Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 31: Haapaoraa i te Ture Tuhaa Ahuru


Pene 31

Haapaoraa i te Ture Tuhaa Ahuru

O ratou o te haapao i te ture tuhaa ahuru, e tauturu ïa ratou ia faatupu i te mau opuaraa a te Fatu, oi fatu ratou i Ta’na mau haamaitairaa.

Aamu o te Oraraa o Iosepha F. Semita

I te hope’a o te mau matahiti 1800, ua rahi ta te Ekalesia tarahu, rau’ahia i te faito hoê milioni ti’a hapa tara marite. Ua riro teie tarahu ei manaonaoraa no Iosepha F. Semita. I te amuiraa rahi no Atopa 1899, te na ô ra oia: “E rave rahi te mau haapiiraa faufaa ta tatou i farii no nia i ta tatou mau hopoia ei Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, eiaha no ni’a noa i te ture tuhaa ahuru, no ni’a atoa ra i te tahi atu mau tuhaa tei riro ei mea faufaa atoa mai te tuhaa ahuru ra. I teie râ taime, aita e ohipa faufaa ae no te maitai o te Ekalesia, maoti ra o te haapaoraa i teie ture tei riro ei ravea no te faaî i te fare tao’a a te Fatu, ei pahonoraa i te ere e vaira i roto i te mau melo.”1

Hitu matahiti i muri mai, i te hoê avatea, na ta’na ohipa mai ra te Peresideni Smith, ite ae ra i ta’na tamahine o Rachel i mua i te tiahapa tei piihia Beehive House. [Bihaive Haus ia tai’ohia]

Ani ihora “Tei hea to oe metua vahine?”

“Aita vau i ite.”

“Tei hea ra oia?”

“Aita vau i ite.”

“Eaha te taime oia e ho’i mai ai?”

“Aita vau i ite, e Papa, aita oia i faaite mai ia’u. No ho’i noa mai ra vau na te haapiiraa.”

Parau maira oia, “E aiu, ua hinaaro vau ia ite matamua to metua vahine, no te mea ra aita atoa oe i ite, e faaite ïa vau ia oe.” Tei roto i ta’na rima te hoê apì parau.

“Te ite ra oe i teie parau?”

“E.”

“Te auraa ra, aita ta te Ekalesia e tarahu faahou.” Tei ni’a te oaoa i ta’na iri utu. “ I teie nei, ua ite ia oe!”2

Te Mau Haapiiraa a Iosepha F. Semita

Haapao i te ture tuhaa ahuru, e haapapuraa te reira i to tatou huna ore i te basileia o te Atua.

Te titau nei te Atua ia tuuhia te ahururaa o ta tatou apî i roto i Ta’na fare taoa; e e riro teie ei ture tamau no te taatoaraa o te mau Titi i Ziona.3

Na roto i teie parau tumu (tuhaa ahuru) e tamatahia te haapao o te nunaa o teie Ekalesia. Na roto i teie parau tumu e itehia te feia e paturu ra e aore ra e patoi ra i te basileia o te Atua. Na roto i teie parau tumu, e itehia te feia e rave hua ra i te hinaaro o te Atua, e haapao ra i ta’na mau faaueraa ma te haamo’a i te fenua o Ziona i te Atua ra, e pato’i ra i teie parau tumu e e tapu ê ra ia ratou i te mau haamaitairaa i Ziona. E mea faufaa teie parau tumu, inaha e mea na reira e itehia ai te feia haapao e te feia haapao ore. I roto i to’na anairaa, ua tû to’na faufaa e te faaroo i te Atua, e te tatarahapa, e te bapetizo ia matara te hara, e aore râ e te tuuraa rima no te horo’a o te Varua Maitai.4

