Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14: Ia Riro ei Mau Huiraatira Maitai


Pene 14

Ia Riro ei Mau Huiraatira Maitai

E mea ti’a ia tatou ia haapa’o i te mau ture a te Atua e a te mau taata na roto i te faaturaa i to tatou ti’araa melo i roto i te Ekalesia e to tatou ti’araa huiraatira i te fenua i reira tatou e parahi ai.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

Ua riro te oraraa o te Peresideni Joseph F. Smith ei hoho’a no te hoê huiraatira maitai e te tavini i to’na oire. Ua tavini oia e rave rahi taime ei melo no te Apooraa IritiTure no te tufaa fenua o Utaha mai te matahiti 1865 e tae atu i te matahiti 1882; ua tavini oia i roto i te hoê apooraa oire i te matahiti 1867; e ua riro oia ei hoê melo no te rururaa o te matahiti 1895 tei papa’i i te pàpà ture o te tufaa fenua o Utaha.

I to’na iteraa i te ohipa ri’ari’a i ravehia e te mau taata orurehau i Nauvoo, ua paraparau pinepine te Peresideni Smith i te faufaa rahi o te faatereraa o te ture i roto i te hoê nunaa taata i ite i te peu. Ua a’o oia e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua i te Feia Mo’a ia riro ei huiraatira maitai e te auraro i te ture i te mau vahi atoa e orahia e ratou e ia ti’aturi papu i to ratou mau hau fenua.1 I te hoê mahana, ua haavahavaha te hoê ti’a no te hau fenua i te Ture a te Hau Marite, ua faaite parau te Peresideni Smith e: “Eita e ti’a i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia farii i tera huru. E faatereraa orurehau tera. E mana’o haamou tera. E ture tera na te taato’araa e ua ite te Fatu e, ua rava’i to tatou mauiui e aita tatou e hinaaro faahou i te reira.… Eita roa tatou e nehenehe e auraro i taua huru ra e aore râ, ia paturu noa a’e i te reira. E mea ti’a ia matou ia àro i mau orureraa atoa e aore râ, i te faatura ore i te faatereraa o to tatou fenua ai’a e te mau ture faatere o to tatou fenua.2

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E mau taata maitai te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei no to ratou fenua a’ia.

A rave tatou i te ohipa maitai, a haapa’o i te mau ture a te Atua e te mau ture a te taata, a faatura i to tatou ti’araa melo i roto i te basileia o te Atua, i to tatou ti’araa huiraatira … e paturu e e faaherehere te Atua ia tatou e e tamau noa tatou i te haere i mua mai te haamataraa mai â; to tatou ana’e ra tupuraa no te tau i muri nei te faananeahia’i e hau atu i te rahi i to muta’a iho ra.3

A haapii i ta outou mau tamarii ia faatura i te ture a te Atua e te ture a te hau e te ture o to tatou fenua. A haapii ia ratou ia faatura e ia faahanahana i te feia tei ‘ma’itihia e te nuna’a ei upo’o faatere no ratou e no te faati’a i te parau-ti’a e no haamana i te ture. A haapii ia ratou ia here i to ratou fenua e i te mau tumu no te mau ohipa afaro, te parau-ti’a e te hanahana, e i reira ratou e tupu ai ei mau tane e ei mau vahine hau atu i te maitai i te mau tane e te mau vahine atoa o te ao nei.4

Ia riro ei Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e mea titauhia ia hau atu tatou i te maitai i te mau nuna’a atoa e aore râ, i te mau tamarii a te Atua i te ao nei.… E huiraatira maitai roa te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei noa’tu e e taata oia no te Fenua Peretane, te Fenua Marite, te Fenua Holane, te Fenua Helemani e aore râ, no te tahi atu â fenua o te ao nei. Mai te mea e taata maitai oia no te Mau Mahana Hopea Nei, e mea papu e, e huiratira maitai ïa oia no to’na fenua ai’a e aore râ, no te fenua i faaamu ia’na.… E ti’a te hoê huiraatira o te basileia o te Atua i te anairaa matamua o te mau nuna’a maitai roa a’e o te Atua i te ao atoa nei.5

