Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 3: Te Pure Faaroo Mau, e te Aau Tae


Pene 3

Te Pure Faaroo Mau, e te Aau Tae

E faateiteihia te pure mau o te aau i te Atua ra na roto i te i’oa o Iesu Mesia.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

I te tau faatoparaa rauere raau o te matahiti 1847, te puhapa ra o Joseph F. Smith e iva matahiti, e to’na metua vahine ‘ivi o Mary Fielding Smith; e te tu’ane o to’na metua vahine, o Joseph Fielding, i te hiti o te anavai pape rahi o Missouri, i ni’a i te e’a no Winter Quarters. E po’ipo’i a’e ra, ite ihora ratou e, ua mo’e ta ratou nana pua’atoro maitai roa.

E mea maoro to Joseph F. raua te tu’ane o to’na metua vahine imi-noa-raa i te nana pua’atoro, “ua rari roa a’e ra raua, ua rohirohi raua, ua taiâ e ua paruparu hoi.” Ua parau o Joseph F. e, “I roto i taua huru aroha rahi, o vau tei tae matamua i to matou mau pereo’o, ua ite atu vau i to’u metua vahine te tuturi noa ra ma te pure. Ua faaea rii ihora vau, e haafatata marû noa’tura ia’na ma te faaroo i ta’na taparu i te Fatu, ia ore matou ia vaiiho-noahia i roto i taua fifi ra area râ, ia arata’ihia matou i te mau pua’atoro i mo’e ra, ia nehenehe ia matou ia tere ma te maitai. I to’na ti’araa mai i ni’a inaha, tei piha’i iho noa vau ia’na. Te mea matamua o ta’u i ite i ni’a i to’na hoho’a mata here, o te mata oaoa ïa, e taa ê noa’tu to’u mana’o tapitapi, ua faaitoitohia vau ma te ti’aturi e te papu maitai, o te mea ïa o ta’u i ore na i farii na mua a’e nei.”

Ua faaitoito maira oia ma te aau oaoa ia Joseph e to’na tu’ane ia parahi e tama’a i te tahi ma’a ta’na i faaineine no taua po’ipo’i ra, e na ô maira oia, “E haere au e ori haere rii no te hi’o e, e itehia anei te mau pua’atoro.” Parau atura to’na tu’ane ia’na e, aita e faufaa ia imi, aita râ oia i tau’a noa’tu, reva atura Mary, faarue maira ia’na raua o Joseph ia tama’a noa’na. Farerei atura oia i te tahi taata ti’a’i pua’atoro na ô maira tera ti’a’i e, to’na ite-hopearaa i te mau pua’atoro, tei raro ïa. Ua na ô mai Joseph F. e, “Ua faaroo maitai matou i ta’na parau area to’u metua vahine ra, haere afaro noa’tura râ ma te neva ore te upo’o no te hi’o ia’na.” Aita a’era i maoro, tarape maira oia ia Joseph F. raua o to’na tu’ane, e horo atura raua i te vahi ta’na e ti’a ra. E ite atura raua i te mau pua’atoro ua ta’amuhia i ni’a i te tahi mau tumu raau.

Ua parau Joseph F. Smith i muri mai e, “O te reira te hoê faaiteraa papu matamua i te faufaa o te pure o ta’u i ite. Ua ò roa te reira i roto i to’u feruriraa, e ua riro te reira ei tamahanahanaraa, ei haapapuraa e, ei arata’iraa hoi no’u i roto i to’u oraraa taato’a.”1

Haapiiraa na Joseph F. Smith

Ia ite e nahea ia haafatata atu i te Atua na roto i te pure.

