Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Te Tihetiti e te Ma


Pene 18

Te Tihetiti e te Ma

Te faaue nei te Fatu ia tatou ia vai ma e ia faatura i te mo’a o te fafauraa i roto i te faaipoiporaa.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

I te matahiti 1875 ra, ei Peresideni no te Misioni no Europa, ua oto te Peresideni Iosepha F. Semita ia faaho’i i te hoê misionare o tei ofati i te ture no te viivii ore. A feruri ai oia i te oto e te mauiui i roto i te aau o teie nei taurearea, ua papai oia: “E nehenehe te hoê taata e tavini hope roa i roto i te hoê misioni e aore ra e ora i te hoê oraraa poupou e te haapao maitai, e i te taime hopea, na te hoê noa hape, te hoê noa ofatiraa, te hoê noa ohipa maamaa e faataahuri e e haamou i te reira i te hoê taime poto roa e ia taui i te au monamona o te au’a o te ora ei au avaava.”

E ua feruri te Peresideni Semita i to’na aau mehara no te rima paruru o te Fatu o tei tauturu ia’na ia vai parautia i roto i ta’na mau fafauraa. “Ee au i te mauruuru i to’u Atua e, Oia i tiai maite ia’u, … ma te paruru ia’u i te mau hara pohe o te ao nei, ua paruru atoa hoi Oia ia’u a tauatini noa’tu taime i roto i to’u mau paruparu e te riroraa to’u manao i te enemi.” Ua onoono oia i te faariroraa ia’na ei taata taia ore i te “hi’oraa i to’na ra taatatupu mata e te mata, ma te feruriraa ma a ti’a etaeta ai i mua i te Atua ma te haavare ore e te teoteo i to’na viivii ore i te pae morare e i te pae apeni”. Ua oaoa oia i te oraraa “i roto i te here mau e te ma atoa” o to’na ra utuafare e ua na o oia, “Eita roa vau e hoo ai’a i to ratou here e i to ratou tiaturi ia’u .”1

Haapiiraa a Joseph F. Smith

E faatupu te tihetiti i te puai e te mana i roto i te mau nunaa o te ao nei.

Te tiaturi nei tatou e, te ora nei te Atua e o Oia te haava o te feia ora e o te feia pohe. Te tiaturi nei tatou e, tei nia To’na mata i te ao nei e te hi’o râ Oia i Ta’na mau tamarii i te haereraa mai te matapo e te purutia i roto i to ratou paruparu i te ao nei. Te tiaturi nei tatou e, ua tae mai tatou i onei na roto i Ta’na opuaraa … ua tae mai tatou i onei no te rave faaoti i te hoê faataaraa, eiaha ra no te faatupu i te hoê haapahiraa, e aore ra no te haamaha i to tatou mau aau hiaai i roto i te tahuti nei.2

Te vai maraa e te feruriraa i te mau manao tano … o te haamataraa ïa o te mau raveraa tia atoa. To’u nei hinaaro, ia ite hoi te feia api atoa i te faufaa o teie mau raveraa e te faufaa o te taviniraa i te Fatu i to ratou apiraa. Te tupuraa, te haamaitairaa, te haereraa i mua, te faaturaraa ia’na iho, te poupou e te faahiahia o te mau taata, e mau tuhaa anae te reira i roto i te oraraa o te feia api. Ua faaite te Faaora i te hioraa maitai, e ua haamata oioi oia i te rave i te ohipa a to’na ra Metua. Ua faaineine te peropheta Samuela ia’na i to’na api roaraa ia riro ei mea ma e te faatura ia ti’a ia’na ia faaroo i te mau omuhumuhu a te Atua.3

E rave rahi atu a mau tumu o tei ore i itehia e te feruriraa o te taata te tumu te viiviiore e horoa ai te puai e te mana i te mau nunaa o te ao nei, e parau mau ra te reira.4

Te tiaturi nei tatou i te hoê noa faito morare no te mau tane e te mau vahine. Ia haafaufaa orehia te maraa o te oraraa, e tae mai te mau ati atoa i nia ia tatou mai te pape tahe e tahe ia iritihia te mau uputa tapea pape.5