Te ture tuhaa ahuru, o te hoê ia tamataraa e faaruruhia e te feia atoa o te riro mai ei mero no teie nunaa. O te ore noa’tu e haapao i teie parau tumu, ua riro ia ei taata tau’a ore i te maitai o Ziona, ei taata haapao ore i ta’na hopoia ei melo no te Ekalesia, e ei taata paturu ore i te tereraa tahuti nei o te basileia o te Atua. Aita atoa oia e paturu ra i te haaparareraa o te Evanelia i roto i te mau nunaa o te ao nei, e te haapao ore ra i te ohipa e faati’a ia’na ia farii i te mau haamaitairaa e te mau oro’a o te Evanelia.5

Te haapaoraa i te ture tuhaa ahuru, tei te taata iho te faaotiraa. Tei ia’u te aufauraa i ta’u tuhaa ahuru e aore ra aita. Tei ia’u te maitiraa ia na reira e aore ra aita; no to’u ra tau’a i te Ekalesia e to’u hiaai ia maitai oia, a manao ai au e mea maitai e e mea ti’a ia haapao i te ture tuhaa ahuru, e na reira ïa vau mai ia’u atoa e manao ra e mea maitai ia haapao i te ture no te tatarahapa e no te bapetizo ia matara te hara.6

O tatou o tei ore’na i aufau i ta tatou tuhaa ahuru i mua ra, ua riro ia tatou ei feia aitarahu i mua i te Fatu, e no te mea ra eita te reira e pee ia tatou ia aufau, eita ia te Fatu e titau faahou te reira ia tatou, e faaore ra i ta tatou tarahu tahito mai te peu e haapao tatou i teie ture i muri iho ma te haavare ore. E mea mauruuru te reira e te maitai atoa hoi, no reira te tupu nei to’u aau mehara.7

i ta’na tuhaa ahuru, eita roa ïa e taiva. Noa’tu te nainai e aore râ te rahi, e ture teie na te Fatu, e pihaa moni te reira na te Ekalesia; no ô roa mai i te Atua ra teie aniraa, e ua parau Oia, o ratou o te ore e haapao i te reira, aita ïa i tiamâ ia ai’a i te faufaa i Ziona. Eita roa’tu te taata e taiva mai te peu e aufau oia i ta’na tuhaa ahuru. E parau mau te reira. No te aha? No te mea, a u’ana noa ai to’na faaroo ia aufau i te tuhaa ahuru, te tiaturi atoa ra ïa oia i te Ekalesia e i te mau parau tumu o te Evanelia, tei roto ia’na te maitai e tei roto atoa ia’na te maramarama. A tamau noa ai oia i te haapao, eita roa ïa te tamaiti faahema e upooti’a i nia ia’na e eita atoa e ruri-ê i te to’na ra e’a.8

E ture aufauraa te tuhaa ahuru na te Fatu ei maitai no Ta’na Ekalesia e ei haamaitairaa i te Feia Mo’a.

E ture aufauraa te tuhaa ahuru no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ahiri aita ra, eita e tupu te mau opuaraa a te Fatu.9

Ua horoa … te Fatu i te ture no te tuhaa ahuru ia faufaahia te fare toa a te Fatu no te faatupu i te mau opuaraa e vai ra; no te haaputuputu i te feia veve, no te haaparare i te Evanelia i te mau nunaa o te ao nei, no te aupuru i te feia e horoa ra i te taatoaraa o to ratou taime i te mau mahana atoa no te tavini i te Fatu i ti’a ai ia mitohia to ratou oraraa. Ahiri aita teie ture, eita roa ïa teie mau opuaraa e tupu, eita atoa te mau hiero e patuhia e e atuatuhia, eita atoa te feia veve e faaamuhia e e faaahuhia. No reira, e mea faufaa te ture no te tuhaa ahuru i roto i te Ekalesia, e ua tae roa te Fatu i te haapapu onoono mai i te reira.10