Te pure nei au ia ite outou e nahea ia haafatata atu i te Atua na roto i te pure. E ere i te mea fifi roa ia haapii e nahea ia pure. E ere te mau parau o ta tatou e faaohipa e faati’a i te pure. E ere te pure i te parau ana’e ra. Te pure faaroo mau e te aau tae, o te huru ïa o te aau e te hinaaro o to tatou varua i te taparuraa i te Fatu ma te aau haehaa e ma te faaroo atoa, ia nehenehe ia tatou ia farii i ta’na mau haamaitairaa. Aita e pe’ape’a te huru haehaa o te parau, mai te mea o tera mau to tatou hinaaro, e ia haere i mua i te Fatu ma te aau tatarahapa e te oto, no te ani ia’na i te mau mea e hinaarohia e tatou.2

Aita Oia i atea roa. E ere i te mea fifi ia haafatata atu Ia’na, ia na reira râ tatou ma te aau tatarahapa e te oto, mai ia Nephi i muta’a ihora. Oia atoa ia Joseph F. Smith i te haafatataraa atu Ia’na i to’na apîraa. Ua haere oia i roto i te uru raau, e ua tuturi ihora, e ma te aau haehaa, titau maite atura oia ia ite e, teihea te ekalesia te fariihia e te Atua. Ua farii oia i te hoê pahonoraa i ta’na pure o ta’na i pûpû mai roto atu i te papa o to’na aau, e ua farii i te reira mai to’na mana’o ore i te huru o te pahonoraa.

E to’u mau taea’e e to’u mau tuahine, eiaha e pure vaha noa. Eiaha e tamau aau i te hoê pure, ma te faahiti i te reira i te po’ipo’i e te ahiahi. E mea au ore roa na’u te reira. Parau mau, e rave rahi taata tei faariro i te reira ei pure faahiti tamau. E haamata ratou mai te tahi oti’a, ma te faahiti i te mau parau i mâtarohia, e tapae atura i te hopea, e ia oti te reira, aita i papu ia’u e, ua mau atu anei te pure i ni’a i te ‘aro’aro fare e aore râ, aita.3

E to’u mau taea’e e to’u mau tuahine, a haamana’o tatou i te ti’aoro i te Atua ma te titau maite i ta’na mau haamaitairaa e to’na aroha i ni’a ia tatou. Ia na reira tatou ma te paari e te parau ti’a, e ia pure tatou, e mea ti’a ia tatou ia ti’aoro ia’na ma te rave’a papu e te huru ti’a. E ore e ti’a ia tatou ia ani i te Fatu i te mea tei ore i hinaaro-mau-hia o te ore hoi e riro i te haamaitai ia tatou. E mea ti’a râ ia tatou ia ani i te mea tei hinaaro-mau-hia e tatou, e mea ti’a atoa ia ani ma te faaroo, “eiaha e feaa, o tei feaa râ,” te na ô ra te aposetolo, “e au ïa i te aru miti i patuhia e te mata’i e fetoitoi a’era. Eiaha hoi te reira taata e mana’o e, e faufaa ta’na e noaa i te Fatu ra” [Iakobo 1:6–7]. Area râ, ia ani tatou i te Atua i te mau haamaitairaa, e ani tatou ma te faaroo i roto i te evanelia, i roto i taua faaroo ra ta’na i fafau mai e, e horo’ahia i te feia te ti’aturi ia’na e te haapa’o i ta’na mau faaueraa.4

Ua faahiahia roa vau e ua putapu roa hoi to’u aau i te huru o te pure ta [te Peresideni Heber C. Kimball] i faahiti i roto i to’na utuafare. Aita â vau i faaroo a’e nei i te hoê noa a’e taata i te pureraa mai ta’na i pure. Aita oia i paraparau i te Fatu mai ta’na e paraparau ra i te taata i te atea ê ra area râ, mai te mea râ e te paraparau ra oia ia’na mata e mata. E rave rahi taime, ua faahiahia vau i te mana’oraa e, te parahi mau ra te Atua i reira a paraparau ai oia ia’na na roto i te pure, inaha, eita vau e ore i te nânâ i to’u mata i ni’a e hi’o e, tei reira mau anei oia e, e itehia’tu oia.5

Ia ti’a pinepine i mua i te Fatu ma te aau haehaa e te faaroo.