Te pure nei au eiaha noa no te ruperupe o Ziona, no te ruperupe atoa râ o to tatou nei ai’a. E mea ti’a ia tatou ia haamana’o noa e, e ere tatou i te huiraatira no te basileia ana’e o te Atua, e huiraatira atoa râ tatou no … te mau fenua i reira tatou e noho ai. Ua mea ti’a ia tamau noa tatou i te here i to tatou Hau, i to tatou fenua e i te Ekalesia a te Atua.… Ua ineine tatou no te haere i te tama’i tei opuahia e to tatou Hau, ia paruru i to’na hanahana, ia faaherehere i to’na roo maitai, e te hinaaro nei tatou ia here tamau noa i to tatou nei fenua e i to tatou nei nuna’a e tae noa’tu i te hopea.6

Mai te mea ua riro te here fenua ei mau maitai tei iteahia i te mau taime o te hau, na roto i te oraraa ti’a, te hitahita ore, te aroha, te ohipa e te viivii ore; i te mau taime tamataraa, na roto i te faaoroma’i, te faaetaetaraa na roto i te mau rave’a mau no te mau hape e aore râ, no te mau hape i opuahia, e na roto i te faaturaraa i te mau ture o te fenua, noa’tu e mea na roto i te hepohepo e te oto; i te tau o te mâroraa e no te mea hoi ua tae te aau i te aro atu no te fenua—no reira ïa te Momoni i riro ai ei nuna’a here i to’na a’ia.7

Ia haamaitai mai te Atua Mana Hope ia outou. Ua î to’u aau i te haamaitairaa no te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. Te here nei au ma to’u aau atoa i te taata haavare-ore, te parau-ti’a, te parau mau, te haapa’o maitai o ta’u i ite e, e Feia Mo’a i te Mau Manaha Hopea. Te hoê taata mai teie to’na huru, o te hoê ïa o te mau huiraatira maitai roa a’e o te hoê fenua; e, e taata maitai oia i roto i te hoê oire, te hoê mataeinaa, te hoê hau e aore râ, te fenua tei reira oia; o oia te mea maitai roa a’e. Ua riro te hoê Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ei hoê tane faaipoipo maitai, ei metua tane maitai, ei taata tupu maitai, ei huiraatira maitai, ei taata maitai oia i roto i te mau mea atoa o te oraraa nei.

E faateitei te Parau-ti’a i te hoê nuna’a.

Ua riro te fare o te “Momoni” mau, ei hiero no te utuafare.… I reira e haapiihia’i e e haapaarihia’i te mau haapiiraa no te pae morare e te parau mau no te faaroo oia hoi ia amui ana’ehia raua e faatupu te reira i te parau-ti’a e e faateitei te reira i te hoê nuna’a, e e faatea i te ino o te faaino i te ro’o o te hoê nuna’a.… Teie ta tatou mau tamaroa e ta tatou mau tamahine: a tu’u atu ia ratou ia tamatahia e aore râ, ia faafaitohia mai te au i to outou hinaaro; a imi i te parau mau, te faaturaraa i te feia paari, te faaturaraa i te Atua, te here i te taata, te here i te hau, te auraroraa i te ture, te haamaitairaa i te mau peu, e i te hopea ra, … te mâ i roto i te mana’o e te viivii ore i roto i te oraraa. E ere i te haapoupouraa hape ia parau e, e nehenehe te mau u’i o to tatou nei nuna’a o tei fanauhia e o tei haapiihia i roto i te mau utuafare “Momoni” ia turu maitai i te faafaitoraa e te amuiraa o te fenua e aore râ, i te tahi atu mau taata no te mau viretu teretetiano, e i roto i te mau mea tei faataa è i te taata ei huiraatira maitai.9

Ua vai te “Haapa’oraa Momoni” i te ao nei no te maitai o te ao nei. Te haapii nei oia i te parau mau, te faaôraa i te peu morare, te parururaa i te viivii-ore o te utuafare, te faaturaraa i te mau mana faatere e te hau fenua, te faaiteiteraa i te ihotumu, e te faateiteiraa i te tane e te vahine, te faahapa nei ta tatou haapa’oraa faaroo i te hara taparahi taata, e e pato’i i te faatîtîraa i roto i to’na mau huru atoa. Te tutava nei te “Haapa’oraa Momoni” i te patu eiaha râ i te haamou i te oraraa o te taata.10

