Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 32: Te tiamaraa na roto i te Haapao


Pene 32

Te tiamaraa na roto i te Haapao

Ua haatiama te Atua ia tatou no te ma’iti i te maitai e aore ra i te ino, e e hopoi’a na tatou te faaohiparaa i to tatou ite e te mau rave’a Ta’na i horoa mai ia tatou nei.

Aamu o te Oraraa o Iosepha F. Semita

Ua tiaturi te Peresedini Iosepha F. Semita e, te tiamaraa o te taata iho e te hopoia, e nau tuhaa apipiti te reira e te faufaa atoa i roto i te faanahoraa e riro ai te mau tamarii a te Atua mai Ia’na ra te huru. “O outou e o vau iho nei, e mea ti’a roa ia fana’o tatou iho i te mau haamaitairaa o te ora mure ore, na roto i te haapao e na roto atoa i te aroha o te Atua,” ia au i ta’na tatararaa. “E mana to tatou no te faaoti ia au i to tatou iho hinaaro, e e nehenehe tatou e maiti i te maitai e aore ra te ino.… O tatou tataitahi, te tane e te vahine, ia haapii tatou nahea ia faaruru, ia ore tatou ia topa.”1

Ua ti’a hua’tu te Peresideni Semita i mua i te mau melo no te Apooraa Rahi o te Fenua Marite i te matahiti 1904, e ua ta’o etaeta oia i te faaiteraa e, e mana to te mau melo no te Ekalesia ia faaohipa i to ratou tiamaraa i roto i ta ratou mau maitiraa no ratou iho, no te pae faaroo e no te pae politita. I te 26 no Mati 1907, ua nene’i te Peresideniraa Matamua i te hoê “Parau Faaararaa na Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i to te Ao nei,” e o tei farii rotahihia i roto i te amuiraa rahi no Eperera 1907. Te haapapu faahou ra teie parau faaararaa i te mau tiaturiraa faufaa roa o te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea Nei, i te na ôraa e: “Te tiaturi nei matou i te tiamaraa o te taata e i te hopoia o ta’na iho e amo.2

Ua tiaturi e ua haapii te Peresideni Semita e, te haapaoraa i te mau ture o te Evanelia a Iesu Mesia o te ravea hoê roa ïa no te farii i te tiamaraa i fafauhia e Iesu Mesia. “E na te parau mau outou e faatiama.” (Ioane 8:32).

Te Mau Haapiiraa a Iosepha F. Semita

Ua ho mai te Atua ei ö te tiamaraa e e hopoia na tatou iho ta tatou mau maitiraa.

Ua horoa te Atua te tiamaraa i te mau taata atoa e ua faatia Oia ia tatou ia tavini Ia’na e aore ra eiaha e tavini Ia’na, ia rave i te mea titiaifaro e aore ra i te mea hape, e ua horoahia te reira mana i te mau taata atoa, noa’tu te huru o ta’na haapaoraa, te huru o to’na iri e aore ra te huru o to’na ti’araa. Te mau nei te taata ona i teie tiamaraa, te mau nei te taata veve i teie tiamaraa, e eita roa te hoê noa ae taata e ere, na roto i te hoê noa ae mana o te Atua, i te faaohiparaa i teie tiamaraa i roto i to’na faito taatoa e te tiama. Ua horoahia teie tiamaraa i te taatoaraa. E haamaitairaa teie tei tuuhia mai e te Atua i roto i te ao o te taata nei, na roto i te tuea no Ta’na mau tamarii atoa. Area ra, o tatou ta’na e haava ia au i to tatou faaohiparaa i teie tiamaraa, e ta’na i parau ia Kaina, mai te reira atoa ia no tatou: “Ia rave oe i te parau maitai ra, eita anei e ithia mai? E aore i maitai ra, te vai ra te taraehara i te uputa na” (Genese 4:7).3

