Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8: Te Varua Maitai


Pene 8

Te Varua Maitai

E faaite te Varua Maitai i te iteraa papu no te Metua e no te Tamaiti e e ohipa oia ei arata’i papu no te taato’araa o te parau mau.

Aamu no te Oraraa o Joseph F. Smith

I roto i te amuiraa rahi no te Ekalesia i te ava’e Eperera matahiti 1854, ua pii te Peresideni Brigham Young ia Joseph F. Smith no te tavini i roto i te hoê misioni i te mau motu no Sandwich Islands (Hawaii). 15 matahiti noa to Joseph. Ua pohe a’e na to’na metua vahine, ua vaiiho mai ia’na ei tamarii otare. I taua taime ra, ua faaite ta’na buka aamu e, ua haapii oia i te turu’i i ni’a i te Varua Maitai no te tamahanahana e no te arata’i.

I te 8 no Febuare 1856, i muri mai i te paraparauraa i te mau Feia Mo’a no Hawaii, ua papa’i oia, “Ua nini’i-rahi-hia mai te Varua i ni’a ia tatou.” I te 19 no Mati 1856, i muri mai i te hoê faahou â a’oraa, ua faaite mai oia, “No te taime matamua ua ta’i [te mau Feia Mo’a].” I te 30 no Mati ua papa’i oia, “I reira ua ti’a mai au no te a’o atu tera râ, ua tape’ahia vau e to’u ta’i rahi.… E ua apee mai te Feia Mo’a ia’u i roto i te hoê ta’iraa amui.” I te 29 no Tiunu o taua ihoa matahiti ra, te faaite ra ta’na mau papa’i e, te haamata nei oia i te ite i te puai o ta’na ohipa misionare: “Ua tauturu mai te varua o te Atua ia matou i taua mahana taatoa ra.… Te aoaoa nei au no te mea, ua haapapu mai te Varua ia’u i te iteraa papu no te ohipa a te Fatu.”1

I muri mai, ei melo no te Pùpù Tino Ahuru Ma Piti, ua parau Joseph F. Smith: “I roto i ta’u misioni matamua, ua haamatama vau i te haapii na roto ia’u iho; i teie nei, ua ti’a ia’u ia ti’aturi i te mau iteraa papu o te mau tavini a te Atua o ta’u i faaroo i te a’oraa e i te pororaa, oia atoa te mau haapiiraa o ta’u i farii no ô mai i to’u metua vahine here e te maitai, e i te mea o ta’u i maramarama na roto i to’u tai’oraa i te Buka a Moromona, te Mau Parau Haapii e te Mau Parau Fafau, e te Bibilia. Tera râ, i roto i ta’u misioni, a tavini ai au na roto i te itoito, ua haamata vau i te ta’a na roto i te faaûrûraa a te Varua Mo’a i te mau haapiiraa o ta’u i tai’o e o ta’u i farii, e ua riro te reira ei mau parau o tei faati’a-mau-hia, ua papu maitai te reira ia’u, a ora ai au nei.”2

Haapiiraa na Joseph F. Smith

Ua riro te horo’araa a te Varua Maitai ei ite tamau.

E taata varua te Varua Maitai, o oia te toru o te taata i roto i te Toru Tahi Mo’a o te Atuaraa. Te horo’araa e aore râ, te faaiteraa a te Varua Maitai, o te faaauraa mana ïa i horo’a-raa-hia i te taata nei. E nehenehe te Varua Maitai ia farerei i te mau taata e i te mau taata tiamâ, e ia faaite papu i to ratou varua no te Atua e no te Mesia tera râ, eita e faaea noa i pihai iho ia ratou [ahi’o PH&PF 130:22–23].3

“Te horo’araa i te Varua Maitai,”o te hoê ïa haamaitairaa taa ê tei haamauhia i ni’a i te mau taata tei ti’aturi ia Iesu Mesia, tei tatarahapa e tei bapetizohia e tei riro ei “ite tamau.” E nehenehe te varua o te Atua ia ohipa mai te hoê mana no te hoê taime poto noa e na roto i te reira te maramarama e te puai e tae mai ai i te taata nei no te tahi mau opuaraa e te tahi mau tumu taa ê. Tera râ, e horo’a-raa-hia te Varua Maitai … na roto i te tu’uraa rima, ei ite tamau e ei faufaa teitei a’e.4