E hiaai mo’a to tatou ia haapapu maite i te ino rahi o te mau hara apeni. Noa’tu e haafaufaa orehia te reira e te mau taata o tei ore i ite i te hinaaro o te Atua, ua riro teie mau hara ei mea faufau roa i mua i to’na aro, e mai te peu e ua hinaaro tatou ia vai noa tatou ei nunaa maitihia e mea tia ia horo tatou i te atea roa i taua mau mea nei mai ia tatou e ape ra i te uputa o hade. Te mau hopearaa ino o teie nei mau hara, e itehia i roto i te mau ohipa faufau, te hamani ino, te oto, e te ma’i, e e tia hoi i te feia api e i te feia paari ia ite i te reira. Te haamou nei teie mau mea i te ao nei. Mai te peu te hinaaro ra tatou ia paruruhia tatou, e mea tia roa ia vahavaha tatou i te reira, ia faaatea’tu i te reira, ia ore e rave i te tahi vahi iti o te reira, no te mea e haaparuparu e e faaino te reira ia tatou, e haapohe te reira i te taata i te pae varua, e aita teie taata e nehenehe e parahi i pihaiiho i te feia parautia e i mua i te aro o te Atua.6

Te tiaturi nei matou e, te hara apeni o te piti ïa o te hara rahi roa ae i muri noa mai i te haamaniiraa toto.… Te poro nei matou ei parau na te Fatu: “Eiaha roa oe e faaturi” (Exodo 20:14) “O tei hio i te hoe vahine ma te hinaaro ia’na, e mai te peu e e faaturi te tahi i roto i to ratou nei aau, eita roa e farii i te Varua, e e faarue ratou i te faaroo” [PH&PF 63:16]7

Mai te mau ma’i pae tino e rave rahi, e tupu atoa mai te tahi noa’tu â mau ma’i rau na roto i te hara apeni. Ia faaauhia te mau hopearaa e tupu mai i ni’a i te tino na roto i te ta’eroraa ava, mai te inoraa te i’o taata, te huehueraa te mau tuhaa ora o te tino e a paruparu ai te mau faehau paruru o te tino, i reira te tino e vi ai i te mau faainoraa rau atoa o te ma’i. Mai te reira atoa te viivii i te hohoraraa ia vaitahaa te varua taata i mua i te mau ma’i rau atoa i te pae varua, e mai te reira atoa hoi to te viivii aratoraa ia ere te varua taata i to’na faehau paruru e i to’na aravihi no te faaora ia’na. Ua faaturituri te u’i tai’ata i te tau o te Mesia i te faarooraa i te reo o te parau mau, e no te mea ua tahiti roa te ino o to ratou varua e o to ratou aau, no reira ua imi ratou i te mau tapa’o e ua hau atu to ratou nounou i te mau fabula poopoo i te parau no te faaoraraa [a tai’o Mataio 16:4]8

Na te viivii e faahepo ia faautuahia eiaha te taata hara anae ra, e tae roa’tu i te toru e te maharaa o te u’i ma te faariro i te taata rave hara ra ei painu tipaeraa ore. E ia hapehape noa’tu, e o atoa paha tatini noa’tu rahiraa melo no to’na iho utuafare e i reira, mutu atu ai te mau taamuraa o te utuafare e oto atu ai te aau o te mau metua i te otamuraa i to ratou oraraa i roto i te opape pouri o te mamae rahi.9

E mea faufaa te ture viiviiore no te tane, te vahine e te tamarii.

E mea faufaa roa te ture viiviiore no te mau tamarii, te mau tane e te mau vahine atoa. E parau tumu faufaa rahi roa te reira no te mau tamarii a te Atua i te roaraa o to ratou pu’e mahana, mai to ratou ihoa fanauraahia e tae roa’tu i to ratou poheraa. Ua faataa te Atua i te mau faautuaraa mamae rahi ia ofatihia Ta’na ture viivii ore e tae noa’tu i te viretu e i te ma. Ia mana te ture a te Atua i rotopu i te taata nei, e haamouhia te tane e tae noa’tu i te vahine o tei ore i faaea viivii ore noa, o tei ore i faaea pora’o ore noa e o tei ore atoa hoi i faaea hapa ore noa. Te titau nei matou i te mau vahine ia vai viivii ore noa ratou, te hapa ore e te pora’o ore. E mea titauhia e e mea faufaa hoi ia riro te tane ei mea viivii ore e te ma, hoê a huru atoa no te vahine.10

E mea avauhia ia faataime i te tavini i te Fatu no to tatou haapao oreraa i to tatou apiraa.… E mea maitai ae te taata i huri tua i te ino maoro i muri iho, i te taata i onoono i roto i te hara i te roaraa o to’na pu’e mahana i te ao nei. Tera ra, … e u’ana te tatarahapa e te mamae o te aau ia tatarahapa tatou maoro i muri iho i to tatou oraraa no te mau hemaraa e te mau hara o ta tatou i rave i to tatou apiraa.11