E feia tiama tatou, e e nehenehe tatou e farii e aore ra e pato’i i te Evanelia, e apee i te hi’oraa o te Faaora e aore ra o Lucifero. Na tatou iho e maiti. E feia ai’a tatou no te Atua, e feia ai’a tatou no Iesu Mesia, e tei ia tatou te titauraa i te hanahana e te faateiteiraa i roto i te Basileia e nohohia ra e Iesu e te feia i haamo’ahia ra, tei ia tatou râ te maitiraa e aore ra te pato’iraa. Ua faahiti te Atua e, e titau Oia ia tatou te mau ohipa anae o Ta’na e faatia ia tatou ia amo. Mai te peu e ani Oia e e titau atoa Oia i te mau ohipa e mea fifi no tatou ia rave, e ho mai ïa Oia te mana no te rave faaoti i te reira. Tera ra e tapea Oia i Ta’na parau mai te mea e mea tiama tatou, e mai te mea e faaohipa tatou i te puai atoa e te maramarama atoa e mauhia ra e tatou, inaha e faufaahia teie fafauraa mai te mea e amo tatou i ta tatou iho tuhaa.4

Ua horoa mai te Atua te tiamaraa i te mau tamarii a te taata nei. E nehenehe te mau taata e rave i te maitai e aore ra i te ino ia au i to ratou iho hinaaro.… Na tatou ra e amo i ta tatou iho mau hopoia i mua i To’na aro no te faaohiparaahia te maramarama e te mau rave’a Ta’na i tuu mai i ni’a ia tatou i roto i te tahuti nei.5

Eita te Atua e faaô Ia’na i roto i to tatou tiamaraa, e faatia ra Oia ia ite tatou i te mau mea e tupu mai i roto i ta tatou mau maitiraa.

Eita te Atua e faaô Ia’na i roto i te tiamaraa o te taata. Ahiri aita e tiamaraa to te mau taata ia maiti i te maitai e ia pato’i i te ino, aita ïa e fare haavaraa e aita atoa e tumu no te haava ia ratou. No reira, na roto i te mana o te tiamaraa, e riro ratou ei mau taata tiama, e no reira e farii ratou i te mau hopearaa i ta ratou i maiti. E farii ratou i te rê, e aore ra e faautu’ahia ratou ia au i ta ratou mau ohipa, e ua heua ihora hoi te tahi buka, e ua haavâhia ihora taua feia i te mau parau i papaihia i roto i taua na buka ra.

O te Atua, e mea papu roa ïa, e mana To’na no te faaore i te mau tama’i, no te tinai i te mau taparahiraa taata, no te haamou i te veve, no te tiavaru i te pouri, no te faaruru i te hape e no te haamaramarama, no te faanehenehe e no te faaoaoa i te mau mea’toa. Tera ra, e haamou te reira i te hoê horoa tumu e te faufaa o te taata: te mana no te maiti. Ei maitai no Ta’na mau tamarii tamaroa e Ta’na mau tamarii tamahine i ite ai ratou i te ino e te maitai atoa, te pouri e te maramarama atoa, te hape e te parau mau atoa, e te mau hopearaa ia ofati ratou i te mau ture mure ore. No reira, ua faatia Oia te tupuraa o te ino na roto i te mau ohipa i ravehia e te mau taata Ta’na i hamani, tera ra e faatere Oia i te mau utu’a hopea no To’na iho hanahana e no te haereraa i mua e te faateiteiraa o Ta’na mau tamarii tamaroa e Ta’na mau tamarii tamahine, ia tae i te taime e ite ai ratou i te haapao ia au i te mau mea ta ratou i faaruru. Te mau ohipa tahape o teie nei ao e anoi ra i roto i te oto e te oaoa, to ratou natura mau o te haapiiraa ïa ia tatou, e e riro ratou ei ravea no te faateitei i to te ao nei i te faito e î ai ratou i te mauruuru no te mau mea maitai atoa, te parau mau e te au maitai atoa hoi. Noa’tu te ite atea o te Atua, eita râ Oia e faaô Ia’na i roto i tei maitihia e te taata no te faatupu i te mau mea i manaohia e Ana, e eita roa’tu Oia e amo i te hopoia no te ohipa i ravehia e aore ra i patoihia e te taata.6