Nahea tatou ia farii i te Varua Maitai? Ua faaite papuhia te huru e aore râ, te peu no te raveraa i te reira. Ua parauhia tatou ia faaroo i te Atua, ia ti’aturi e o oia, e o oia ana’e te haamauruuru i te feia atoa e imi papu ia’na; ia tatarahapa tatou i ta tatou mau hara, ia faaore i to tatou mau hiaai rahi, te mau peu ma’ama’a; ia vai viivii ore noa, ia vai parau-ti’a noa, e ia vai afaro i roto i to tatou mau autaatiraa te tahi e te tahi, e ia fafau i te Atua e, e faatura tatou i te mau parau tumu o te parau mau, e e haapa’o tatou i te mau faaueraa o ta’na i horo’a ia tatou, e ia bapetizohia no te haamatararaa i ta tatou mau hara na te hoê o tei mau i te mana; e mai te mea e auraro tatou i teie parau tumu o te evanelia, e farii tatou i te Varua Maitai na roto i te tu’uraa rima o te mau taata o tei farii i te mana o te Autahu’araa. Ei reira te Varua e te mana o te Atua—te Faaa’o—e vai ai i roto ia tatou mai te pape e pihaa e tae noa’tu i te ora mure ore ra. E faaite papu oia no te Metua e no Iesu, e “e rave oia i te mau mea a te Metua no te faaite ia tatou,” ma te haapapu i to tatou faaroo, ma te faahoi ia tatou i roto i te parau mau, ia ore tatou ia aueue noa i te mata’i o te parau haapiiraa; tera râ, ia “ite i te parau haapiiraa” e ia ite e, no ô mai anei te reira i te Atua e aore râ, no ô mai anei i te taata [a hi’o Ephesia 4:14; Ioane 7:17].5

E faaite parau te Varua Maitai no te Metua e no te Tamaiti, o te hopoi atu i te mau mea a te Metua i te mau taata, e e horo’a i te iteraa papu no Iesu Mesia, e no te Atua ora, te Metua o Iesu Mesia, e e faaite papu hoi i te parau mau—e horo’ahia teie Varua, teie Ite, i te mau taata atoa ia tatarahapa ana’e ratou i ta ratou mau hara e ia noaa te hoê huru tiamâ i mua i te Fatu [a hi’o 3 Nephi 28:11]. Ei reira ratou e farii ai i te horo’araa a te Varua Maitai na roto i te tu’uraa rima o te feia i faati’ahia e te Atua no te horo’a i ta’na mau haamaitairaa i ni’a iho i te mau upoo o te mau tamarii a te taata nei.6

E horo’a noa te faaiteraa e aore râ, te “horo’araa” a te Varua Maitai i te hoê taata te tura no te farii i te mau huru taime atoa mai te mea e mea tiamâ oia e ua hinaaro oia, te mana e te maramarama o te parau mau o te Varua Maitai, noa’tu e vaiihohia oia i ta’na iho haavaraa.7

Ua riro te Varua Maitai ei lamepa no te turama i to tatou haere â.

Te toro’a o te Varua Maitai o te horo’araa ïa i te iteraa papu no te Mesia e aore râ, no te faaite papu raa no’na, e ia haapapu i te taata ti’aturi i te parau mau na roto i te faahaamana’oraa ia’na te mau mea tei tupu na, e te faaiteraa e aore râ, te heheuraa i to’na iteraa i te mau mea e tupu i teie nei e o te tae mai. “Area te Faaa’o, te Varua Maitai ra, o ta te Metua e tono mai ma to’u nei i’oa, na’na e haapii mai ia outou i te mau mea atoa, e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta’u i parau atu ia outou na.” [Ioane 14:26.] “E na’na hoi e faaite mai ia outou i te mau mea e tupu a muri atura.” [Ioane 16:13.]8

E hopoi’a na te Mau Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia haapii i ta ratou mau tamarii … te faufaa no te farii i te horo’araa a te Varua Maitai na roto i te tu’uraa rima, o te arata’i ia ratou i roto i te parau mau atoa, e o te heheu mai hoi ia ratou te mau mea o tei tupu na e i te mau mea o te tae mai, e ia faaite ia ratou te mau mea e faaati nei ia ratou, ia nehenehe ia ratou ia maramarama i te parau mau, e ia haere i roto i te maramarama mai te Mesia i haere na roto i te maramarama ra; ia nehenehe ia ratou ia faahoa ia’na e ia tamahia ta ratou mau hara e to’na ra toto.9