[Te tuhaa ahuru] o tei faaohipahia no te tereraa o te mau oro’a o te fare o te Atua i roto … i te mau hiero. Ua tauasini e ua tauasini tara marite no te tuhaa ahuru i faaohipahia no te haapii i te feia apî i Ziona, no te atuatu i te mau fare haapiiraa o te Ekalesia. Ua tauasini e ua tauasini te tara marite i haamau’ahia no te faaamu e no te faaahu i te feia veve, no te atuatu i te feia tei roto i te mitoraa a te Ekalesia. Te imi ra ratou i te tauturu e te aupuru i pihai i to ratou “metua vahine” e e mea tano ihoa ïa ia faaherehere te Ekalesia, i roto i te oti’a o ta’na mau ravea, i te feia veve e to’na feia riirii, i te feia paruparu e te mau huma.11

Te Fatu iho tei heheu mai nahea teie mau faufaa [tuhaa ahuru] ia haapao e ia faaterehia; oia hoi, na te Peresideniraa ia o te Ekalesia e te Apooraa Teitei o te Ekalesia (oia hoi te Tino Hoê Ahuru ma Piti Aposetolo), e te Episekoporaa Peresideni o te Ekalesia. Te mana’o nei au, te vai ra te paari i reira. Aita i vaiihohia i roto i te rima o te taata hoê ia faatere i te reira e aore râ ia tapea i te reira o oia anae ra. Tei ni’a ra te reira i te tapono o na taata hoê ahuru ma va’u, tei î i te paari, i te faaroo e i te aravihi i tuea i to teie nau taata hoê ahuru ma va’u. Te parau nei au, tei ia ratou te faatereraa i te mau tuhaa ahuru a te nunaa e te faaohiparaa i te reira i roto i te mau opuaraa’toa o ta ratou i manao ia au i to ratou paari, e haamaitai roa’tu te reira i te Ekalesia …. Teie mau faufaa o te tuhaa ahuru, te faaterehia ra ïa e teie mau taata i piihia e te Fatu ia mau i te tura no te na reira ia maitai e ia fanao te Ekalesia.12

Ua titau taa’e te Fatu … i te feia e ti’a ra i te upoo o teie Ekalesia e o tei faataahia ia aratai e ia faatere i te nunaa o te Atua, ia ara ia haapaohia te ture [tuhaa ahuru] a te Atua. E ohipa na matou i te raveraa i te reira … Ua riro ei faaheporaa no te feia faatere o te Ekalesia ia a’o i teie parau tumu, ia faahiti e, taaê noa’tu te mau ohipa o teie ture i titauhia i te mau melo, ia faaî atoa râ ratou i te fare toa a te Fatu ei pahonoraa i te mau hinaaro o te nunaa, inaha, te mau hinaaro o te Ekalesia o te mau hinaaro atoa ïa o te nunaa. No te mau melo i Ekalesiahia ai te Ekalesia, e no reira, te mau tarahu atoa a te Ekalesia, na te melo tataitahi ïa te reira e amo ia au i te faito e maraa ia’na. Te titau nei te Fatu ia matou ia ara ia haapaohia teie ture i rotopu i To’na nunaa.13

Te hinaaro nei au e faaite i to’u mau taeae e to’u mau tuahine i teie poipoi e, i to’u mana’o, aita’tu e tau maitai roa no te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei maori ra teie anotau to tatou, no te maitai o to ratou oraraa, no to ratou haapao maitai e te itoito atoa. Ua ite matou i te reira na roto i te mau tuatapaparaa rau e mauhia ra e matou. Te hoê o taua mau tuatapaparaa papu maitai, o te haapaoraahia ïa te ture tuhaa ahuru. E faaiteraa papu teie e, te rave mau ra te feia mo’a i ta ratou mau hopoi’a, e faaroo mau to ratou i roto i te Evanelia, tei roto ia ratou te hiaai ia haapao i te mau faaueraa a te Atua, e te ora papu ra ratou i te reira hau atu i te feia i mutaa ra.