E rave rahi te mau mea e tupu ra i roto i te ao nei o tei riro ei mea fifi no te rahiraa o tatou ia faaau atu te reira i te rima o te Fatu. Te tumu hoê roa i itehia e au, e na roto i te reira e ite ai tatou i te rima o te Atua i roto i te tahi mau ohipa i tupu na, maori ra o te na oraa ïa e, ua faatia te Fatu ia tupu te reira. Ia vaiiho e piti na taata ia tupu i roto ia raua te fetoitoi, te pipiri e te teruteru e ua tae roa i te fetafetau e te tatamai, e na roto i teie tatamairaa ua fetafetau raua ma te haamauiui ia raua, e mea fifi roa no’u ia ite i te rima o te Fatu i roto i teie tatamairaa, maoti ra ua farii teie na taata o tei amahamaha, o tei tatamai e o tei fetafetau, no ô roa mai i te Atua ra, te tiamaraa ia faaohipa i to raua iho maramarama, ia ite raua iho i te mea maitai e te mea ino e ia maiti atoa raua ia au i to raua iho hinaaro. Aita te Fatu i opua ia tatamai teie na taata e piti e aore ra ia vaiiho raua i to raua fetoitoi ia faatupu i te hitahita e ua tae roa i te ninii i te toto Aita roa’tu te Atua i hinaaro’na i te reira, eita atoa tatou e nehenehe e pari i te Atua Mana-Hope no teie mau ohipa i tupu …

Na te reira tiamaraa i hohia mai e [te Atua] e faatia ia tatou ia rave ia au i to tatou iho hinaaro, ia rave—mai te peu e hinaaro tatou—i te mau mea ti’a ore e tahape nei i te mau ture o te oraraa e o te ea, i te mau mea e tahape ra i te paari e te hirioro, e e riro te mau hopearaa ei mea teimaha no tatou, no to tatou ite ore e aore ra no to tatou onoono i roto i te mea i hiaaihia e tatou ma te ore e imi i te haapao i te mau titauraa a te Atua.7

E amo outou i te hopearaa o ta outou iho mau hara, o ta outou iho mau hape, noa’tu e faatupu te reira i te oto, i te ma’i e aore ra i te pohe. I reira râ, te ite ra vau i te rima o te Fatu i roto i teie tiamaraa Ta’na i horoa mai i te mau tamarii a te taata nei; tera ra te ite atoa ra vau te rima o te taata i roto i te mau hopearaa o ta’na mau ohipa, e ua tupu te reira na roto i to’na haapao ore i te ture a te Atua. Aita vau e pari nei e mea na roto i te Atua te Metua i tupu ai te mau paruparu, te mau hapa, te mau hape, te mau taparahiraa taata, te ino o te taata e te mau ino o te ao nei.8

Na roto i te tiamaraa, e na roto i te mau maitiraa a te taata i tupu ai te rahiraa o te mau ino i roto i te ao nei. Te maratiri o te Feia Mo’a, te faasatauroraahia te Tamaiti a te Atua iho, te taivaraa e te faaru’eraahia te mau ohipa titiaifaro e te mau ture a te Atua, ua tupu te reira na roto i te tiamaraa e te faaohiparaa te taata i to’na tura ia maiti. I roto i To’na paarï faito ore, To’na aroha e To’na maitai, ua ho mai te Atua i te mau ravea, e ua faaite mai te e’a i te mau tamarii a te taata nei, noa’tu e tiamaraa to ratou e tei ia ratou te faaohiparaa i to ratou iho tura no te maiti, e nehenehe râ ratou e haere tataitahi i te Atua ra na roto i te faaroo e te pure, e ia ite i te mea e aratai i to ratou tura no te maiti e i to ratou paarï; e aita vau e hinaaro ia haamo’e te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei i teie fana’oraa mo’a i to ratou.9

Eita te Ekalesia a Iesu Mesia e faaô ia’na i roto i te tiamaraa o te taata iho.

Te Basileia o te Atua, e Basileia ïa no te tiamaraa; te Evanelia a te Tamaiti a te Atua e Evanelia ïa no te tiamaraa.10

E itehia anei ia outou te hoê faanahoraa, no te pae faaroo anei e aore ra eita, e mea titiaifaro maitai te faatereraa e te faati’araa mai to te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, o tei haamauhia na roto i te faaururaa e na roto i te Perofeta Iosepha Semita? E eaha te opuaraa o te reira faanahoraa? No te haavî anei i te mau taata? No te hamani ino anei ia outou? No te faahaehaa anei ia outou i raro i te repo? No te faaere anei i to outou tiamaraa e i to outou mau tura? No te faatïtï anei ia outou e no te faaino anei i to outou roo ma te faarepo ia outou i roto i te vari? E aore ra, no te faateitei anei ia outou i roto i te maramarama e i te tura o te taata, e no te faarahi anei i to outou tiamaraa, inaha, aita e tiamaraa e itehia mai te te tiamaraa o te Evanelia a Iesu Mesia. Inaha, te haapapu atu nei au ia outou e, aita roa e tiamaraa to te taata e parahi ra i roto i te hara e i te ofatiraa ture, aita atoa to’na e tiamaraa ia riro ei titi no te ite-ore i te faanahoraa no te ora e no te faaoraraa.11

