o Iosepha F. Semita

No te Peresideni Iosepha F.Semita, mea faufa to’na utuafare, mea faufaa rahi mau. Ua parau pinepine oia no nia i te “utuafare faatoroahia e te Atua” e ua faahiti oia e, ua haamauhia “te niu o te basileia o te Atua, o te parau tia, o te haereraa i mua, o te tupuraa” i nia i te utuafare.1

I te matahiti 1915, ua faaite te Peresideni Semita e to’na mau Tauturu i mua i to te Ekalesia i te hoê faanahoraa pö utuafare i te hepetoma hoê, ma te faarû i te mau metua ia rave i te taime no te haapii i ta ratou mau tamarii i te parau na te Atua. I muri mai, a haamaramarama ai te Peresideni Semita i te faanahoraa no te pö utuafare, ua ani oia i te mau utuafare ia faataa i te hoê hora e aore ra hau atu no te haaputuputu na roto i te tura—no te himene i te mau himene a te ekalesia e te tahi atu mau himene, no te pure, no te tai’o i te mau papairaa mo’a e i te tahi atu mau buka maitatai, no te faaroo i te mau pehe maitatai, no te paraparau i te mau parau tumu no nia i te utuafare, e te mau haapiiraa no nia i te mau parau tumu o te evanelia e no nia i te oraraa, e no nia i te mau hopoia a te mau tamarii i mua i to ratou mau metua, no te fare, no te Ekalesia, te sotaiete e te nunaa.”2

Ua riro teie faanahoraa no te pö utuafare ei tiaturiraa papü no te Peresideni Semita e “e hopoia faufaa ta te mau metua no te haapii i ta ratou mau tamarii, mai to ratou aruaruraa e tae roa’tu i te taime e riro ai ratou ei mau tane e ei mau vahine, i te mau parau tumu atoa o te Evanelia, e ia au i te puai o te mau metua, ia tuu i roto i te aau o to ratou mau tamarii te here i te Atua, i te parau mau, i te viretu, i te haavare ore, i te roo maitai e i te titiaifaro i ni’a i te mau mea maitai atoa.”3

I te matahiti 1917, ua faahiti te Peresideni Semita i te Feia Mo’a e: “e rave rahi mau utuafare o te haapao nei i te mau pö utuafare, e te tupu maitai ra teie mau pö utuafare.”4 I teie mahana, te tamau noa nei â te Ekalesia i te haapapu te mau aratairaa faufaa i roto te faanahoraa matamua o tei haamauhia e te Peresideni Semita.

Te Mau Haapiiraa a Iosepha F. Semita

A haapii i to outou utuafare ia here i te Atua e i te mau parau tumu o te Evanelia.

Te niu o te basileia o te Atua, o te parau tia, o te haereraa i mua, o te hoturaa, o te ora mure ore e o te haamaitairaa mure ore i roto i e basileia o te Atua, ua haamauhia ïa te reira i roto i te utuafare i faatoroahia e te Atua.5

Te faito utuafare o te “Momoni” o te hiero ïa o te utuafare, e i reira te mau melo o te utuafare e haaputuputu ai i te poipoi e i te pö, no te pure e no te arue i te Atua, i roto i te i’oa o Iesu Mesia.… I onei e haapiihia ai e e haavïhia na roto i te marü, te mau parau tumu no te oraraa morale e te mau parau mau no te faaroo, e ia amuihia anae raua, e tupu ïa te parau tia o te faateitei i te hoê nunaa, e o te tape’a i taua hara ra o tei pari noahia’na i te mau taata atoa.6

A haapii i ta outou mau tamarii ia here i te Atua. A haapii ia ratou ia here i te mau parau tumu o te Evanelia a Iesu Mesia. A haapii ia ratou ia here i to ratou taata tupu, e tae noa’tu i to ratou mau taata tupu i roto i te Ekalesia, ia vai tia ratou i roto i to ratou autaeaeraa i te mau taata o te Atua. A haapii ia ratou ia faatura i te autahuaraa, ia faatura i te mana ta te Atua i tuu i nia i Ta’na Ekalesia no te faatere tano o Ta’na Ekalesia. E fare haapaoraa te fare o te Atua, eere hoi i te fare no te aehuehue. Eita te hoê noa ae fare e riro ei fare no te haapaoraa mai te peu aita i faanahonahohia ia au i te faanahoraa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.7