Te hinaaro nei au e parau faahou atu ia outou e, e te na reira nei au no te haapoupou ia outou, oia hoi na roto i te haamaitairaa a te Fatu e te faaroo o te Feia Mo’a ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru, i ti’a ai ia matou ia aufau pee roa i te taatoaraa o ta tatou mau tarahu. I teie mahana, eita roa te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei e tarahu hoê noa ae tara marite ma te ore e aufau oioi atu i te reira. Ua tapae tatou i te faito e ti’a ai ia tatou ia aufau i te reira iho taime ta tatou mau hoo. Aita e faufaa faahou no tatou ia tarahu i te moni, e eita atoa tatou e na reira faahou mai te peu e tamau noa te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i te ora i ta ratou haapaoraa e i te haapao i te ture no te tuhaa ahuru. Te reira te ture aufauraa a te Ekalesia.

Taaê noa’tu te reira, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e, noa’tu aita â tatou i tapae i te reira faito, te tiaturi nei ra matou e, te vaira te mahana eita te Ekalesia e ani faahou ia outou te hoê tara ei moni ö no te tahi noa’tu mau opuaraa, maori ra te mau ö ta outou e horoa hua mai, ia au i to outou iho hinaaro, no te mea te tuhaa ahuru i roto i te fare toa a te Fatu, ua rava’i ïa no te aufau i te mau mea’toa e au no te faahaereraa i te basileia o te Atua i mua.… Te reira te raveraa papu, te titauraa mau a te Fatu no te faatere i te mau ohipa i roto i Ta’na Ekalesia.14

Te ohipa faufaa i roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru o te haapaoraa ïa i te ture.

Te vaira â te mau parau i roto i te mau papa’iraa mo’a no ni’a i teie parau tumu no te tuhaa ahuru o ta te Atua i heheu mai i roto i teie tau tuuraa Evanelia e o Ta’na hoi e faahepo nei ia tatou ia na reira, inaha no to tatou haapao i Ta’na ture, e haamo’ahia teie fenua ia riro mau ei fenua i Ziona no tatou. Taaê noa’tu te reira, ua fafauhia tatou e, mai te peu e haapao tatou i te mau ture a te Atua, mai te peu e tiaturi tatou Ia’na, e mai te peu e haafatata’tu tatou Ia’na e haafatata mai ïa Oia ia tatou nei, e e haamauruuru Oia ia tatou i To’na ra maitai e i Ta’na ra mau haamaitairaa. E avau Oia i te taata e âpu mai, e e faahotu Oia i te fenua, e na te fenua hoi e horoa i te puai i roto i te taata faahotu, oia hoi te taata e faapu ra i te fenua e te taata atoa e tiai ra i te nânâ. E faarahi Oia i ta’na mau puaatoro e e haafaufaahia oia i te pae atau e i te pae aui, e e roaa ia’na te îraa o te mau mea’toa no te mea ua tuu oia i to’na tiaturi i roto i te Atua; e haafatata oia ia’na i te Atua, e ua ineine roa no te tamata i te Atua ei hi’oraa mai te peu e iriti mau ihoa Oia i te mau haamaramarama o te ra’i ma te niinii mai i te mau haamaitairaa e rave rahi i ni’a ia’na nei. [A hi’o Malaki 3:10]. Te taata o tei farii i te Evanelia a Iesu Mesia, ia haapao oia i teie parau, inaha e ha’onaraa mau te roaa i reira. Te vaira te feia e tau’a iti nei i teie mau parau, e no reira, e mea papu roa ia e, eita atoa ratou e haafatata’tu i te Fatu, e te feia atoa o te na reira nei, eita atoa ia ratou e tamata i te Fatu, eita atoa hoi e haapao i te mau faaueraa Ta’na i horo’a mai, e eita atoa ratou e ite e, e parau mau ta te Atua e tei roto Ia’na te mana no te faatupu i Ta’na i fafau i to’na nunaa mai te mea ua tae to ratou manao no te haapao i Ta’na ture.