Te farii nei … tatou ma te feaa ore i te mau parau haapiiraa tei haapiihia ia tatou e te Peropheta Iosepha Semita, e tei haapii-atoa-hia e te Tamaiti iho a te Atua, oia hoi e pure tatou i te Atua, te Metua Mure Ore, i roto i te i’oa o ta’na Tamaiti fanau tahi, oia hoi te taata tei purehia e to tatou metua o Adamu e ta’na atoa huaai mai te matamua mai â.6

Ua mana’o vau e, e mea maitai ia haapa’o tatou i ta tatou mau parau ia pi’i tatou i te Fatu. E faaroo oia ia tatou i te vahi mo’emo’e, e ti’a hoi ia’na ia pahono mai ia tatou. Aita tatou e titauhia ia ti’aoro ia’na ma te faarahi i te parau. Eiaha tatou e faarohirohi ia’na i te mau pure roaroa. Te mea ta tatou e hinaaro e e mea ti’a ia tatou te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia rave no to tatou iho maitai oia hoi, ia haere pinepine i mua ia’na, ei faaiteraa ia’na e, te haamana’o nei tatou ia’na, e e ti’a ia tatou ia rave mai i to’na i’oa i ni’a iho ia tatou, e ia haapa’o i ta’na mau faaueraa, e ia rave i te parau ti’a; e ia hinaaro tatou i to’na Varua ei tauturu ia tatou. E i reira, ia ro’ohia tatou i te ati, e haere tatou i te Fatu ma te ani afaro atu ia’na ia tauturu mai ia tatou ia haamatara i te fifi; e ia vaiiho i te pure ia haere mai roto mai i te aau, eiaha râ na roto i te mau parau e faahiti-noa- hia, mai te e’a tei haere-noa-hia e te taata ma te feruri ore e aore râ, ma te hinaaro ore ia faaohipa i taua mau parau ra.

Ia parau tatou i te parau riirii noa, ma te faaite i to tatou hinaaro, o te au-maite-hia e Te Taata Horo’a no te mau horo’araa maitai e te maitai roa. E nehenehe oia e faaroo i roto i te vahi mo’emo’e; e e ite oia i te mau hinaaro o to tatou aau hou tatou a ani atu ai tera râ, ua faariro oia i te reira ei faaueraa e, ei hopoi’a ia ti’aoro atu tatou ia’na—ia ani tatou ia horo’ahia mai; ia patoto tatou ia irithia mai te opani ia tatou; ia imi tatou ia itea ia tatou [a hi’o Mataio 7:7]. No reira, ua horo’a mai te Fatu i te hoê hopoi’a ia haamana’o tatou ia’na, ia faaite tatou i to tatou iteraa ia’na i te po’ipo’i, i te avatea, e i te pô, ia ore ia aramoina ia tatou Te Taata Horo’a i te mau horo’araa maitai na tatou.7

A haapa’o i tera faaueraa rahi i horo’ahia e te Fatu, ia haamana’o â i te Fatu, ia pure i te po’ipo’i e i te ahiahi, e ia haamana’o noa i te haamauruuru ia’na no te mau haamaitairaa ta outou e farii i te mau mahana atoa.8

E ore e ti’a ia taoti’a e aore râ, ia faaoti i te pûpûraa i te pure e i te arueraa i Te Taata Horo’a i te Maitai, inaha, ua parau-taa-êhia ia tatou ia pure tu’utu’u ore noa e aita hoi e titauhia te tahi mana taa ê o te Autahu’araa e aore râ, te tahi ti’araa i roto i te Ekalesia ia ti’a mai i pihai iho i te taime o te pûpûraa pure.9