Ua faaineinehia te hoê e’a no tatou—te e’a afaro e te piriha’o o te arata’i ia tatou i mua i te Atua; te lamepa o te turama i to tatou haere â, o te Varua Maitai ïa o ta tatou i farii i te taime o to tatou fanauraa apî e aore râ, i muri mai. Mai te mea e paruparu tatou e e haere ê atu hoi na te ara ti’a, e riro ta tatou lamepa i te mohimohi e i te pohe roa’tu, i reira te Faaa’ô, te tumu o te heheuraa e faarue mai ai ia tatou, ei reira te pouri e tae mai ai no te mono ia’na; e mea teimaha mau taua pouri ra! Ua aifaito te faatereraa a taua pouri ra ia tatou i to tatou iho maramarama, e mai te mea hoi aita tatou e tatarahapa vitiviti, e rahi te pouri i roto ia tatou e tae roa’tu e e mo’e ia tatou te hiro’a o to tatou piiraa e e haamo’e hoi Ia’na o tei ho’o mai e o tei titau mai ia tatou.10

Te ohipa a te Varua Maitai, o te haamaramaramaraa ia i te varua o te mau taata i te mau mea a te Atua, e i te haaputapuraa ia ratou i te taime o to ratou faafariuraa e, te rave nei ratou i te hinaaro o te Metua, e ia vai Oia ei ite tamau i roto ia ratou e ei hoa i roto i to ratou oraraa, ia riro ei arai papu i roto i te taato’araa o te parau mau ma te faaî ia ratou i te oaoa e te poupou i te mau mahana atoa, ma te hinaaro ia haamaitai i te mau taata, ia mauiui i te ino eiaha ra i te raveraa i te ino, ia maitai e ia aroha, ia here e ia ineine no te faaoromai na roto i te hitahita ore. O ratou atoa o tei farii i taua horo’a faito ore ra, teie poe tao’a rahi, e poiha tamau noa ïa i te parau ti’a. Aita ana’e e tauturu a te Varua Maitai, e ore roa te taata tahuti nei e haere na te uputa apiapi e te piri hoi, no te mea e ore oia e ta’a faahou i te maitai e te ino, i te mea mau e te mea hape e e mea papu e, ua aifaito noa to’na mau e te mea hape, ua faatata roa e e nehenehe raua ia vaiihohia ia fâ mai. No reira e mea ti’a i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia ora mâ e te ti’a, ia nehenehe i te Varua ia vai tamau mai i roto ia ratou; no te mea, e mea na roto i te parau- ti’a e fariihia ai te reira. Eita vau e farii i te reira no outou, eita atoa outou no’u; e mea ti’a i te taata hoê ia ti’a no’na iho, noa’tu ua fanauhia i te teitei e aore râ, i te haehaa, tei ite e aore râ, tei ore i ite, e e haamaitairaa no te taatoa i horo’ahia no te feia atoa o te hinaaro i te reira.11

E pou mai te Varua Maitai i ni’a noa i te feia parau-ti’a e i ni’a i te feia o tei faaorehia ta ratou mau hara.… Mai te mea e haapa’o noa te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i te mau faaueraa a te Atua, e mauruuru ïa ratou i te mau haamaitairaa o ta ratou e oaoa nei i roto i te Ekalesia, e e faaohipa ratou i to ratou taime, ta ratou mau tao’a no te faahanahana i te i’oa o te Atua, no te patu ia Ziona, e no te faati’a i te parau mau e te parau- ti’a i te fenua nei, e taamuhia to tatou metua i te ao ra na roto i ta’na tapu e ta’na fafau no te paruru ia ratou i te mau enemi o te aro mai ia ratou e no te tauturu ia ratou ia upooti’a i te mau haafifiraa o te faati’ahia e aore râ, o te tu’uhia i ni’a i to ratou e’a; tera râ, i te taime a haamata ai te hoê pùpù taata i te ora o ratou ana’e iho, ia hi’o ia ratou ana’e, ia here i te mau mea o te pae tino e ia tu’u i to ratou faaroo i roto i te moni, i reira te mana o te Atua e haamata ai i te faaatea ia ratou, e mai te mea aita te taata e tatarahapa, e faaatea roa te Varua Maitai ia ratou e e faaruehia mai ratou ia ratou iho.12

O outou o tei haapao i te mau titauraa o te Evanelia mure ore, e ua maitihia mai roto mai i te ao nei, e o tei farii i te horo’araa a te Varua Maitai na roto i te tu’uraa rima, e fana’o ïa i te iteraa papu o te Varua Maitai no outou iho; e fana’o ïa i te ite ia faataa te tahi mea i te tahi mea e i te opuaraa e te hinaaro o te Metua no to outou iho maitai e ta outou rê hopea no te ohipa a te Atua.13

Na roto i te mana o te Varua Maitai, e nehenehe tatou e fanau faahouhia.