Mea iti roa te paieti, mea iti roa te here e te mata’u i te Atua i roto i te utuafare; ua rahi te here i te mau faufaa o teie ao, te pipiri, te haapao-ore-raa ia vetahi ê, e ua iti te haamoriraa i roto i te utuafare, ahiri aita ra, eita roa ia teie mau mea e tupu i te rahi i rapae au i te utuafare. No reira, o te utuafare ïa te tia ia faaapihia.… Ia hotu ruperupe i roto i to outou utuafare te here, te hau, te Varua o te Fatu, te marü, te aroha e te tusia no vetahi ê. A faaore i te mau parau toiaha, te nounou, te feii, te afaifai parau, te parau faufau e te mau parau e faahiroa ra i te mau mea faufau, te faainaina atua, e a vaiho i te Varua o te Atua ia tomo na i roto i to outou aau. A haapii i teie mau mea i ta outou mau tamarii, ma te varua e ma te mana, e ma te paturuhia e te haapuaihia e to outou hioraa maitai. A faaite ia ratou mea haehaa mau outou, e a rave te mau mea ta outou e haapii ra ia ratou. Eiaha e vaiho na te mau eivanaa e haapii i ta outou mau tamarii i nia i teie mau mea, tera ra a haapii ia ratou na roto i to outou iho ite e to outou iho hioraa, i roto i to outou iho utuafare. Ia riro outou iho ei feia aravihi no te parau mau. Ia riro ta tatou mau apooraa, ta tatou mau fare haapiiraa, ta tatou mau faanahoraa, ei tauturu ê atu, eiaha ra ia faarirohia ei haapiiraa tumuhoê roa, i te mau haapiiraa e i te mau faaineineraa o ta tatou e horoa ra i roto i te utuafare.8

I roto i te mau pö utuafare, a haapii i to outou utuafare ia haere ma te titiaifaro i mua i te Fatu.

Te haapii ra matou i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ia haapao maite i te mau faaueraa a te Fatu o tei horoahia i roto i te tufaa 68 no te PH&PF (irava 25–28):

“E teie faahou a, mai te mea e tamarii ta te mau metua i Ziona, e aore râ i roto i te hoê o to’na ra mau titi i haamauhia ra, o te ore hoi e haapii atu ia ratou ra ia ite papu roa i te parau no te tatarahapa, te faroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te Bapetizoraa e te horoa no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te va’u o te matahiti ra, tei nia iho ïa te hara i te upoo o te mau metua;”

“E riro teie ei ture no to Ziona ra, e aore ra i roto i to’na mau titi o tei haamauhia ra;

E e bapetizohia to ratou ra mau tamarii no te haamatararaa i to ratou ra mau hara ia naehia te va’u o te matahiti, e e farii hoi i te tuuraa rima ra.

E e haapii atoa ratou i to ratou ra mau tamarii ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu.”

Mea tia atoa i te mau tamarii i Ziona ia haapao maite i te faaueraa ta te Fatu i horoa i te nunaa tahito o Iseraela, e i te haapii faahou â i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei: “A faatura’tu i to metua tane, e to metua vahine, ia haamaorohia to oe pue mahana i te fenua ta to Atua ta Iehova e horoa no oe na.” (Exodo 20:12)

Mea tano maitai teie mau heheuraa i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, e mea titauhia i te mau metua tane e i te mau metua vahine o teie Ekalesia ia haapii e ia faaohipa i teie mau faaueraa i roto i to ratou mau utuafare.

No teie mau tumu, te ani onoono nei matou ia haamauhia te “Pö Utuafare” i roto i te Ekalesia taatoa, e i reira te metua tane e te metua vahine e haaputuputu haati ai i ta raua mau tamarii tamahine e ta raua mau tamarii tamaroa i roto i te fare, e e haapii ai ia ratou i te parau a te Fatu. E i reira atoa raua e ite maitai ai i te mau hinaaro e i te mau titauraa o to raua mau utuafare, e e mea na reira atoa ratou paatoa e matau maitai ai ia ratou iho, e e ite maitai ai i te mau parau tumu o te Evanelia a Iesua Mesia. Ia faataahia te “Pö Utuafare” no te pure, no te himene i te mau himene a te Ekalesia e i te tahi atu mau himene, no te tai’o i te mau papairaa mo’a e i te tahi atu mau buka maitatai, no te faaroo i te mau pehe maitatai, no te paraparau i te mau parau e au no te utuafare, e no te horoa i te mau haapiiraa no nia i te mau parau tumu o te Evanelia e no nia i te oraraa morale, no nia i te mau hopoia a te mau tamarii i mua i to ratou mau metua, i roto i te utuafare, i te Ekalesia, i te sotaiete e i te nunaa. E mai te mea te vaira te mau tamarii nainai, e nehenehe ia faatamau aauhia te tahi mau parau, ia himenehia, ia faatiahia te mau aamu e ia faatupuhia te mau hauti. E nehenehe atoa e faatupu i te tahi amuamuraa o tei faaineinehia i roto i te utuafare iho.”