E mea haama no te totaiete e titau onoono nei ia haavi te mau vahine ia ratou i te raveraa i te mau hara apeni area te mau tane ra, aita ïa e haaviraa no ratou. Eaha ïa huru aperaa pouri e te faatiatiaraa e itehia ra i roto i te paeraahia te mau tane ma te haama ore e te hitahita ore?…

Ia hara te vahine, e farii ihoa oia i te mamae, inaha e mea papu e tae mai te utua, e mea oioi anei e aore ra e mea taere. Area ra te tane o te tuu i nia iho i taua vahine ra te utua o ta’na mau hape, ua tataipiti ïa te faahaparaa e topa i ni’a ia’na. O te tane mau te tumu rahi no te mau hara e tupu mai na roto i te faatura ore i te mau peu mâ e te viivii ore, o te pari pinepinehia ra i te vahine.

Te farii papu nei matou i te faaiteraa papu a te Atua, na roto i te hoê peropheta tahito o te Ati Nephi: “Ua oaoa hoi au, o te Fatu te Atua, i te vahine taiata ore ra. E e mea faufau te faaturi i mua ia’u nei, te na reira maira te Fatu sabaota.” (Iakoba 2:28.)12

Te patoi nei matou i te taiataraa e i te mau huru viivii atoa. Aita tatou i tae mai i onei no te rave i te ohipa viivii a rau noa’tu â to’na huru. Hau atu i te mau mea atoa, e mea vahavaha roa’tu te viivii apeni i te hi’oraa o te Atua.… No reira, te patoi nei matou i te viivii apeni e i te mau huru raveraa faufau atoa.13

O ta tatou mau euhe no te faaipoiporaa te mea mo’a roa ae.

Te tahoêraa tiama o na apeni, na te Atua te reira i faaue, eiaha ei ravea hoê roa no te faarahi i te huaai, no te haamaitai atoa râ i te feruriraa e te huru maitai o te taata, o te roaa na roto anae i te tahoêraa te tane e te vahine o tei here i tetahi e tetahi. Te faaite papu ra te mau Papairaa mo’a i te mana’o e te faaueraa a te Atua no nia i te tane e te vahine. Eere i te mea tia i te tane ia vai otahi noa, e no reira e mea faauehia te reira: “E faarue te taata i tana metua tane e ta’na metua vahine, e ati atu ai i ta’na vahine, e e riro raua ei hoe” [a hi’o Genese 2:18, 24].

Te tumu parau ra, e mea faaturahia te faaipoiporaa, e parau mau te reira i teie nei mahana e i te taime a parau mai ai te Aposetolo ra [a hi’o Hebera 13:4].…

Ua faati’ahia te tahoêraa apeni i roto i te faaipoiporaa, e mai te peu e ua ravehia te reira na roto i te mana’o tano e mea poupou ïa e e mea mo’a atoa. Area ra, ia ravehia i rapae i te mau auraa o te faaipoiporaa, ua riro ïa te apeniraa ei hara ino roa e te faufau i mua i te aro o te Atua.14

I teie mahana, mai te pape pu’e te taheraa te ino i roto i te ao nei. Te hoê o te mau tumu, o te haapao oreraahia ïa te faaipoiporaa; e ua ore te huru mo’a o te faaipoiporaa i roto i te feruriraa o te rahiraa o te mau taata. Ua faariro noahia râ te reira ei parau mana tivira e i te tahi mau taime ua ravehia te faaipoiporaa no te mea e mea haapahihia te reira e te taata e aore ra e mea hapehia i tupu ai te reira e aore râ ei ravea no te haamaha i te aau hiaai. E no reira, ia haafaufaa ore noahia’tu te mo’araa o te fafauraa, e aore ra ia haamo’ehia te reira, e riro ïa te haapao oreraa i te mau euhe o te faaipoiporaa, i roto i te hi’oraa o te mau taata e rave rahi, ei hape iti na’ina’i roa.15

Te haapao oreraa i te mau fafauraa o te faaipoiporaa, e tumu rahi te reira no te mau faataaraa, e e rave rahi te mau ino o te apee atoa, te iti roa ae o teie mau ino o te haama e te roo ino e tae mai i nia i te mau tamarii hara ore. Te mau hopearaa e tupu mai na roto i te hara faaturi, eita te reira e ta’otia noahia i ni’a i na taata hara. Mai te mea ua itehia te reira hara e te huiraatira e aore ra ua hunahia i raro ae i te paruru omo’e o te hara, te mau hopearaa e tupu mai, aita ïa e faaauraa to’na ino rahi. Te mau varua tahuti ore o te tae mai i te fenua nei no te farii i te tino i’o e mea tia ia ratou ia fanau maitaihia, na roto i te mau metua o tei ore i roohia i te ino o te hara apeni.16

E rahi atu a te hara no te viivii ore na roto i te ofatiraa i te mau fafauraa mo’a.