E nehenehe i te taata ia haapae i te ma’a e ia pure e tae noa’tu e e pohe oia, aita ra te reira i titauhia, aore atoa e paari to roto. Te parau atu nei au i to’u mau taea’e ia haapae ratou ma te pure no te feia ma’i, e no ratou o tei hinaaro i te faaroo e te pure, eiaha ia haere roa’tu i rapae i te faito o te paari ia haapa’o maitai ra i te haapaeraa ma’a e te pure. E faaroo mai te Fatu i te hoê pure haehaa i pûpûhia ma te faaroo i roto noa hoê afa tatini parau e, e farii atoa oia i te haapaeraa ma’a o te piti ahuru ma maha hora, mai ta’na atoa e pahono i te hoê pure e tauasini a’e parau e i te hoê haapaeraa ma’a hoê ava’e te maoro.10

Nahea tatou ia faatau ana’e tatou i ta tatou mau pure? A haamata na tatou i te pure. Mai te mea e faatau tatou i te tahi noa’tu hopoi’a, a titau tatou i te Fatu ia tono mai i to’na Varua, ia maramarama tatou i hea tatou i hape ai e i mairi ai i ta tatou hopoi’a e aore râ, ia tu’u noahia’tu ma te tau’a-ore-hia e tatou. A imi tatou i te Fatu ma te aau haehaa, ma te faaoti ia faarue i te mau mea atoa e ore ai tatou e farii i te ite e te maramarama o ta tatou e hinaaro, e i pahonoraa i ta tatou mau pure, ia ti’a ia tatou ia haafatata atu ia’na ma te iteraa e, e faaroo mai to’na tari’a i ta tatou titauraa, e mahorahora mai to’na aau ma te aroha, ia faaorehia mai ta tatou mau hara, ia haamaramaramahia to tatou feruriraa e te mana o te Atua, ia ta’a ia tatou ta tatou hopoi’a e ia faatupu i te hinaaro i te haapa’o i te reira, eiaha e faatia’i eiaha atoa e vaihohia’tu i te hiti.11

E mea ti’a ia vai noa te varua pure i roto ia tatou i roto i te mau hopoi’a atoa ta tatou e amo nei i roto i teie oraraa. No te aha? Teie te hoê tumu papu o tei tû roa i to’u mana’o, oia hoi, ia turu’i noa te taata i te Atua e ti’a ai! E mea faufaa ore tatou ahiri e aita oia; auê atoa te iti o tatou e rave ahiri aita ta’na tauturu aroha ia tatou!12

Mai te mea eita outou e haamo’e i te pure, eita atoa te Atua e haamo’e ia outou, eita atoa hoi Oia e faarue ia outou ia ore outou ia faarue Ia’na. No te aha te taata e taiva ai? No te aha to ratou faaroo e paruparu ai? No te aha hoi to ratou feruriraa i haapourihia ai? No te mea hoi e hahi ê ratou i te e’a o te parauti’a; e haamo’e ratou i ta ratou mau hopoi’a e haamo’e i te pure, e i te fa’î i te Fatu e inaha, e iriti ê atu Oia i To’na Varua mai rotopu atu ia ratou e vaihohia’tu ai ratou i roto i te pouri. … [Eita râ te reira e tupu] i te taata o te pure i te po’ipo’i, i te avatea, e i te pô ma te faahaehaa i to’na aau i mua i te Fatu, e ma te pure i te Fatu a faufaahia ai oia mai ta’na atoa e pure Ia’na a roohia ai oia i te ati. Eita roa taua huru taata ra e taiva.13

Ua riro te fare ei hiero no te utuafare no te pure e no te arue i te Atua.

