Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 35 A imi i te ite i roto i te parau mau


Pene 35

A imi i te ite i roto i te parau mau

Ia imi onoono tatou te ite i roto i te parau mau e ia imi tatou i te ravea ia haapii ia tatou iho e ia haamaitai atoa ia tatou i te mau mahana atoa.

Aamu o te Oraraa o Iosepha F. Semita

Noa’tu aita te Peresideni Iosepha F. Semita i fanao i te mau ravea no te haere i te haapiiraa, ua faauruhia ra to’na oraraa e teie parau tumu: “te hanahana o te Atua ra o te maramarama ïa” (PH&PF 93:36), e ua turai oia i te Feia Mo’a ia imi te mau ite atoa i te pae varua e i te pae tahuti. Ua paturu tamau te Peresideni Semita i te mau faanahoraa haapiipiiraa a te Ekalesia, e haapii ra i te Feia Mo’a e rave rahi, te mau ihi o te haapiiraa tuarua e o te haapiiraa faaroo. Na’na i haamau i te niu o te Aupupu oi Rave’a Haapiipiiraa a te Ekalesia na roto i te haamau atoaraa i te Faanahoraa no te Haapiipiiraa Evanelia a te Ekalesia. Ua iritihia te haapiiraa Evanelia matamua i te matahiti 1912, tapiri ae i te haapiiraa no Granite High school i Roto Miti, Utaha.

Ei Peresideni no te Ekalesia, ua faaitoito oia i te mau pupu atoa o te Ekalesia—mai te Sotaiete Tauturu, te Haapiiraa Sabati, te Paramaire, e te Feia Api Tamaroa e te Feia Api Tamahine—ia amo i to ratou tiaraa ei haapii Evanelia. I raro ae i ta’na peresideniraa, ua papaihia te mau buka haapiiraa no te mau tamarii e no te mau taata paari e vaira i roto i te mau pupu a te Ekalesia. Te vaira i roto i te mau ve’a i neneihia e te Ekalesia te mau faanahoraa no te mau haapiiraa e horoahia i te mau hebetoma atoa. Ua riro na ei taata papai ve’a, i te mau matahiti e rave rahi, i te mau ve’a ra Improvement Era, tei monohia e te Ensign i teie nei mahana, e te Juvenile Instructor, o tei neineihia no te Haapiiraa Sabati. Te vaira i roto i te reira mau ve’a te mau tumu parau e rave rahi e haapapu ra i te haapiiraa a te Ekalesia. Te na o ra te hoê o to’na mau hoa: “Mea au roa na’na e papai, e ua faaite pinepine na oia i to’na hinaaro ia rahi ae to’na taime no te papai i roto i te Improvement Era.”1

Mai ta te Peresideni Smith i faahiti: “ No te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ua riro te faaoraraa iho, na roto i te taraehara o te Mesia, ei taahiraa i roto i te ite.… Te ite, ua riro ïa ei rave’a no te haereraa i mua e amuri noa’tu.”2

Te Mau Haapiiraa a Iosepha F. Semita

Tei roto te mau parau mau atoa i te Evanelia.

Aita te hoê noa ae parau mau no te Evanelia a Iesu Mesia e vaira i roto i te tahi atu mau nunaa faaroo e aore ra haapaoraa, o tei ore â i haapiihia i te nunaa e Iosepha Semita, te Perofeta, e i muri mai ia’na te feia faatere e te mau peresibutero o te Ekalesia; tera ra, no te ite i te reira mau mea ei fanaoraa no tatou, e mea tia ihoa ïa, ia faaitoito, ia tutava e ia tae to tatou aau. No reira, e haere mai paha vetahi ê e aparau ia tatou i to ratou mau manao, o tei ore e tuea i ta tatou mau haapiiraa, i ta tatou mau parau mau, tera ra o ta te mau taata e faaroo nei e o tei faatiaturihia e, e mea apï teie mau haapiiraa, e aita teie mau haapiiraa e itehia nei i roto i te Evanelia a Iesu Mesia mai te haapiihia e te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. E feruriraa tano ore e te riaria tera, e mea tia ia paruruhia te taata o te here nei i te Evanelia.3