Te tiaturi nei au e, aita’tu e nunaa tiama ae e te maramarama ae i roto i te ao nei, tiama ae no te maiti i te e’a ta ratou e hinaaro ra e pee, no te ohipa o ta ratou e faaoti ra e i roto i te mau mea atoa o ta ratou e rave ra, maori ra o te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei anae. I te ao nei, aita e melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei tei roo maitaihia, maori râ e mea na roto ïa i te tiamaraa o to’na natura taata, e mea na roto i to’na maramarama, i to’na paarï e to’na aravihi ia faataa te maitai i te ino.12

Te haapii nei te haapaoraa a te Feia Mo’a i te mau mahana hope’a nei ia haamaitai i to ratou huru i teie nei ei oaoaraa no ratou i muri mai. Te haapii nei oia i to’na mau melo te mau mea atoa e au ia ratou ia ite i ni’a i te huru o te taata. Te aupuru atoa nei oia i te tino e i te varua atoa. Te haapii nei oia i te mau taata nahea ia ora e ia haa i roto i teie nei ao ei faaineineraa ia ratou ia ora i roto i te ao amuri ae. No reira, e haapii te Ekalesia i te mau mea no te tahuti nei e no te pae varua atoa, i roto i te otia e riro ai e hopoia na te Ekalesia, i te mau mea i fatuhia e ana e te mau pupu i faanahohihia e ana no to’na mau melo. Aita ra oia e faaô ia’na i roto i te tiamaraa o te taata tataitahi e i roto i te mau ohipa a te Hau Fenua. Te tiamaraa o te taata, ua riro ia ei parau tumu i niuhia i roto i te mau haapiiraa a te Ekalesia, o te Atua iho, eita ïa e haamou i te reira.13

Na te haapao e te faaohipa maitairaa i te tiamaraa e faahotu i te mau haamaitairaa teitei roa.

Te vai ra … te tahi mau haamaitairaa ta te Atua e ore e niinii mai i nia i te mau tamarii a te taata nei, maori ra, mai te mea e faaohipa ratou i teie tiamaraa i roto i te titiaifaro. Mai teie te huru, eita e roaa te faaoreraa hara i te hoê taata, maori ra ia tatarahapa e ia bapetizohia na roto i te hoê taata e mau ra i te mana. Mai te peu e hinaaro tatou ia matara tatou i te hara, i to’na mau ino e i to’na mana, e mea tia roa ia haapao tatou i teie ture ta te Atua i heheu mai, ahiri aita ra, eita roa ïa tatou e farii i te tumaraa hara. No reira, no te mea ua horoa te Atua i te mau taata atoa, taaê noa’tu to ratou tiaraa, teie tiamaraa ia maiti i te maitai e aore i te ino, aita Oia e eita atoa hoi Oia e horoa i te mau tamarii a te taata nei te tumaraa hara maori ra na roto anae i to ratou haapaoraa i te ture …

Ua haamaitaihia te mau taata atoa i te puai i roto i to ratou tino, ma te faaohipa i to ratou feruriraa e ma te faaohipa i te maramarama e vaira i roto ia ratou o tei riro ei mea maitai i to ratou hi’oraa, ma te ore e faahiroa i te parau no te faaroo. Area ra, aita e eita roa te Atua e faatia ia horoahia te ô o te Varua Maitai i te tane e aore ra i te vahine maori ra na roto noa i to’na haapaoraa i te mau ture a te Atua. No reira, eita te taata e farii i te tamaraa hara, eita te taata e farii i te ô o te Varua Maitai, eita te taata e farii te mau heheuraa a te Atua, eita te taata e farii i te Autahuaraa, te mau tura e te mau mana o te Autahuaraa, eita te taata e riro e taata tuhaa i te Atua ra e ei feia tuhaa e te Mesia, maori ra na roto i te haapaoraa i te mau titauraa no te ra’i mai. E mau haamaitairaa te reira i to te ao taatoa nei, e mau fanaoraa rahi te reira e te faito ore i taamuhia i te Evanelia e i te opuaraa no te ora e no te faaoraraa, o te horoa huahia i te mau taata atoa, ia au râ i te tahi mau titauraa, o te ore roa e roaa i te hoê noa ae taata i raro ae i teie nei ra’i, maori ra na roto i te haapaoraa i te reni aratai i tuuhia mai e te Atua, ei ravea e roaa ai te reira. Te reira mau fanaoraa e te reira mau haamaitairaa, mai te mea e roaahia ia tatou, tei roto ïa i to tatou rima te piriraa i te reira e aore ra i te ereraa i te reira a tau e a muri noa’tu mai te mea aita tatou e ti’a etaeta i ni’a i te e’a i renihia no tatou …