Te tiaturi nei matou e, te ture i horoahia mai te reira te huru, no te taatoaraa ïa o te mau taata e ua horoahia mai te reira ia faaohipahia e te feia mo’a atoa. Area râ, ia ofati noahia’tu te mau fafauraa, taaê noa’tu te ofatiraahia te ture no te viivii ore, e mea papu ïa e, e hara te reira, e e riro ïa te faautuaraa o taua na hara râ, i te mea u’ana roa’tu e te mamae rahi i roto i teie nei oraraa e aore ra i roto i te ao amuri atu.17

Te na’ohia râ e, ua rahi ae te ‘u matie i te tahi noa’tu mau ‘u, no reira te mana’o nei matou e, ua rahi atoa te mau faito o te hara e ô atu i roto i te mau auraa ti’a ore o te apeniraa hau atu i te mau hara o ta tatou e ite ra. O ratou atoa o te o atu i roto i teie hara rahi – te hara no te viivii ore – i roto i te rahiraa o teie mau raveraa, ua u’ana roa’tu teie hara na roto i te ofatiraahia te mau fafauraa mo’a, e i te tahi mau taime te o atoa ra te haavare i roto, te faatinaraa e tae roa’tu hoi i te hamani inoraa.

Eiaha roa teie mau hara ia hunahia e ia faatiahia. E iteahia ia tatou te vahi taaê i rotopu i te hinaaro e te hopearaa o te tahi na apiti i momo’ahia e o te topa hoi i roto i te hara i te hoê taime mana’o orehia, i te hinaaro e te hopearaa o te hoê taata o tei haere i te mau vahi mo’a râ e o tei rave i te mau fafauraa mo’a e a opua ino ai e eia i te viretu o te vahine a to’na taata tupu na roto i te rama e te faahepo no te faatupu i to’na ra mau hinaaro faufau.

Te vaira te taaêraa, eiaha râ i roto noa i teie mau raveraa ino mai te mea noa’tu e faitohia te manao i faatupu i te reira, ia faito atoahia ra te mau hopearaa e tupu mai … I roto ra [i te huru o te taata tei rave i te mau fafauraa], e rave rahi atu a te mau taata o te mauiui, e mou te mau utuafare, na teie hara e faatae mai te ino i ni’a i te mau taata hara ore atoa, e tae roa te reira ino i ni’a i te sotaiete … Ia amuihia te feia ora e te feia i pohe e tae noa’tu i te feia o tei ore â i fanauhia i te ao nei, e faaruru atoa ratou i te mau ino e aita e mana i roto i te feia hara no te tata’i i te reira.18

E horo’a te Evanelia i te tiaturiraa i te feia tutava ia riro ei mea ma.

O te feia faufau e te ino anae te ore e hinaaro ia riro ei mea ma; aita to ratou aau e au i te mea ma e te parau mau. Aita vau i ite e tae roa anei te hoê varua i te haafaufaa ore i te mea ma e te viivii ore, te maitai e te parau mau e te hanahana. Te tiaturi nei au e, te vai noa nei i roto i te aau o te taata faufau roa e te ino roa, i te tahi mau taime, te hiro’a o te huru Atua i tuuhia i roto i te varua o te mau tamarii tamaroa atoa a te Atua. E riro paha te mau taata ei mea ino roa ae, e no reira aita’tu to ratou e hiroa no o mai i te Atua ra, maori ra te hoê hihi iti e aratai ia ratou i te maitai e ia tapea i te maitai i roto i to ratou aau, area ra aita vau e tiaturi nei te vai nei i te hoê varua i te ao nei o te faarue roa i te ite e te faahiahia no te mau mea maitai e te ma, ia itehia e ana. E mea fifi roa ia tiaturi e, e tae te hoê taata i te faito teitei roa o te ino, e aita’tura to’na e hinaaro ia riro ei mea maitai e te ma, ahiri e tia ia’na, area ra e rave rahi te mau taata o tei parahi noa i roto i te hara e o te feruri aita e ravea no ratou. Mai te peu te vai nei te ora, te vai atoa ra ïa te tiaturiraa, e mai te peu e te vai nei te tatarahapa, te vai atoa ra ïa te faaoreraa hara.19