Eiaha roa’tu te faito etaeta e te huru haavî ia faahotuhia i roto i te po utuafare, ia amui râ te utuafare taatoa i roto i te faaoaoaraa.

Na roto i teie mau haaputuputuraa e tupu te tiaturiraa i rotopu i na metua e i te mau tamarii, i rotopu i te mau taeae e i te mau tuahine, e riro atoa teie mau haaputuputuraa ei taime no na metua no te horoa i te mau parau faaara, te mau parau tauturu, e te mau parau aratai i ta raua mau tamarii tamaroa e i ta raua mau tamarii tamahine. E riro atoa teie mau haaputuputuraa ei ravea no te mau tamarii no te faaite i to ratou faatura i to ratou metua tane e i to ratou metua vahine, e i te faaite i to ratou mauururu no te mau haamaitairaa o te utuafare e ia tupu hoi te fafauraa o ta te Fatu i parau e, e faaroahia to ratou pue mahana e e farii ratou i te oaoa …

Te … titau nei matou i te feia faatere atoa o te mau pupu i roto i te Ekalesia ia paturu i teie faanahoraa e ia faaitoito i te feia api ia faaea i roto i to ratou utuafare i te pö, e ia horoa i to ratou puai ia faariro i te pö utuafare ei taime no te farii i te ite, ei mea haona e te anaanatae hoi.

Mai te peu e haapao te Feia Mo’a i teie aratairaa, te fafau nei matou e farii ratou i te mau haamaitairaa rahi. E tupu te here e te haapao i te rahi i roto i te utuafare. E tupu te faaroo i roto i te aau o te feia apï no Iseraela, e e farii ratou i te mana no te patoi i te mana o te diabolo e te mau faahemeraa e haati ra ia ratou.9

I roto i te Ekalesia taatoa, e vai mai te varua tahoê, te varua paieti e te varua faaroo.… No te haamauraahia te pö utuafare i tupu ai teie mau huru maitai atoa. Ua itehia te manuia no te aratai i te vahi e hinaarohia ra, ia faatupuhia hoê pö i te hebetoma … no te faaoaoa, no te haamaitai e no te au o te utuafare, ma te faaterehia na roto i te nahonaho e te varua paieti; ia titauhia maitehia te mau melo i te mau vahi atoa ia na reira atoa.10

Ia amo maite tatou i to tatou tiaraa ei mau metua i Ziona.

Te taio nei tatou i roto i te PH&PF e, e mea titauhia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia “haroaroa i te parau no te tatarahapa, no te faaroo i te Mesia, te Tamaiti a te Atua ra, e no te bapetizoraa e te horoa no te varua maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te va’u o te matahiti ra.” “E e haapii atoa ratou i to ratou ra mau tamarii ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu.” E mai te peu eita te mau metua e rave i te reira, e mai te peu e haere ê atu e e fariu ê atu te mau tamarii i te parau mau, i reira ua parau te Fatu e topa ïa te hara i nia i te upoo o te mau metua (PH&PF 68:25, 28)…

Mea tia ia rave tatou i te mau mea i titauhia ia tatou, e ia haapupu e, te amo ra tatou i to tatou tiaraa ei mau metua i Ziona. Mea tia ia tahoê te mau metua vahine i to ratou mau hoa faaipoipo, e te mau tane faaipoipo i ta ratou ra mau vahine faaipoipo, no te faauru i ta ratou mau tamarii i roto i taua e’a ra … Ia haere ê noa’tu ta’u mau tamarii, eita ïa mea na roto atu i to’u fariiraa i te reira. Mai te peu e fariu ê atu ratou, ua na reira ïa ratou noa’tu ta’u mau patoiraa. E aparau vau i ta’u mau tamarii; e haa vau ma to’u puai atoa ia vai tia e ia haapao noa ratou i te Evanelia e mai ia’u atoa e tamata nei i te haapao; no te mea aita anae ratou i pihai iho ia’u i roto i te basileia o te Atua, ua ite ïa vau e, eita to’u utuafare i te mea titiaifaro roa …