Ua parau te Faaora ia Nikodemo, “Ia ore te hoê taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra,” [a hi’o Ioane 3:3] e e parau mau te reira i teie mahana. E mea ti’a i te hoê taata ia fanauhia mai roto mai i te ite ore i roto i te parau mau.… Mai te mea aita oia i fanauhia mai teie te huru, e mea matapo atu ia oia i te hoê a te Mesia i faaora ra, e mata hoi e e ore hoi oia e hi’o, e e tari’a, e ore hoi e faaroo.14

Ua tae mai taua tauiraa ra i teie mahana i ni’a i te mau tamaroa e te mau tamahine tataitahi a te Atua o tei tatarahapa i ta ratou mau hara, o tei faahaehaa ia ratou iho i mua i te Fatu, e o tei imi i te faaoreraa hara na roto i te bapetizoraa utuhi, na te hoê o tei mau i te mana no te faatere i taua oro’a mo’a o te evanelia a Iesu Mesia. O teie taua fanauraa apî ra o tei parauhia e Iesu Mesia ia Nikodemo ei tuhaa faufaa roa ia nehenehe i te mau taata ia ite i te basileia o te Atua, e mai te mea e aita te reira, aita roa te hoê taata e nehenehe ia tomo i roto i te basileia. Penei a’e, te haamana’o ra tatou tataitahi i te tauiraa tei tupu i roto i to tatou aau i te taime tatou i bapetizohia ai no te haamatararaa i ta tatou mau hara.… Te parau nei au no te mana e te tura o te Varua Maitai o ta’u i farii i te taime o to’u bapetizoraa ia matara ta’u mau hara. Ua haatihia vau e te hau mau, te here e te maramarama.…

Mai reira mai â! e tae noa mai i teie nei, ua tape’a noa vau i taua varua ra e taua hiaai itoito o to’u aau i te mau taime atoa o to’u nei oraraa. Area râ, e rave rahi o tatou tei farii i taua iteraa papu ra, i taua fanauraa apî ra e i taua tauiraa o te aau ra tera râ, ua hahe i roto i ta tatou haavaraa, e ua rave i te mau hapa e aita hoi i tae i te faito ti’a o tei mana’ohia ia farii i roto i to tatou oraraa area râ, ua tatarahapa i te ino, e ua titau pinepine i te faaoreraa hara a te Fatu; e mai te reira mai â taime, ua tapea noa i taua hiaai ra, i taua fâ ra, tei faarari i to tatou aau i te taime o to tatou bapetizoraa, e ua farii i te faaoreraa o ta tatou mau hara, e tei faaî noa i to tatou aau, e tei faatere noa i te hiaai o to tatou varua. Area râ, i te tahi mau taime, e umehia tatou e te inoino, e e turai to tatou riri ia tatou ia parau i te mau mea eita i te mea maitai i roto i te hi’oraa a te Atua, i muri iho ia pe’e e ia papu roa te feruriraa e ia faatea i te mana o te poiri, e faahaehaa tatou, e tatarahapa, e ia ani i te faaoreraa hara o ta tatou i rave ia tatou iho e ia vetahi ê. Te hiaai itoito rahi e te arepurepu o tei fanauhia i te parau mau e te iteraa papu o te Varua Maitai i roto i te aau o te mau taata o te haapa’o i te parau mau, ua rave faahou i te ti’araa o to tatou varua, no te arata’i ia tatou i ni’a i te e’a o te ohipa. O te ra to’u iteraa papu e ua ite au e, e parau mau.15

Te hara o te ore e faaorehia oia ïa, te hunaraa e te faainoraa i te Varua Maitai i muri a’e i te fariiraa i te iteraa papu.