Mai te peu te here nei outou i te parau mau, mai te peu ua farii outou i te Evanelia i roto i to outou aau e te here nei outou i te Evanelia, e faarahihia to outou maramarama; e faarahihia to outou haroaroa i te parau mau. Te parau mau, ia faaauhia i te mau mea atoa i te ao nei, o te reira te faatiama nei i te taata—na roto i te tinairaa i te tutautohe, te haapao ore, te mau utua riaria o te haapao ore, inaha e mea riaria mau ia haapao ore tatou i ta tatou mau hopoia i mua i te Atua Ora. Mai te peu e haapii outou i te parau mau e e haere outou na roto i te maramarama o te parau mau, e faatiamahia outou i te mau hape o te taata nei … eita ïa outou e faahapahia. E farii te Atua ia outou e e haamaitai oia ia outou e ta outou mau tamarii, e faaruperupe oia ia outou mai te hoê tumu tarona.4

Te taata e fanao ra i te haapii e te apo i te ite o te Atua e te e’a no te ora.… o oia ïa te taata oaoa ae i te te taata i tao’ahia e aore ra i itehia ia’na te mau tao’a hunahia o te fenua.… Ua tiama to’na feruriraa no te farii i te mau parau tumu ohie e te faufaa o tei heheuhia, no roto roa mai i te pihaa o te ora, no te faaoraraa e no te ora o te taata nei. E no reira, tei roto ïa te hiaai papu i ta’na aau no te amo i te tumu rahi hanahana o te faaoraraa o te taata nei.5

Eaha te vahi o ta outou e hinaaro ra ia haere te mau taata o tei ore i farii i te parau mau? Mea ohie roa te pahonoraa. Eita roa ratou e ite i te mâha i roto i te mau haapiiraa a te taata. Ia imi ratou i roto i te mau parau papai a te Atua; a turai ia ratou ia pure i roto i to ratou mau piha, e i reira eita roa’tu te taata e faaroo i ta ratou aniraa i te maramarama; a turai ia ratou ia haapao i te mau haapiiraa a Iesu, e i reira to ratou ite i te parau mau e haamata ai i te aano. Teie te rave’a e tae ai te hau i ni’a i to ratou varua, te oaoa i roto i to ratou aau e te hoê tiaturiraa papu o ta te tauiraa e ore roa e tahape. E ite papu ratou e, o Oia o te ite ra i roto i te vahi i hunahia, e haamaitai ïa ia ratou i roto i te huna ore [Mataio 6:6.]6

E hape na te mau haapiiraa a te taata, area ta te Atua ra, e vai noa ïa ei mea mau e te titiaifaro.

E mau tamarii haere haapiiraa maitai to tatou u’i apï. Te imi nei ratou i te parau mau e te ite o te ti’a ia haapoupouhia, tera ra i roto i ta ratou mau ma’imiraa, e apo atoa ratou, no te taime poto, no te mea e mea faufaa te reira, i te mau haapiiraa a te mau taata. Teie ra, mai te mea te ite ra ratou i teie mau haapiiraa ei ravea faufaa i roto i ta ratou mau maimiraa, eita ïa teie mau haapiiraa i te mea ino no ratou. I te taime ra e faariro ai ratou i teie mau haapiiraa a te taata ei parau mau tumu, i reira ïa te fifi e tupu ai, na roto i to ratou hopoi êraahia i rapae i te aratia afaro …

Ua haamau te Ekelesia i to’na tiaturiraa i ni’a i te mana etaeta o te heheuraa no o mai i te Atua ra, o te riro ei hohoa; e te na o ra te Ekalesia e, no te mea i tera tau e tera tau, ua taui noa’na te mau faaiteraa no roto mai i teie mea e piihia nei te “ihi”, no reira, te parau nei oia e, te heheuraa no o mai i te Atua ra, e parau mau te reira o te vai noa a tau e a tau noa’tu; no reira, te mau hi’oraa o te mea nainai ae e mea tano ihoa ïa ia tuati atu i te haapapuraa o te mea rahi ae. Taaê noa’tu te reira, te na o atoa ra te Ekelesia e, i roto i te mau tiahapa’toa o ta’na i haamau no te haapiiraa i te teologia e aore ra i te tahi noa’tu mau amaa o te ihi ite, ia tu’ati te mau haapiiraa e horoahia ra e te mau orometua i te mau parau tumu e te haapiiraa a te Ekalesia …