E huiraatira maitai te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te mau mea atoa. Te hinaaro nei au ia parau i te feia apî no ta tatou nei haapa’oraa faaroo e: A horo’a i te hi’oraa maitai ei Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia ore te hoê noa a’e mea e faataupupu i to outou mana’o no te imiraa i te mau ti’araa teitei roa ta to tatou nuna’a e pûpû mai. Ia itehia ia outou te hoê ohipa, a vaiiho i to outou viretu, to outou parau- ti’a, to outou aau haavare ore, to outou aravihi, ta outou mau haapiiraa faaroo ia tanuhia i roto i to outou aau mai te mahana mai â outou i parahi ai i ni’a i te mau turi avae o to outou mau metua vahine “Momoni itoito”, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hi’o ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te Ao Ra” [Mataio 5:16].11

Ia haamaitai mai te Fatu i to tatou nei hau fenua e ia aratai ia ratou o tei mau i te mana i roto i to ratou mau rima no te raveraa i te mea tia, te au e o te fariihia e te Atua.12

Te turu nei matou i te parau no te faataa-ê -raa i te Ekalesia e te Hau Fenua.

Na roto i te hoê heheuraa mo’a, ua faauehia te mau melo o te Ekalesia … “Eiaha te hoê taata e ofati i te mau ture o te fenua ra, no te mea o oia o te haapa’o i te mau ture a te Atua ra aore e faufaa ia’na ia ofati i te mau ture o te fenua ra.” [PH&PF 58:21.]13

No ni’a i te mau ture o te Ekalesia, ua faaite papuhia mai:. …

“Inaha, te mau ture ta outou i farii i to’u nei rima o te mau ture ïa no te Ekalesia, e na roto i teie nei maramarama outou e faaite atu ai i te reira.” [PH&PF 58:23.]

Oia hoi, aore e ture e aore râ aore e faatureraa i haamanahia e aore râ aore e heheuraa i faariihia e te Ekalesia e tei haamanahia no te fenua. Ua horo’ahia mai teie mau ture e teie mau heheuraa no te faatereraa ana’e o te Ekalesia.

Te turu nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i te parau haapiiraa no te faataa- ê- raa i te Ekalesia e te hau fenua; te oreraa te mana faatere o te ekalesia e tomo i roto i te mau ohipa poritita e te ti’amâraa o te taata a rave ai oia i ta’na mau ohipa poritita. E mai te mea ua faatea tatou i te haapaoraa i teie nei parau haapiiraa, ua ofati ïa i te mau parau tumu e te mau arata’iraa i faanahohia e te Ekalesia.

Te parau nei matou e, ta tatou parau tumu e ta tatou arata’iraa oia hoi: te turu etaetaraa i te faataa-ê-raa o te Ekalesia i te Hau Fenua; te faahepo oreraa te Ekalesia i te Hau Fenua, e te oreraa te Ekalesia e tomo i roto i te mau ohipa a te Hau Fenua, te oreraa te Hau Fenua e tomo i roto i te mau ohipa a te Ekalesia, te ti’amâraa no te pure, te vaiihoraa te ti’a faatere o te faaroo i te ti’amâraa o te taata i roto i te mau ohipa poritita; Te aifaitoraa o te mau ekalesia atoa i mua i te ture.14

Aita te Ekalesia e faaô ia’na i roto i te ohipa poritita; e faaô to’na mau melo ia ratou i roto i te mau pùpù poritita mai te au i to ratou iho hinaaro.… Aita ratou e faahepohia ia ma’iti mai teie e aore râ, mai tera.… E ere i te mea ti’a ia faa’erehia ratou i to ratou ti’araa huiraatira, aore roa e tumu ia na reirahia ratou no te mea, e feia maitai, mana’o paari, maramarama, haavare-ore, rave ohipa, viiviiore, maitai i te pae morare, manuïa i te pae imiraa moni e e feia parau-ti’a hoi i roto i te tahi atu mau hi’oraa mai te hoê noa’tu taata i rotopu i te nuna’a e aore râ, i ni’a i te fenua nei.15

Ua titauhia tatou ia auraro i te mau mana e vai nei e tae noa’tu e ua tae mai te Basileia o te Atua.