E hiti te mahana no te feia ino e no te feia maitai; area ra te Varua Maitai ra, e pou mai ïa i nia i te feia parau tia anae ra e i nia i te feia tei faaorehia te hara. E topa te ûa no te feia ino e no te feia maitai, area râ te mau tura no te Autahuaraa e te haapiiraa no te Autahuaraa e niiniihia ïa mai te hupe no te ra’i maira i ni’a anae i te varua taata o te feia o tei farii i te reira ia au i te aratairaa a te Atua. Eita tatou e paehia e to te ra’i, e itehia e te Atua Mana-Hope ei mau tamarii tamaroa e ei mau tamarii tamahine Na’na, maori ra, na roto anae i te haapaoraa i te mau ture o Ta’na i heheu mai.14

Te faito teitei o te tiamaraa, e roaa ïa na roto i te haapao i te Evanelia a Iesu Mesia.

Te Evanelia a Iesu Mesia, o te ture titiaifaro ïa no te tiamaraa. Ua faatupuhia te reira ei ravea no te aratai i te taata i te faito hanahana teitei roa ae e no te faateitei ia’na i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, inaha “aore roa e hirohirouri ia’na ra, aore hoi e huru-ê-raa e vahi iti noa’e.” (Iakobo 1:17)15

Te tiaturi nei matou e, te hiaai o te Atua o te faateiteiraa ïa i te taata; te tiamaraa e roaa na roto i te haapaoraa i te Evanelia a Iesu Mesia o te tiamaraa rahi roa ae ïa i hohia i te taata nei. Te tiamaraa e fanaohia e te taata e o ta ratou e manao ra e, te fanao ra ratou i roto i teie nei ao, aita e nehenehe e parau e, aita te reira i niuhia i ni’a i te hinaaro e te ture a te Atua, e aita atoa i niuhia e i faatumuhia i ni’a i te parau mau. Na roto i te hape i riro ai te taata ei titi. Na roto i te haavare i topa ai te taata i roto i te ino. Na roto i te hape e te ite ore i te mau ture e te hinaaro o te Atua i aifaito ai te taata i te animala; inaha aita to ratou e hiro’a teitei ae, aita e faatureraa teitei ae, aita e faaitoitoraa puai ae, aita e hiaai teitei ae i to te mau animala mai te peu to ratou faaururaa eita no roto mai i te hoê haapuraa teitei ae i to te taata.16

Mea na roto noa i te haapaoraa i te mau ture a te Atua, e faateitei ai te taata ia’na i nia ae i te mau paruparu e vaira i roto i te tahuti nei, e e faaite ai oia i te îraa o to’na tau’a i te taata, to’na aroha, to’na here e oraora ra i roto i te aau, e e turai ra i te mau tamarii a te taata nei.17

E au mau taeae e au mau tuahine here e, ia riro tatou ei feia tiama. Te haapapu nei au e, e te manao nei au e, e nehenehe au ia na reira, e taata tiama vau, ia au i to’u haapao i te mau faaueraa a te Atua. Mai te peu e ohipa hape ta’u i rave, ua riro ïa vau ei tïtï no te reira hape. Mai te peu ua hara vau, ua riro ïa vau ei tïtï no te reira hara. Mai te peu e ofati au i te mau ture a te Atua, na’u ïa e amo te hopoia i mua i te Fatu. Te faaite papu nei ra vau e te tiaturi nei au e, te parau o te tiamaraa, oia hoi te tiamaraa i roto i te faahitiraa i te parau, i roto i te manao, i roto i te ohipa, te parau no te faatiamaraa i te hoê taata i rotopu i te mau taata, aita’tu e taata tiama ae ia’u i te ao nei. Parau mau, e nehenehe atoa vau e rave i te hara mai ta’u e hinaaro. E tiamaraa to’u ia rave i te hara mai te na reirahia nei e te mau huru taata atoa. Aita e mana to te taata ia rave i te hara; tera ra e tiamaraa to te mau taata atoa ia na reira mai te peu te reira to ratou hinaaro. Ua horoa te Atua i to ratou tiamaraa. I taatahia anei au, ia rave au i te hara no te mea e tiamaraa to’u ia na reira? E tiamaraa to’u ia haere i te fare inuraa no te inu i te ava, mai te peu e hinaaro vau, e aore ra ia haere i te fare pereraa no te hauti i ta’u moni. Hoeâ to’u tiamaraa i roto i te reira mau vahi e to te feia atoa e ora nei i ni’a i te fenua. Tera ra, i te taime e rave ai au i te reira mau ino atoa, e riro ïa vau ei tïtï no te ohipa ino. I te tahi pae, mai te peu eita vau e haere i te fare inuraa, eita e ha’uti pere, e aore ra eita e rave i te tahi noa’tu mau ohipa iino, e mai te peu aita e hape i roto ia’u, e mea tiama ia vau. Ua faatiama te parau mau ia’u i ni’a i teie mau mea nei.18