Eita te haapaoraa a te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te enemi no te hoê noa ae parau mau, e aore ra no te mau maimiraa a te aivanaa i te parau mau. Te na o ra te Peresideniraa Matamua i roto i te hoê euhe Noela i te Feia Mo’a e: “O te mea i ite ti’ahia, e farii oaoa matou i te reira, area ra te mau faaiteraa faufaa ore o te philosophio, te mau haapiiraa hape a te taata e te mau titautauraa tahape a te taata, eita matou e farii i te reira, e eita atoa matou e paturu i te mau mea e patoi nei i te heheuraa no o mai i te Atua ra e aore ra i te manao paari, e paturu râ matou i te mau mea atoa e faatupu nei i te tura i ni’a i te taata, e faatuati nei i te viivii ore e e faarahi nei te faaroo i te Atua ra, taaê noa’tu te vahi no reira mai te reira parau mau. [Te mau parau a te Peresideniraa Matamua i roto i te ve’a Season, Deseret Evening News, 17 no Titema, 1910, api3]

Te ravea maitai roa ae no te feia apï e tutava nei i te faahohonu i te mau haapiiraa o te philosophio, o te imi hohonuraa ïa i te mau mea atoa ma te ara maite i te haamau i ta ratou ma’imiraa i ni’a anae i te parau mau. E vai noa te parau mau, area te mau haapiiraa a te mau philosopho ra tei ni’a ïa i te tauiui noaraa e te taahuriraa atoa. Ta te mau taata e faaohipa nei i teie mahana ei turu, no te taime poto, i roto i ta ratou mau maimiraa aivanaa i te parau mau i roto i te mea i ore â i itehia, e nehenehe te reira e mou ananahi no te mea ua hope te reira i te faaohipahia, area te faaroo ra, e parau tumu mure ore ïa na roto i te reira e farii ai te taata faaroo haehaa i te tamahanahana mure ore. O te reira anae te rave’a no te imi i te Atua.7

Ua tauiui noa’na te ihi ite e te philosophio na roto i te mau tau atoa o te tau. I roto i te hoê tenetere, e rave rahi te mau haapiiraa i te pae no te ihi ite e no te philosophio tei mono i te mau faaiteraa tahito a te mau aivanaa, tei mono i te faaroo tahito e te mau haapiiraa tahito. E nehenehe teie mau mea ia tauiui noahia e hope atu ïa tau, area te parau na te Atua ra, e vai noa ïa ei parau mau e ei parau titiaifaro.8

Te haapiiraa e imi ra i te mau titauraa o te ao nei, ua ere ïa i te mea o te faatiama nei i te varua e e faatupu nei i te hoê oraraa mâ ae. A haere ai tatou i te paariraa e a faaruru ai tatou i te mau tamataraa, to tatou oaoao mau, te haere noa’tura ïa i te niuraahia i ni’a i to tatou oraraa pae varua. Te puai noa’tu ra to tatou hiohioraa i te huru o to tatou oraraa a manaonao ai tatou i te hopearaa o teie oraraa e fatata mai nei, e a ite ai tatou i te oraraa teitei e haere mai nei.9

Ia faarahi e ia nuu te faito o to tatou maramarama i mua.

Eita tatou e imi tamau i te haapii ma te ore e roaa ia tatou te ite i te parau mau [2 Timoteo 3:7]. Te hape râ, inaha te haapii noa nei tatou e te piri noa’tu ra tatou i te haroaroaraa titiaifaro o te parau mau, e o te hopoia e mauhia ra e te mau melo o te Ekalesia i piihia ia amo i te mau tiaraa. Eita teie parau no te feia anae e mau ra i te mau ti’araa teitei, no … [te mau] melo atoa ra o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.