Te hinaaro nei au ia ite ta’u mau tamarii e te mau tamarii atoa i Ziona e, aita’tu e mea faufaa rahi ae i roto i teie ao maoti ra te iteraa e, ua faahoi faahouhia mai te Evanelia i te fenua nei i teie mau mahana hopea nei na roto i te Perofeta Iosepha Semita. Aita’tu e mea e nehenehe e mono i te oreraa e ite i te reira. Aita’tu e mea i te fenua nei e faaauhia i te faahiahia ia ite ia Iesu Mesia. No reira, ia aupuru te mau metua atoa i Ziona i ta ratou mau tamarii, e ia haapii ia ratou i te mau parau tumu o te Evanelia, e ia imi i te mau ravea atoa ia amo te mau tamarii i ta ratou mau hopoia—eiaha no te haapao ture noa no te mea ua titauhia te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii—ia tamata râ te mau metua i te tuu i roto i te aau o te mau tamarii, te varua o te parau mau e te here tamau i te Evanelia, ia tia hoi i te mau tamarii ia amo i ta ratou mau hopoia, eiaha no te faaoaoa noa i to ratou mau metua, no te mea atoa râ te vai ra te hiaai i roto ia ratou ia amo i ta ratou iho mau hopoia.11

E au mau taeae e au mau tuahine here e, a haapao maitai i ta outou mau tamarii; a haapii ia ratou i roto i to ratou aruaruraa i te mau parau tumu o te parau mau; a haapii ia ratou ia ora i te hoê oraraa parau tia, ia faatupu i te faaroo i te Atua, e ia pure i te Fatu ma te faaroo ia farii ratou i te îraa o te aupururaa a te Fatu e ia riro hoi ratou ei feia ai’a i te faaoraraa i roto i To’na basileia.12

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Mea nahea te “niu mau o te basileia o te Atua” i patuhia ai i nia i te utuafare?

  • Eaha te mau parau tumu faufaa e tia ia haapiihia i roto i te utuafare ei haapuairaa i to tatou s

  • Nahea tatou e haapii ai i ta tatou mau tamarii ia here i te Atua e ia here i te mau taata? Nahea tatou ia haapii ia ratou ia faatura i te autahuaraa?

  • Eaha te mau haapiiraa ta te Peresideni Semita i horoa no te faarahi i te faaroo e no te faaiti i te here i te mau faufaa o teie nei ao i roto i to tatou mau utuafare? Nahea outou ia imi i te faariro i te mau hinaaro o te ao nei ei hinaaro iti ae i roto i to outou utuafare?

  • Nahea te mau pö utuafare e tauturu ai i te mau metua ia faatupu i te mau faaueraa ta te Fatu i horoa i roto i te PH&PF 68:28–28? Nahea te mau pö utuafare e tauturu ai i te mau tamarii ia faatupu i te faaueraa o tei horoahia i roto i te Exodo 20:12?

  • Eaha te mau ravea ta outou i faaohipa no te faatupu i te mau pö utuafare maitai?. Eaha te mau aratairaa ta te Peresideni Semita i horoa no nia i te mau pö utuafare?

  • Eaha te mau haamaitairaa e fariihia e te feia e faatupu ra i te mau pö utuafare? Eaha te mau ohipa e tupu mai ia ore anae te mau pö utuafare e faatupuhia?

  • No te aha mea tia ia tatou ia tutava noa i roto i to tatou tiaraa ei metua no te haapii i to tatou utuafare i te parau mau? (a hi’o 3 Ioane 1:4; Mosia 27:14)

  • No te aha mea tia i te mau tane e i te mau vahine faaipoipo ia “tahoê … i roto i ta raua mau haapiiraa i te mau tamarii”? Nahea te mau tane e te mau vahine faaipoipo e faatupu ai i teie tahoê?

Faahororaa

  1. “Editorial Thoughts,” i roto Juvenile Instructor,Novema 1916, api 739.

  2. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 5, api 89.

  3. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 292

  4. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 5, api 89.

  5. Gospel Doctrine, api 304.

  6. “An Address: The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints to the World,” I roto Conference Report, Eperera 1907, api 7.

  7. I roto Conference Report, Eperera 1915, api 5.

  8. Gospel Doctrine, api 301–2.

  9. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 337–39.

  10. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 347

  11. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 Tiunu 1898, api 1; paratarafa ê atu

  12. “Discourse by President Iosepha F. Semita,” i roto Millennial Star, 30 no Atete 1906, api 545–46.

Hōho’a
Smith family

Te mau melo o te utuafare o te Peresideni Iosepha F. Semita i Roto Miti i te matahiti 1891 ra. Ua parau oia e: “Te hinaaro nei au ia ite ta’u mau tamarii e te mau tamarii atoa i Ziona e, aita’tu e mea faufaa rahi ae i roto i teie ao maoti ra te iteraa i te Evanelia”(Deseret News: ve’a afa hepetoma, 28 no Tiunu1898, api 1).