Ua riro te hoê utuafare “Momoni” ei hiero no te utuafare, e i reira te mau melo o te utuafare e putuputu ai i te po’ipo’i e te ahiahi, no te pure e no te arue i te Atua tei pûpûhia’tu i roto i te i’oa o Iesu Mesia, e ma te apiti-pinepine-hia e te tai’oraa i te papairaa mo’a e te himeneraa i te mau himene pae varua.14

E ohipa ohie te pure, teie râ, e mea pinepine taua hopoi’a ra i te haapa’o-ore-hia. E mo’ehia i te metua i te haaputuputu mai i to ratou utuafare e i te titau i te mau haamaitairaa a te Atua; e mea pinepine ratou i te rû noa e aore râ, e tapitapi to ratou mana’o i te mau ohipa o te oraraa nei e e mo’ehia ai ta ratou mau hopoi’a i Te Mana Hope. I roto i hi’oraa a te tahi pae o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua riro te pure i roto i te taatiraa utuafare ia hi’ohia e te tahi mau Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ei mea ohie roa, ia haapa’o-ore-hia râ te reira e tupu mai te fifi rahi. … Eita te tahi o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei e haamana’o Ia’na maori râ, ia roohia ratou i te ati; ia tao’ahia ratou, e haamo’e ratou ia’na. Teie nei râ, peneia’e e faaoti te Fatu e, e ore oia e haamana’o mai ia tatou ia tae i te tau e hinaaro mau ai tatou ia’na, e ia na reira oia, e topa tatou i roto i te ati rahi. Eiaha e haamo’e i te Atua; a titau atu ia’na i roto i te pure i te ao e te rui. … A pure tamau noa i te taime o te ua e te mahana, ei reira, ia roohia outou e te pouri, e tae mai te faaoraraa. 15

E te mau metua tane, a pure e to outou utuafare; a tuturi i rotopu ia ratou i te ao e te rui; a pure i te Fatu, a haamauruuru ia’na no to’na mau maitai, no to’na aroha e no to’na here Metua, mai te here o to tatou metua tane e to tatou metua vahine i roto i te tahuti nei no tatou te mau tamarii faaroo ore e te mau tamarii taiva.

Te pure ra anei outou? Eaha ta outou e ani i roto i ta outou pure? E pure outou ia ite mai te Atua ia outou, ia faaroo oia i ta outou mau pure e ia haamaitai mai oia ia outou i to’na Varua, e ia arata’i hoi oia ia outou i te îraa o te parau mau ma te faaite ia outou i te rave’a ti’a; ia faaara mai oia ia outou ‘oi hape outou, e ia arata’i oia ia outou i ni’a i te e’a mau; ia ore outou ia hahi ê, ia ore outou ia taiva i ni’a i te e’a hape e tae atu ai i te pohe area râ, ia faaea outou i ni’a i te e’a piriha’o.16

Ia pi’o ana’e te hoê tamarii rii i te upo’o i raro ma te faahaehaa e a ani ai i te Metua i te haamaitairaa, e faaroo te Metua i te reo, e pahono mai oia ma te ninii mai i te haamaitairaa i ni’a i to’na ra upo’o, no te mea e, e mea hara ore te tamarii e ua ani oia ma te ti’aturi aueue ore e ma te iteraa e, e pahonohia mai oia. E mau parau tumu papu te reira o ta’u i titau i te faaô i roto i to outou feruriraa. E mea papu te reira, e mea titau-roa-hia hoi.17

Ua faauehia tatou ia ti’aoro i te Atua na roto i te i’oa o Iesu Mesia. Ua faaitehia mai tatou e mea ti’a ia tatou ia haamana’o ia’na i roto i to tatou mau utuafare, ia vai ‘apî noa to’na i’oa mo’a i roto i to tatou feruriraa, e ia haamori ia’na i roto i to tatou aau; e mea ti’a ia tatou ia ti’aoro atu ia’na i tera taime e tera taime, i tera mahana e tera mahana, oia mau, e mea ti’a ia ora tatou i te mau taime atoa o to tatou nei oraraa ia riro te mau hinaaro o to tatou aau ei pure i te Atua no te parau ti’a, no te parau mau e no te faaoraraa i te utuafare o te taata nei.18

Ia pûpû tatou i to tatou aau i roto i te pure ia haamaitaihia vetahi ê.