… Ua farerei au i te hoê taeae–eita vau e faaite i to’na i’oa, inaha e rave rahi tauasini taata mai te reira atoa to ratou iteraa papu, eiaha i ta te vaha noa, na roto ra i te faaiteraa o te manuia, o te ruperupe, o te nuuraa i mua e o te maitai rahi i itehia, ati ae ia’na, i roto i te medebara. I teie tau ootiraa, ua auhune ta’na mau hotu, ua ruperupe ta’na mau fare-aupuru- faaapu, area ra te fare-aupuru-faaapu o te rahiraa o to’na mau ihotupu ua î ïa i te aihere, e te maa i ootihia e ratou, o te afaraa noa ïa i tei ootihia e ana e aore ra tei raro rii noa mai i ta’na. Eaha ta outou tatararaa i te reira? Ta’u tatararaa, teie ia: ua tupu te reira no te mea ua haamaitai te Atua ia’na; ua haamaitai ihoa te Atua ia’na, inaha e taata maramarama oia, aita oia i haa na roto noa i to’na paari e te ite i te tinai, ua haa atoa ra na roto i te riaria i te Atua, e na roto i te hiaai ia haapao i Ta’na mau faaueraa.… Te aufau nei oia i ta’na tuhaa ahuru, te haamanao nei oia i ta’na mau ö, te haapao nei oia i te mau ture a te Atua, e aita oia e taia nei ia faaite i to’na iteraa papu i to’na mau hoa e i to’na mau ihotupu e, no to’na haapao i haamaitai ai te Atua ia’na, i tupu ai to’na ruperupe, e i riro ai oia i teie mahana mai te reira te huru. Taaê noa’tu ia’na, te vai atoa ra te feia o tei haaruperupehia mai te reira te huru. E te faaite papu nei au e, no te mea ua haamaitai te Atua ia’na, i to’na tapu fenua, e i ta’na mau ohipa, e no reira ua faaruperupe e ua haamaitaihia oia i roto i te mau haamaitairaa ta’na i imi e ta’na i haa. Ua haa oia ma te tiaturi i te Fatu; ua ite te Fatu i to’na aau, e no reira ua haamaitaihia oia.15

No reira, te faaite’tu nei au e, te ohipa faufaa i roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru, o te haapaoraa ïa i te ture, e e hau atu i to vera ma te mau haamaitairaa e tuuhia i ni’a ia tatou, na roto i to tatou haapao. Ia roaa e rave rahi tauasini farane ia tatou, e aufau ti’a ïa tatou i te tuhaa ahuru i ni’a i te mau apî i fariihia e tatou, e no reira e riro te reira ei tuhaa moni rahi roa; area ra, te maitai e itehia e tatou na roto i te haapaoraa i teie ture i ta te Atua, ua hau atu ia i te maitai o ta teie moni e horoa no te atuatu i te feia veve. E hau ae te haamaitairaa o te taata horoa i to te taata i aupuruhia.

Te fifi, teie ïa: ia onahia te taata, i reira oia e haamata ai i te manao e, e mea veve oia no te haapao i te mau ture a te Atua. Na te tao’a rahi e haaveve i te mau taata i roto i to ratou mau auraa e te Atua Mana-Hope. E mea ohie i te taata riirii ia aufau i ta’na tuhaa ahuru e ia horoa i ta’na faufaa haihai ei aupururaa i te feia ravai ore; i te taime râ e riro ai oia ei ona milioni, i reira to’na aau e haamata ai i te aviavi. Te ohipa e tupu mai i muri iho, teie ïa: te faaere ra oia ia’na iho i te mau ravea e vai ra e farii ai oia i te mau faaiteraa rahi roa’tu no te maitai e te aroha o te Atua no’na iho, te mau faaiteraa o ta’na e nehenehe e farii na roto i te faaofaaraahia ta’na faufaa i roto i ta’na mau tao’a rahi.