Te Evanelia a Iesu Mesia, o te raau ïa i opuahia e te Atua no te rapaau i te mau ino e haaparuparu nei i te mau taata atoa, i te mau paruparu u’ana ihoa ra o te hara apeni.20

No reira, te parau atu nei matou ia outou o tei tatarahapa i ta outou mau hara, o tei utuhihia e te Mesia ra na roto i te bapetizoraa, o tei faatiahia mai te menema tahe ra i te hoê oraraa api, o tei fanauhia i te pape e te varua, o tei riro mai ei mau tamarii na te Metua, ei feia ai’a no te Atua e ei feia ai’a hoe e o Iesu Mesia– te parau atu nei matou ia outou, ia haapao outou i te mau ture a te Atua, e mai te peu e faaea outou i te rave i te ino, e faaea outou i te parau ino, e faaea outou i te rave i te mau viivii apeni e te tahi noa’tu, e faaea outou i to outou parautia ore, e e tiaturi outou i te Atua, e tiaturi outou i te parau mau e e farii outou i te reira e e vai parautia outou i mua i te aro o te Atua e o te taata nei, e faateiteihia ïa outou, e e tuu mai te Atua ia outou i mua, ia haapao outou i teie mau faaueraa. O tei haapao i te mau faaueraa a te Atua, o outou anei e aore ra o vetahi ê, e ti’a ratou e aita ratou e topa, e aratai ratou e aita ratou e pee, e haere ratou i nia e aita ratou e haere i raro. E faateitei te Atua ia ratou e e faarahi Oia ia ratou i mua i te mau nunaa o te ao nei, e e tuu mai Oia i Ta’na titiro no te mauuruuru i nia ia ratou, e No’na hoi ratou. O teie te iteraa papu ta’u e tuu atu i mua ia outou.21

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te ture viivii ore a te Fatu? Nahea te viivii ore e horoa ai “te puai e te mana” i roto i te mau taata?

  • Nahea tatou ia haamaitai i to “tatou iho viivii ore e te mau mana’o tano” i roto ia tatou iho? Nahea to tatou iho viivii ore e riro ai ei haamaitairaa no tatou iho, no to tatou mau utuafare e no to te ao nei?

  • No teaha te ofatiraa i te ture viivii ore i riro ai “i te piti o te hara rahi i muri mai i te haamaniiraa toto o te feia parautia”? (A tai’o Alama 39:5)

  • Eaha tetahi atu mau hara o te tae atoa mai na roto i te ofatiraa i te ture viiviiore? Nahea te ofatiraa i te ture viivii ore e haamauiui ai e rave rahi atu mau taata taaê atu i te feia ofati ture??

  • Eaha ta tatou e rave no te “faateitei i to tatou reo no te pato’i i te viivii e te mau ohipa faufau atoa?

  • Eaha te mau tumu tiama no te “apitiraa apeni ia au i te ture… i faataahia e te Atua?”

  • No teaha te haafaufaa oreraa i te natura mo’a o te faaipoiporaa i riro ai ei “tumu rahi” no te “pape pu’e o te hara faaturi e tahe nei i roto i te ao maramarama?

  • Nahea te ofatiraa i te ture viivii ore e riro ai ei “hara tumu piti” no te feia o tei fafau i te mau fafauraa mo’a i te Atua? Eaha te mau utua no teie “hara tumu piti”?

  • Eaha te tiaturiraa e roaa mai na roto i te Evanelia a Iesu Mesia i te feia tutava ia tama ia ratou iho e ia haapao i te ture viiviiore?

Faahororaa

  1. Te Oraraa o Joseph F. Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith (1938), api 450–51.

  2. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 312.

  3. Gospel Doctrine, api 334.

  4. Gospel Doctrine, api 274.

  5. Gospel Doctrine, api 313.

  6. Gospel Doctrine, api 275–76.

  7. Gospel Doctrine, api 310; paratarafa tauihia.

  8. Gospel Doctrine, api 309–10.

  9. Gospel Doctrine, api 335.

  10. Gospel Doctrine, api 273–74.

  11. Gospel Doctrine, api 335.

  12. Gospel Doctrine, api 309–10.

  13. Gospel Doctrine, api 312.

  14. “Unchastity the Dominant Evil of the Age,” Ve’a Improvement Era, June 1917, api 739.

  15. Gospel Doctrine, api 274.

  16. Gospel Doctrine, api 309.

  17. Gospel Doctrine, api 311.

  18. Gospel Doctrine, api 310–11.

  19. Gospel Doctrine, api 27–28.

  20. “Unchastity the Dominant Evil of the Age,” api 743.

  21. Gospel Doctrine, api 312.