O vai i rotopu ia tatou nei aita to’na maramarama i haere i te rahi? O vai i rotopu ia tatou nei aita i haapii noa ae i te mahana tataitahi? O vai i rotopu ia tatou nei aita i roaa ia’na te ite na roto i te mau matahiti a amo ai oia i te mau ti’araa i roto i te Ekalesia e i roto i te oraraa huiraatira? E au râ ia’u e, e mea oto ia parauhia e, ua tutau noa te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te vahi hoê e tae noa’tu i to’na mau melo e ua faaea tatou i te nuu i mua, ua faaea tatou i te haamaitai i to tatou faito maramarama e i te rave faaoti i te mau ohipa tei reira tatou i te tuuraahia ei nunaa e ei melo no te Ekalesia a te Mesia.10

Te hoê o te mau ino rahi roa ae … o te ma’uâ ïa i apitihia i te tau’a ore. Te manao nei au e, ahiri te taata ma’uâ eita i te mea tau’a ore i teie mau mea e i teie huru i to ratou, e nehenehe ratou ia turai faahouhia â i roto i te ite. Te fifi e itehia ra i roto i te mau tane e te mau vahine, o to ratou ïa tapô pinepineraa i to ratou mata i ni’a i te mau mea e haaati nei ia ratou, e mea fifi mau no te rahiraa o te mau taata ia haapii e aore ra ia faaohipa i te mau parau mau ohie i roto i to ratou oraraa, te mau parau mau o ta te Feia Mo’a tataitahi e tia ia faaohipa i roto i to ratou mau utuafare. Nahea tatou ia tinai i te fetoitoiraa o teie ino, oia hoi teie tau’a oreraa e teie ma’uâ rahi? Te manao nei au e, te rave’a hoê roa o te ti’araa ïa i ni’a, o te tau’araa i te mau mea faufaa, ia oaoa e ia maitai te mau tamarii a te taata nei, e te mea faufaaa roa, oia hoi ia oaoa e ia maitai tatou iho.

Ua rava’i anei te imiraa i te parau mau e aore ra te tinairaa i te ma’uâ? Aita. Ia oti te reira, te vaira te faaohiparaa i te haroaroaraa e te ite ta tatou i farii i roto i te mau haaraa e i roto i te mau ohiparaa tei riro ei mea faufaa no te paruru ia tatou e no te paruru i ta tatou mau tamarii, to tatou mau taata tupu, to tatou mau fare e to tatou oaoa.11

A imi i te parau mau i roto i te mau parau papai; a faaroo e a farii i te parau mau i faahitihia e te mau perofeta ora e te mau orometua; a haafaufaa i to outou varua i te mau iteraa maitai ae. O ratou e parau nei i To’na ra i’oa, te titau nei te Fatu i te haehaa, eiaha ra i te ma’uâ. Te maramarama, o te hanahana ïa o te Atua; eita roa te taata e faaorahia i roto i te ite ore. [PH&PF 93:36; 131:6].12

Te taviniraa i roto i te ohipa a te Fatu, ua riro ïa ei ravea e roaa ai te ite mau; e na te hoê ite mai te reira te huru e faaaano i te mau tuhaa e au i taua taata ite ra ia haa’tu e o te faatupu i te anaanatae e te puai i roto i te mau ohipa atoa o ta’na e opua.13

A faatupu te mau manao maitai i roto i to outou feruriraa, a faatupu i te mau parau ruperupe, ia riro ta outou mau titauraa ei mau opuaraa teitei. Ei feia matara outou i te mau tafifiraa, e ua tae roa i te riro ei feia tauturu, ei feia tavini e te fifi ore, noa’tu eita te hoê taata e nehenehe e parau e, eita vau i te ohipa na to’u mau taata tupu, ia ara te taata ia ore oia ia riro ei taata maamaa i te hunaraa e, e ohipa tatou na to tatou Metua i te ao ra. A imi na ia roaa te ite i roto i te tatararaa mau o teie nei ta’o [ite]; ia aano te ohipa i rave otihia e outou a faaohipa maitai ai outou i to outou taime, i to outou tino e i to outou maramarama, a aratai ai outou i ta outou mau ohipa i roto i te mau mea roo maitai, eiaha ia mau’a ta outou mau rohiraa e to outou taime e eiaha ia riro ei ohipa faufaa ore e te ino.