Ua î te Bibilia hoê ïa o te mau papa’iraa mo’a a te Ekalesia “Momoni” i te mau tohu e te mau fafauraa no te faati’a i te faatereraa Mo’a i ni’a i te fenua nei e te hoê faatereraa arii no te parau- ti’a o te parare na te ao atoa nei. E riro te Mesia ei Arii e e mea ti’a i te mau hau e te mau nuna’a atoa ia tavini e ia faaroo Ia’na. O te reira te Basileia mau o te Atua. Ua faanahonahohia te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei no te faaineine i taua Basileia ra. Ta’na evanelia o te “parau maitai ïa o te basileia.” Ta’na mau ture, mau oro’a, te mana e te mau horo’araa, no te ra’i mai ïa. O te “basileia tiretiera varua ïa o te ra’i” tei mau i te mana e te puai no te iriti i te e’a no te faatupuraa i te mau parau tohu no ni’a i te faatereraa o te ao atoa nei a te Tamaiti a te Atua.16

E ua faa’itehia e, te imi noa nei â te mau melo o te Ekalesia i te tae-mau-raa mai o te hoê Basileia o te Atua i te fenua nei, o te amui tahi mai i te mau basileia atoa o te ao i roto i te hoê hau emepera mo’a e faaterehia e te Mesia o tei tia-faahou mai.

Ua mana’ohia’i e, no reira te hoê “Momoni” i ore ai e here i to’na fenua e aore râ, i te hoê faatereraa no te hau fenua.

… Te pato’i nei matou i te parau e na to matou ti’aturiraa i te heheuraa mo’a e aore râ, no to matou tia’iraa e tae noa’tu e, ua tae mai te basileia o te Atua, o tei faaiti mai i to matou here no to matou fenua. Ia haamau-ana’e-hia te hau emepera mo’a, e mea papu e, aita to tatou ite i hau atu i to te tahi atu mau taata teretetiano te pure nei ma te parau e: “Ia tae to oe ra hau, ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na;” [Mataio 6:10] area râ, ua ite mau tatou e, e haapapuhia to tatou nei ti’aturiraa e to tatou nei here i to tatou fenua e teie nei iteraa e a tia’i ai tatou i te taeraa mai o te basileia o te Mesia, te vai nei ta tatou faaueraa, ia auraro tatou i te mau mana e vai nei, e tae noa’tu i te taime e tae mai ai oia “o tei ti’a ia faatere.” [PH&PF 58:22.]17

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • No te aha e mea tia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia here i te fenua i reira ratou e noho ai? (A hi’o atoa PH&PF 134:5). Nahea tatou ia faaite i te here e te faatura i to tatou nei fenua, noa’tu e aita paha tatou e afaro ra i te tahi o ta’na mau aratairaa politita?

  • Nahea tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii ia riro ei mau huiraatira maitai?

  • Eaha ta tatou mau hopoi’a ei huiraatira? No te aha e mea tia i te hoê melo haapa’o maitai o te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei “huiraatiraa maitai roa a’e no to’na fenua”?

  • Nahea to tatou iho parau-ti’a i te faateiteiraa i te hoê nunaa? No te aha to tatou iho parau- ti’a i riro ai ei tufaa faufaa mau no te here huiraatira. Mea nahea te tufaa o to tatou iho parauti’a i te ohiparaa i roto i te oraraa o te feia e imi ra e aore râ, e mau ra i te hoê parahiraa i roto i te politita?

  • Mea nahea te faataa-ê-raa te Ekalesia i te hau fenua i te tautu- ruraa i te nunaa ia faaohipa i ta ratou haapaoraa faaroo? (A hi’o atoa PH&PF134: 7, 9.)No te aha e mea faufaa i te mau taata tei mau i te toro’a faatere i roto i te ekalesia ia vai tiamâ i te mau ohipa politita?

  • Eaha te basileia o te Atua o te tae mai, e o vai te auraro i teie nei basileia?

Faahororaa

  1. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 4, api 165.

  2. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 404.

  3. Gospel Doctrine, api 409–10

  4. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 5, api 55

  5. “Discourse by President Joseph F. Smith, te Ve’a “Millennial Star, Setepa 1906, api 610.

  6. I roto Conference Report, Eperera 1905, api 46.

  7. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 150

  8. I roto Conference Report, Eperera 1910, api 8.

  9. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua,

  10. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 154

  11. Tabula a te taata Nene’i: Rururaa e te mau ‘Momoni,’ “Improvement Era, Eperera 1903, api 473.

  12. I roto Conference Report, Atopa 1908, api 127

  13. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 81.

  14. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 153; paratarafa ê atu

  15. “Tabula a te taata Nenei: Te Tumu Papu Paha,” Improvement Era, Tiunu 1903, api 626.

  16. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 81

  17. Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 154