Aita matou e poro nei i te Evanelia no te riaria. Aita matou e imi nei i te faariaria i te mau varua taata. Aita matou e ani nei i te taata ia riro ei taata parau tia oi rahuihia oia. Aita matou e hinaaro nei ia riro outou ei taata maitai no to outou riaria i te utua i faataahia no te feia iino. Aita matou e hinaaro nei ia rave outou i te mea ti’a no te mau hopearaa ino e tupu mai na roto i te raveraa i te ohipa ti’a ore. Te hinaaro nei matou ia rave outou i te maitai no te mea e mea tano te reira, e no te mea ua here to outou aau i te maitai, e no te mea o te reira te maitiraa maitai ae. Te hinaaro nei matou ia vai parau tia outou, eiaha no te mea o teie anae te ravea titiaifaro, no te mea râ ia na reira outou, te faahanahana ra ïa outou i te Atua e te rave faaoti ra outou i Ta’na mau opuaraa i roto i to outou oraraa, inaha te na ô ra te parau paari e: “Te taata parau tia, ua riro ïa ei hamaniraa ieie roa ae na te Atua”. Te hinaaro nei tatou ia vai parau tia, no to tatou here i te Atua, e eita tatou e riro ei Feia Mo’a no te Atua, [oi] riro atoa ra tatou mai te reira te huru. Ia riro tatou ei feia maitai no to tatou ïa au ia riro ei mea maitai, eiaha ra no to tatou riaria i te mau hopearaa o te ino.19

Eita te Fatu e farii i te haapao o te taata maori ra mai te mea e haapao hua oia i te reira ma te aau oaoa, e mai te mea o te reira anae ta’na e hiaai ra. Te reira te huru haapao ta tatou e rave, e mai te peu eita tatou e na reira, tei raro ae ïa tatou i te faahaparaa.20

Taaê noa’tu te maramarama o [Iesu Mesia] ua faaohipa atoa ra Oia i teie maramarama no te faatupu i te maitai e no te iriti i te mau taata e parahi ra i roto i te mau hape o te ao nei e i roto i te mau peu-tutuu hape no roto mai i to ratou mau metua. Ua faahiti Oia i teie mau ta’o ohie e te ti’a atoa: “I mau maite outou i ta’u mau parau e pïpï mau ïa outou na’u i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiama.” (Ioane 8:31–32). Aita te taata e hiro’a i te Atua oi tiama râ oia. E mea tiama te Atua. No te aha? No te mea te mau ra Oia i te parau tia atoa, i te mana atoa e te paarï atoa. Te mau atoa ra Oia i To’na tiamaraa e te faaohipa ra Oia i te reira na roto i te raveraa i te mea maitai, eiaha ra i te mea ino. No reira, eita te taata e riro mai Ia’na ra te huru, mai te mea aita â oia i auraro i te titiaifaro, te viivii ore e te maitai, e mai te mea aita â oia i haapae i te hapa e te hara, e aore â hoi i haavi ia’na …