Aita e taata e nehenehe ia hara i te maramarama mai te mea aita oia i farii i te reira; oia atoa i te Varua Maitai mai te mea aita oia i farii na roto i te horo’araa a te Atua, na roto i te rave’a tei faataahia. Te hara i te Varua Maitai, te Varua o te Parau Mau, te Faaa’o, te Ite o te Metua e o te Tamaiti, o te hunaraa e te faainoraa i muri mai i te fariiraa ia’na, ua faati’a ïa i te [hara matara ore].16

Eita te hoê taata e nehenehe ia rave i te hara matara ore na roto i te ite ore. E mea ti’a ia roaa i te hoê taata te ite no te Mesia; e mea ti’a ia’na ia farii i te iteraa papu no te Mesia i roto i to’na aau, ia farii i te maramarama e te tura, te ite e te ta’a papuraa hou oia a rave ai i taua hara ra. Tera râ, ia fariu ê te hoê taata i te parau mau, ia patoi i te ite o ta’na i farii, ia taataahi i te reira i raro i to’na avae, e ia faahaamâ i te Mesia, ia huna i Ta’na taraehara, ia huna i te puai o te ti’a faahouraa, ia huna i te mau semeio o Ta’na i rave no te ora o te taata nei e ua parau i roto ia’na iho e: “e haavare”, e mai te mea e tamau noa teie taata i te huna i taua parau mau ra i muri mai i to’na fariiraa i te iteraa papu o te Varua, i reira, ua rave i te hara matara ore.17

[I muri mai i to te Faaora Faatatauro-raa-hia,] no te aha [te mau Aposetolo] i haamo’e ai e i ore ai e haapa’o i te mau haapiiraa taato’a i haapiihia e te Faaora ma te faatura i te mau fâ o ta’na misioni i ni’a i te fenua nei? No te mea, aita ratou i farii i te hoê tuhaa faufaa roa, aita ratou i “faaahuhia i te mana no ni’a mai.” [A hi’o Luka 24:49.] Aita â ratou i farii i te horo’araa a te Varua Maitai.…

Ahiri e ua faaahuhia te mau pìpì i te “horo’araa a te Varua Maitai,”e aore râ, “i te mana no ni’a mai” i taua taime ra, eita ia ratou e riro mai te reira te huru … , ua haapapuhia te reira i roto i te mau mea i tupu i muri mai. Ahiri o Petero, tei riro ei aposetolo faatere i farii i te horo’araa a te Varua Maitai, te mana e te iteraa papu hou taua rui riaria rahi ra i faaino ai, i horeo ai e i huna ai oia i to’na Fatu [a hi’o Mataio 26:69–75], e mea papu e, e taaê-rii ia to’na hopearaa, no te mea, e hara ia oia i te “maramarama rahi e te ite hoi,”e i te “Varua Maitai,” no reira, aita to te reira e tatarahaparaa. E no reira, no te mea ua farii oia i te faaoreraa hara i muri mai i to’na faataheraa i te roimata maramara o te tatarahapa, o te haapapuraa ia te reira e, aita to’na e iteraa papu no te Varua Maitai, aita roa oia i farii i te reira. E mea papu e, oia atoa te tahi mau pìpì e aore râ, mau aposetolo a te Mesia, aita ratou i farii i te reira maori râ, i te ahiahi o te mahana i haere mai ai Iesu i rapae i te menema e a horo’a ai oia ia ratou teie horo’araa faito ore [Ioane 20:22].18

Hou to te Faaora tei ti’a faahou mai faarueraa i te fenua nei, ua faaue oia i ta’na mau pìpì ia parahi i te oire i Ierusalema e tae noa’tu e ua ti’a ia ratou ia faaahuhia e te mana no ni’a mai. Ua na reira ratou, e mai te au i te fafauraa, a haaputuputu ai ratou, tae maira te Varua Faaô e faaî i to ratou aau i te oaoa aore e nehenehe ia parau, e ua parau ihora ratou i te parau èê e ua tohu ihora; e ua ape’e te mana o te faaûrûraa o teie varua mo’a ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa pororaa, tei faati’a ia ratou ia faaoti i te misioni rahi o ta te Faaora i pii ia ratou ia rave.19

E ite rahi to Saulo no Tareso, tei haapiihia e Gamaliela i te mau peu maitai o te ture, tei haamani ino i te Feia Mo’a ma te taparahi pohe roa raa, ma te ruuruu e te huriraa ia te mau tane e te mau vahine i roto i te fare tapearaa; e a faatahehia ai te toto o te Maratiri Setephano, te tape’a noa ra Saulo i te ahu o te mau taata o tei haapohe e o tei farii ia pohe oia. E “pau atura te Ekalesia ia’na i te tomoraa’tu i roto i te mau fare ra, e te aratoraa i te tane e te vahine e te huriraa’tu i roto i te fare tape’araa ra.” [Ohipa 8:3.] E ua horo’a oia na roto i te maitiraa, i to’na reo no te haapohe ia ratou, e ua “hamani-ino ia ratou i roto i te mau sunago atoa, e na’u i haamatau atu ia faaino ratou; e no te rahi o to’u riri ia ratou, hamani ino atura vau ia ratou e tae noa’tura i te oire èê ra,”[Ohipa 26:11] e aore hoi teie taata i rave noa’tu i te hara matara ore, no te mea aita oia i farii i te Varua Maitai.20