Te haapao, o ta te Atua Mana-Hope ïa e titau ra ia tatou. O te reira atoa haapao Ta’na i titau ia Aberahama. E parau vau i teie nei ia haapao i ta te Atua, eiaha ra i ta te taata; e te faatio nei au i te taata atoa ia horoa mai i te hoê faaiteraa e, te haapao i ta te Atua, mai te aufauraa i te tuhaa ahuru, eita i te mea maitai ae i te oreraa e haapao—e mea maitai ae no te taata iho, e e mea maitai ae no te taatoaraa o te nunaa. Mai te peu e haapao te hoê taata i te ture no te tuhaa ahuru, e farii ïa oia iho i te mau haamaitairaa a te Atua, e na roto i teie taata, i maahia ai te fare toa a te Fatu no te faaamu i te feia veve, no te haaparare i te Evanelia, no te patu i te mau hiero e no te faatupu i te mau opuaraa a te Atua; mai te mea ra eita teie taata e haapao i teie ture, eita ïa e maahia te fare toa a te Fatu, e te faaere ra oia ia’na iho i te mau haamaitairaa ta te Fatu i haapao no’na ra.16

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te ture a te Fatu no te tuhaa ahuru? (a hi’o PH&PF 119:3–4). Eaha te parau tumu no te Evanelia ta tatou e faaohipa ra ia aufau tatou i te tuhaa ahuru? No teaha te haapaoraa i te ture i riro ai ei “ohipa faufaa” i roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru?

  • Eaha ta te mau melo o te Ekalesia e rave mai te peu aita ratou i aufau’na i ta ratou tuhaa ahuru i mua ra e te hinaaro nei ra i teie nei ia haapao i teie faaueraa? A faaite i te mau tumu e faaea ai te mau taata i te aufau i ta ratou tuhaa ahuru? Nahea te ona rahi e faaaviavi ai i te aau?

  • A faaite i te mau opuaraa e aufauhia ra e te afata o te tuhaa ahuru? Nahea te tuhaa ahuru e pahono ai i te mau hinaaro pae varua e pae tino o te mau melo o te Ekalesia e o vetahi ê?

  • Na vai e faaoti te faataataaraa o te afata o te tuhaa ahuru? (A hi’o atoa PH&PF 120)

  • Nahea ia haapii i te aufauraa o te tuhaa ahuru i roto i te utuafare?

  • Eaha ta te Fatu i fafau i te feia e aufau ra i ta ratou tuhaa ahuru? (A hi’o Malaki 3:10–12) I afea na, e e mea nahea outou i haamaitaihia ai i te haapaoraa i te ture no te tuhaa ahuru?

Faahororaa

  1. I roto Ve’a ra Conference Report no te ava’e Atopa 1899, api 39.

  2. ”Paparuau Iosepha F. Semita” Amelia Smith McConkie.

  3. Deseret News: Ve’a Afa-hepetoma, 3 no Me 1881, api 1.

  4. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 225.

  5. Gospel Doctrine, api 226.

  6. Gospel Doctrine, api 232–33.

  7. Gospel Doctrine, api 99.

  8. “Discourse by President Joseph F. Smith,” Millennial Star, 25 no Atopa 1906, api 674.

  9. Gospel Doctrine, api 226.

  10. Gospel Doctrine, api 225.

  11. Gospel Doctrine, api 232.

  12. Gospel Doctrine, api 233.

  13. I roto ve’a ra Conference Report, Atopa 1899, api 41.

  14. I roto ve’a ra Conference Report, Eperera 1907, api 7; paratarapha ê atu.

  15. Gospel Doctrine, api 226-28.

  16. I roto ve’a ra Conference Report, Eperera 1899, api 69; paratarapha ê atu.

Hōho’a
Prove Me Now Herewith

E Tamataraa te Reira ia’u nei, hohoa penihia e Glen S. Hopkinson, e faaite ra i te mau pionie i te afairaa mai i ta ratou mau tuhaa ahuru o ta ratou i aufau na i tera ra tau ma ta ratou mau tauihaa eiaha ra ma te moni i te fare aufauraa tuhaa ahuru, i pihai noa ae i te hiero i Roto Miti.