Ia putuputu ana’e tatou, e mea ti’a ia haere mai te taata tataitahi ma te varua pure e ia pûpû i to’na aau, eiaha no’na ana’e tera râ, no te taatoaraa râ o te ekalesia. Ahiri ua na reirahia, eita roa ïa te hoê e haere atu i rapae i te fare pureraa ma te farii ore i te iteraa i te varua o te Atua.… [Ia pûpûhia te hoê pure,] e mea ti’a i te taata atoa ia paturu mai … ma te faahiti i te parau amene.19

Ia titau noa’tu te hoê taata i te varua paari e te faaurû no o mai i Te Atua Mana Hope ra, … e haapautuutu te Fatu ia’na inaha, tei mua hoi i to’na mata te mata’u i te Atua, te aroha i to’na taata tupu mai ia’na i aroha ia’na iho, no reira e ore ia oia e pure: “E te Fatu, haamaitai mai ia’u e to’u hoa faaipoipo, ta’u tamaiti Ioane e to’na hoa faaipoipo; ia matou toomaha ana’e. Amene.” Eita e ti’a i te reira taata ia pure mai te reira te huru, ia pure râ no te maitai o Ziona, e no te aho maoro o te feia tei faati’ahia e te Fatu ei faatere no tatou, ei a’o e ei tauturu haamaramarama atoa i roto i te mau parau tumu o te Evanelia. E pure oia no to’na taata tupu.20

E faaite te taata aau pure i mua i te Fatu i te hoê hi’oraa maitai i te mau taata atoa o te hi’o e o te ite mai i ta’na peu.21

Eita roa vau e pure i te Fatu ma te haamoe ore i To’na mau tavini i roto i te mau nunaa atoa o te fenua o te poro nei i te Evanelia. Teie te hopoi’a o ta’u pure, “E te Atua, e faaherehere ia ratou ei mea mâ i te viivii o te ao nei; ia tauturu ia ratou ia vai parau-ti’a noa, ia ore ratou ia riro i te rima o to ratou mau enemi e ia haavihia; ia arata’i ia ratou i te feia aau haavare ore.” Teie ta’u pure mai to’u â tomoraa i roto i te aua misioni, e pure â hoi au e hope noa’tu to’u oraraa.22

[I ta’na tamaiti misionare o Joseph Fielding, teie ta Joseph F. Smith i papai i te 18 no Tiurai 1899:] Ua î to matou nei aau i te haamaitai ia oe … te haamana’o atoa nei matou ia oe e tae noa’tu i to oe mau hoa misionare i mua i te Fatu ia pure matou. E te Atua! to’u Metua, a haamaitai, a tamahanahana, a paturu, a faaitoito i ta’u mau tamaroa, e to oe atoa mau tavini i roto i te aua misioni. Ia tapirihia mai te opani ia ratou, a horo’a oe i te aroha, te faaoroma’i e te aau faaore hara. Ia faato’eto’e mai te mau taata i to ratou aau, a haamahanahana ia ratou i to oe aroha faito ore, ia rave-ino-hia e ia hamani-ino-hia mai ratou, ia vai oe ei paruru no ratou na roto i to oe mana. Ia haapapu i to oe mau tavini e, o te Atua Oe, ia ite mai ratou ia oe i rotopu ia ratou. A faaamu ia ratou i te ora o te varua e i te aroha e a iriti ê atu i te mata’u, e a horo’a mai i te mau mea e hinaarohia no te tino. A tauturu ia ratou ia haaputu i te ite aravihi i roto i to ratou feruriraa, e a faatamau i roto i to ratou feruriraa te parau mau ei tao’a rahi. Ia vai haehaa noa ratou e te marû i mua ia Oe mai ta oe Tamaiti hanahana! A haamau oe i to ratou ti’aturi i roto ia Oe, i ta oe parau ei ta oe mau fafauraa aroha. E ia riro te paari e te haava, te haapa’o maitai e te parau au, te maramarama e te aroha, te parau mau e te viivii ore e te tura e te faatura ei tapa’o no ta ratou taviniraa e ei faaahuhia e te mau ahu mo’a. E te Atua, a haamaitai rahi mai i to oe mau tavini ‘apî nei i te horo’a’raa e hinaarohia, te aroha, te mana’o mo’a e te mana ia riro mau â ratou ei Tamaiti na oe!23