A imi i te mau hoa tano; ia riro outou ei taata maitai, ei taata faatura, ei taata au maitaihia, ei taata imi i te ite i roto i te mau mea maitai atoa, ei taata haroaroa i te mau hopoia o te oraraa, e ia riro outou ei haamaitairaa no te feia atoa ta outou e piri atu, e ei taata ite i te maiti i te mea maitai i roto i te oraraa. 14

I roto i ta tatou mau faaitoitoraa’toa i roto i te ite e te ao nei, ia tapea tatou i te mea auri.

Mea faufaa roa ia haamanao noa te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te huru oraraa e au i te oraraa faaroo e te viivii ore o ta te heheuraa apï i horoa mai ei aveia no tatou. Oia ïa, mea tia ia tape’a maite ratou i teie mea nehenehe roa i parauhia: “te mea auri.”

I teie nei tau, a puai roa ai te mana o te mau pupu no te pae tapihooraa, turuutaa, e te ohipa imiraa moni, …eita roa’tu e au ia tuuhia i te hiti te mau hopoia a te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a no te tahi atu mau peu o te oraraa.

E mea peapea roa ia ite e, te farii pinepine nei te mau taata, ei aveia no ratou, te huru oraraa o te feia e haaati ra ia ratou. Mai te peu te ravehia ra te mau raveraa ti’a ore e te puhurahia ra te tahape o te faaoromai e au i roto i teie mau pupu tapihooraa, turuutaa, e politita, aita ïa e tumu ia faaerehia te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te hoê tutau papu oi haafetoitoihia ratou na muri i te feia toetoe, te feia i mo’e e aore ra i te feia viivii.…

Eiaha roa ia mo’ehia ia tatou e, ua riro e e riro tatou ei Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, noa’tu te huru o to tatou ti’araa i roto i te oraraa nei, e eiaha atoa ia mo’ehia ia tatou taua aratai ra to tatou i te pae morare e te pae varua, oia hoi te Evanelia. Te tahi o to tatou feia apï tei faaino i to ratou oraraa, e nehenehe ratou e faananea faahou i to ratou ino e to ratou mairiraa i ni’a i te taahiraa matamua o ta ratou i rave na a opua ai ratou ia riro mai te feia o ta ratou i taati atu i te taime a imi ai ratou i te mau mea o teie nei ao.

Te vai ra te mau tau anaanatae, e te rahiraa o te taime, no te nanea o taua huru ra, ua tae roa i te haamo’e i te paari o te mau tane e te mau vahine, e no reira, aita’tu ta ratou manaonaoraa, maori râ te mau mea e faatupu ra i te hoê oaoaraa poto e aore ra i te api e roaa i roto i te tahuti nei. Te vaira vetahi o ratou aita’tu ta ratou e reni aratai, maori ra te reni aratai e haaparahi râ ia ratou i roto i te tuiroo i mua i te mau taata. Ia tae i te taime e maru ai te fetoitoiraa o teie mau anaanataeraa, tei roto ïa ratou, eiaha noa i te paenuraa na te reva, i roto atoa râ i te paremoraa i rotopu i te mau mea painu o te feia i mo’e ra.…

E mea faufaa mau e te hinaarohia, ia tae i te mau taime atoa ra, i te taime ihoa râ, na roto i to tatou amuimuiraa i te mau hoa aita to ratou e hiroa i te pae morale e i te pae varua, e mea ti’a ia haere atu tatou i te fare o te Fatu no te haamori e no te amui atu i te Feia Mo’a, inaha, na roto i to ratou huru viivii ore e to ratou huru varua, e riro te reira i te faataui i to tatou mau manao hape, na roto i to tatou hoiraa e rave e e amo i te mau ohipa i roto i te huru oraraa e au ra i te mau haapiiraa i roto i ta tatou Ekalesia e e tano ra i to tatou varua.