Te taata auraro e te haehaa roa ae i rotopu i te mau taata atoa, o te taata ïa tei roto ia’na te îraa o te paarï. Te taata e hutireva ra i to’na manao no te pato’i i te mau hinaaro e te mau opuaraa a te Fatu, i rotopu i te mau taata, o oia ïa te taata tei atea roa ae i te Atua. Noa’tu ua hamanihia oia ia au i te hohoa e te huru o te Metua, aita ra oia e hiro’a ra i te Tamaiti, oi parau râ oia i roto i to’na aau: E ta’u Metua, ia tupu to oe hinaaro eiaha ra to’u (Luka 22:42). Te hinaaro o te Fatu, oia hoi ia tapea tatou i te reira varua e ia haroaroa tatou i te reira parau mau. E parau mau hoê noa Atua to tatou, oia hoi te Metua, e ia aurarohia Oia e te mau taata atoa ma te haapao i Ta’na mau faaueraa, ia roaa ia ratou te tiamaraa e ia piihia ratou ei mau pipi na te Mesia.21

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te tiamaraa? O vai te mau ra i te tiamaraa? No te aha te tiamaraa i riro ai ei haamaitairaa?

  • Eaha ta te Atua e hinaaro ra ia tatou i roto i te faaohiparaa i to tatou tiamaraa? Eaha Ta’na i fafau ia tatou mai te mea e maiti tatou i te haapao i Ta’na parau? (A hio PH&PF 58:28)

  • Nahea te mau tamataraa o to tatou oraraa tahuti nei e marirau ai mai te peu e faaore te Atua i te tamai, e tinai oia i te taparahiraa taata, e e haamou oia i te veve? Nahea outou ia pahono i te taata e pari ra i te Atua ei tumu no te mau ino i roto i te ao nei?

  • Noa’tu ua faatia te Atua ia tupu te mau ino, oia hoi te mau ino i faatupuhia e Ta’na mau hamaniraa, nahea tatou e ite ai e “faatere Oia i te utua hopea? (A hi’o Roma 8:28, e te PH&PF 98:3)

  • Eaha te auraa o te parau ra “faaô ia’na i roto i te tiamaraa o te taata iho? Nahea te mau metua e te feia faatere o te Ekalesia ia tauturu ia vetahi ê ia haapao ma te ore e faaô ia ratou i roto i te tiamaraa o te taata iho? (a hi’o PH&PF 121: 34–46)

  • Nahea te Ekalesia ia tauturu ia tatou ia riro ei feia tiama mau? Nahea te hara e te hapa ia tafifi ia tatou?

  • Eaha te mau haamaitairaa rahi e te faito ore o ta outou i farii a maiti ai outou i te haapao i te mau ture a te Atua? (A hi’o atoa PH&PF 130:20–21)

  • Eaha te taaeraa ia haapao i te mau ture a te Atua na roto i te here e na roto i te riaria i te faautu’araa?

  • Nahea tatou ia apee i te hioraa o te Faaora ia riro ei feia haapao ae i te hinaaro o te Metua?

Faahororaa

  1. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 11 no Novema 1873, api 1

  2. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 4, api 144; te taatoaraa o te mau a’oraa tei te api 143–55.

  3. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939) api 49

  4. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 3 no Tenuare 1871, api 2

  5. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia horo’ahia e te Peresideni Wilford Woodruff, To’na na Tauturu, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e Te Tahi Atu â, haaputuhia e Brian H. Stuy, e 5 buka (1987–92), buka 2, api 297.

  6. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 325–26

  7. Gospel Doctrine, api 56–57, paratarapha ê atu

  8. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 5, api 70–71

  9. Gospel Doctrine, api 48

  10. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 2 no Mati 1867, api 3

  11. Collected Discourses, buka 5, api 143.

  12. Gospel Doctrine, api 492; paratarapha tauihia

  13. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 79

  14. Gospel Doctrine, api 49–50; paratarapha ê atu.

  15. Gospel Doctrine, api 82

  16. Gospel Doctrine, api 53–54

  17. Conference Report, Atopa 1903, api 2

  18. Collected Discourses, buka 4, api 410–11.

  19. Collected Discourses, buka 3, api 217–18

  20. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 11 no Novema 1873, api 1

  21. Collected Discourses, buka 4, api 407.

Hōho’a
Captain Moroni Raises the Title of Liberty

Moroni te Raatira Rahi i te amoraa i te Tapao o te Tiama, penihia e Arnold Friberg. I te tau no te Buka a Moromona, ua putuputu haati te mau melo no te Ekalesia i te reva o te Tiama no te poro i ta ratou fafauraa ia paruru i to ratou mau ti’araa e to ratou tiamaraa, ia haamaitaihia hoi ratou e te Fatu (a hi’o Alama 46:20)