Mai te mea te vai nei te mau taata i te fenua nei o te rave nei i te hara matara ore, e ite outou ia ratou i rotopu i te mau taata o tei farii i te reira e aore râ, o te farii atu i te ite no te parau mau.… Ua farii outou e o vau nei i te maramarama. Ua farii tatou i te Autahu’araa Mo’a. Ua farii tatou i te iteraa papu o te Varua Maitai, e ua iritihia mai tatou mai te pohe mai i te ora. No reira, tei ni’a tatou i te e’a papu e aore râ, i ni’a i te e’a tapitapi,— ataata mai te mea e rave tapetepete noa tatou i te mau mea mo’a o tei vaiihohia mai na tatou e haapa’o. No reira, e faaara atu vau ia outou, e to’u mau taea’e e to’u mau tuahine, ia outou iho â ra e to’u mau taea’e, eiaha e haafaufaa ore i to outou [autahu’araa].… Mai te mea e na reira outou, a ora ai te Atua, e iriti Oia i To’na Varua ia outou na, e tae mai te taime e ite ai outou e, te aro nei outou i te maramarama e te ite o ta outou i farii, o te riro outou ei mau tamaiti o te pohe mure ore. No reira, a ara, e mai te mea aita, e tae mai te pohe piti ni’a ia outou.21

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te huru-ê-raa i rotopu i te faaûrûraa o te pae tino e aore râ, te faaiteraa a te Varua Maitai e te horo’araa a te Varua Maitai? (A hi’o Moroni 10:4.) Nahea tatou ia farii i te horo’araa a te Varua Maitai? Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai ia tatou ia auraro tatou i teie horo’araa?

  • Nahea te Varua Maitai ia arata’i ia tatou i roto i te taatoaraa o te parau mau? (A hi’o Ioane 16:13.) Eaha te mau parau mau o ta te Varua Maitai i faaite ia outou?

  • No te aha te lamepa i riro ai ei taipe no te faahoho’araa i te Varua Maitai? Eaha ta tatou e nehenehe ia rave ia maramarama noa teie lamepa i roto i to tatou oraraa?

  • Eaha ta tatou e rave no te faarahi i te mana o te Varua Maitai i roto i to tatou oraraa? Nahea tatou e nehenehe ai ia tauturu ia vetahi ê ia maramarama e, nahea te Varua Maitai i te haamaitairaa i to ratou oraraa?

  • Eaha ta tatou e nehenehe ia rave no te farii i te fanauraa apî i parauhia e te Faaora? (A hi’o Ioane 3:5.) Eaha te faahuru-ê-raa o te ape’e i teie fanauraa apî? Nahea tatou ia tape’a i teie mau faahuru-ê-raa? (A hi’o Alama 5:14–16, 26.)

  • Eaha te hara matara ore? Eaha te auraa ia rave tapetepete i te mau “mea mo’a o te vaiihohia na outou ia haapa’o”?

Faahororaa

  1. Te Buka Aamu a Joseph F. Smith, 1856, Historical Department Archives [Te Pû Vairaa Buka Aamu], a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei; spelling modernized.

  2. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 29 no Tenuare 1878, api 1.

  3. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 61.

  4. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), api 5:4.

  5. Gospel Doctrine, api 59–60.

  6. Gospel Doctrine, api 67.

  7. Gospel Doctrine, api 60–61.

  8. Gospel Doctrine, api 101.

  9. Gospel Doctrine, api 291.

  10. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 no Noema 1876, api 1.

  11. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 no Noema 1876, api 1.

  12. Gospel Doctrine, api 50–51.

  13. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 22 no Eperera 1884, api 1.

  14. Gospel Doctrine, api 97.

  15. Gospel Doctrine, api 96–97.

  16. Gospel Doctrine, api 434.

  17. Te Ve’a Deseret Evening News, 9 no Febuare 1895, api 9.

  18. Gospel Doctrine, api 20–21.

  19. Gospel Doctrine, api 92.

  20. Gospel Doctrine, api 433–34.

  21. Te Ve’a Deseret Evening News, 9 no Febuare 1895, api 9.