… No reira, i ropu i to tatou mau piiraa e to tatou mau amuimuiraa i te ao nei, eiaha ia mo’ehia ia tatou te hopoia rahihopea e mauhia ra e tatou no ni’a ia tatou iho e i to tatou Atua.15

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te mau mea i tupu i roto i to outou oraraa o tei haapii ia outou e, tei roto te taatoaraa o te parau mau i te Evanelia a Iesu Mesia?

  • Eaha te tia ia tatou i te rave no te haapii i te mau parau tumu o te parau mau? Eaha te mau fifi e tupu mai ia ore tatou e haapao i teie mau parau tumu? Eaha te mau haamaitairaa o tei fafauhia no ratou o tei haapii e o tei haere na roto i te maramarama o te parau mau?

  • Eaha te tiaraa o te Ekalesia i ni’a i te maimiraa a te aivanaa i te parau mau? I roto i teaha te mau haapiiraa e te mau philosophio a te taata i taaê ai i te parau a te Atua?

  • Eaha te mau fifi e tupu mai i roto i te haereraa i te haapiiraa no te faatupu noa i te mau titauraa o te oraraa tahuti nei?

  • Eaha te mau tumu e faaea ai te mau taata i te faahaere i te faito o to ratou ratou maramarama i mua? Nahea tatou e tamau ai i te haapii noa i te mahana tataitahi? (A hi’o PH&PF 130:18-19)

  • No te aha te ite ore i te parau mau i riro ai “ ei hoê o te mau ino rahi roa ae? Nahea tatou ia tapea i te fetoitoiraa o teie ino?

  • Nahea to outou taime, to outou tino e to outou maramarama e riro ai ei fana’oraa no outou? Nahea to tatou huru e ta tatou mau peu e riro ai ei faafana’oraa ia tatou i te “mau maitai o te oraraa nei”?

  • Eaha te tupu mai, mai te mea e vaiiho tatou ei avei’a no tatou “te huru o te feia e haati nei ia tatou” i roto i to tatou imiraa i te ite e te haapiiraa e no te pae tino?

  • I ropu i to tatou mau piiraa o to tatou mau amuimuiraa i te ao nei, eaha te ti’a ia tatou ia rave ia ore ia mo’ehia ia tatou ta tatou hopoia rahi-hopea no tatou iho e no to tatou Atua?

Faahororaa

  1. “Editor’s Table,” Improvement Era, Titema 1918, api 174.

  2. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75) a hi’o i te buka 4, api 146–47.

  3. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 122–23.

  4. “A Journey to the South,” Improvement Era, Titema 1917, api 102.

  5. “Foreign Correspondence,” Millennial Star, 25 no Mati 1878, api 187.

  6. Gospel Doctrine, api 126.

  7. Gospel Doctrine, api 38–39.

  8. Gospel Doctrine, api 39.

  9. Gospel Doctrine, api 353.

  10. Gospel Doctrine, api 342.

  11. Gospel Doctrine, api 342–43.

  12. Gospel Doctrine, api 206.

  13. “Counsel to Returning Missionaries,” Millennial Star, 2 no Atopa 1913, api 646.

  14. Gospel Doctrine, api 351–52.

  15. “Editorial Thoughts: Our Religious Identity,” Juvenile Instructor, Mati 1912, api 144–45.

Hōho’a
first seminary building

I roto i teie tiahapa te faatupuraahia te haapiipiiraa Evanelia matamua a te Ekalesia. Haamata i te matahiti 1912, i pihai i te fare haapiiraa tuarua Granite High School i Roto Miti.

Hōho’a
Latter-day Saints’ University

E mau taurearea haere haapiiraa teie i roto i te Fare Haapiiraa Tuatoru a te Feia Mo’a i Roto Miti, Utaha, matahiti 1903. Ua a’o te Peresideni Iosepha F. Semita i te feia mo’a e: “A haafaufaa i to outou varua i te mau iteraa maitai ae. Eita roa te taata e faaorahia i roto i te ite ore” (Gospel Doctrine, api 206).