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te auraa o te parau ia “taparu i te Fatu ma te aau haehaa e ma te faaroo atoa”? Eaha te auraa o te parau, ia roaa te aau paruparu e te oto? Nahea te aau paruparu e te oto e tauturu ai ia tatou ia haafatata atu i te Metua i te Ao ra na roto i te pure?

  • No te aha te faaroo e titauhia ai ia pure tatou? (A hi’o Helamana 10:5.) No te aha e mea ti’a ia tatou ia haapae i te pure tamau aau? Nahea tatou ia faariro i ta tatou pure ei pure papu mau?

  • No te aha e mea ti’a ia tatou ia “faarue i te mau mea atoa e ore ai tatou” e farii ai i te pahonoraa i te pure? Eaha te tahi pae o taua mau mea ra?

  • Nahea tatou “ia vaiho tamau noa i te varua pure i roto ia tatou na roto i te mau hopoi’a atoa ta tatou e amo i roto i teie oraraa”?

  • Eaha “te fifi rahi” e tupu ia ore tatou ia haapa’o i te pureraa utuafare?

  • Eaha te mea e mana roa ai te pure a te tamarii? Nahea tatou ia riro mai te tamarii te huru i roto i ta tatou mau pure?

  • Eaha te faufaa no te “paturu” i te pure a vetahi ê “ma te faahiti i te parau amene”?

  • No te aha e mea faufaa ia pure tatou no vetahi ê? Nahea te pureraa no te Hui Mana Faatere Rahi e no te feia faatere o te Ekalesia i to tatou vahi e riro ai i te haamaitai ia ratou? Nahea te reira e riro ai e haamaitai ia tatou e i to tatou utuafare?

Faahororaa

  1. Te Oraraa o Joseph F. Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith (1938), api 131–34.

  2. Gospel Doctrine, 5 raa o te neneiraa (1939), api 219

  3. I roto Conference Report, Atopa 1899, api 71–72.

  4. Gospel Doctrine, api 218.

  5. Gospel Doctrine, 198.

  6. I roto Conference Report, Atopa 1916, api 6.

  7. Gospel Doctrine, api 221; e paratarafa ê atu teie.

  8. Gospel Doctrine, api 218.

  9. Gospel Doctrine, api 205.

  10. Gospel Doctrine, api 368.

  11. Deseret News, 8 Ditema 1875, api 4

  12. Gospel Doctrine, api 218.

  13. “Discourse by President Joseph F. Smith,” Millennial Star, 25 Atopa 1906, api 674.

  14. I roto Conference Report, Eperera 1907, api 7.

  15. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia horo’ahia e te Peresideni Wilford Woodruff, To’na na Tauturu, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e Te Tahi Atu â, haaputuhia e Brian H. Stuy, e 5 buka (1987–92), buka 2, api 280.

  16. Gospel Doctrine, api 215.

  17. Gospel Doctrine, api 216; paratarafa i faatuatihia.

  18. Gospel Doctrine, api 503–4.

  19. I roto Collected Discoures, buka 2 api 365.

  20. “Discourse by President Joseph F. Smith,” Millennial Star, 11 Novema 1897, api 709.

  21. Gospel Doctrine, api 116.

  22. “Discourse by President Joseph F. Smith,” Millennial Star, 1 Novema 1906, api 691–92.

  23. Ta Joseph F. Smith i papai ia Joseph Fielding Smith, 18 Tiurai 1899, i roto i te mau Parau a Joseph Fielding Smith 1854–1918, Piha Vairaa Parau Tuatapaparaa a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei.