Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 42: A Vaiiho ia Tatou ia Upooti’a i Ni’a ia Tatou Iho


Pene 42

A Vaiiho ia Tatou ia Upooti’a i Ni’a ia Tatou Iho

E ere te oaoa tei ti’a i te vairaa no roto mai i te mauruuru o to tatou mau hiaai, e ere hoi no roto mai i te mau arearearaa o teie nei ao, area râ, no roto mai i te peu maitai, te oraraa mâ, e te haapaoraa i te mau ture a te Atua.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

I roto i ta’na faatereraa mai te matahiti 1901 tae atu i te matahiti 1918, ua rahi roa’tu â to te Peresideni Iosepha F. Semita haapeapearaa i te rave hape a te mau putoraa a te ao nei i roto i te oraraa o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. Aita oia i matapo i te mau raveraa a to te ao nei te faaati nei ia’na. Ua hi’opoa oia i te ohipa ti’a ore, ua faaroo oia i te haaviiviiraa, e ua oto oia no te mau peu e rave rahi o te oraraa sotiare o te rave pinepinehia nei. Ua hinaaro puai oia i te Feia Mo’a ia faaohipa i te haavî ia ratou iho a aro ai i teie mau mana e a ora ai i te oraraa haapao, te peu maitai, e te mâ.

Te faufaa o te faaitiraa i te mau arearaa a te Feia Mo’a e te mau faaoaoaraa sotiare e te mau peu ino o te haaviiviiraa, te pereraa moni, te ohimuraa, e te peu faufau, te taato’araa o teie mau mea, o te mau tumu parau ia o ta’na i a’o nâ. I te avae Setepa 1916, ua haapono te Peresideniraa Matamua i te hoê rata i te mau faanahonahoraa o te mau unite o te Ekalesia ma te faaite e “te vai nei te hoê titauraa rû no te haamaitai e no te faatitiaifaro i rotopu i to tatou mau feia apî, oia hoi i roto i te huru no to ratou mau ahu e i roto i ta ratou mau haaputuputuraa amui e ta ratou mau peu” e te titauraa i teie mau faanahonahoraa (pŭpŭ) ia imi oioi i te rave’a no te faatitiaifaroraa i teie mau mea.1

A horo’a ai i teie mau haamaramaramaraa i teie mau faanahonahoraa, ua ite faahou oia e, “te mau mana o te utuafare … i ni’a ae i te mau mea atoa, e mea ti’a ia aratai i roto i te pae morare, sotiare e te mau faatitiaifaroraa o te ahu. E mea ti’a i te utuafare ia aratai i roto i te ohipa o tei ravehia e teie mau faanahonahoraa o tei riro ei tauturu no te utuafare.”2

Ua faaara oia: “To tatou enemi matamua e iteahia ia tatou i roto ia tatou iho. E mea ti’a ia upooti’a i taua enemi matamua râ, e ia faahaere mai ia tatou iho i roto i te auraroraa i te hinaaro o te Metua, e i roto i te haapaoraa etaeta i te mau parau tumu o te oraraa e no te ora o ta’na i horo’a mai i te ao nei no te ora o te taata nei.”3

Te Mau Haapiiraa a Iosepha F. Semita

A vaiiho ia tataou ia pee i te Faaora na roto i to tatou haaviraa ia tatou iho.

E au ra hoi e ia mana’o vau, te hoho’a i faati’ahia no tatou e te Faaora o te hoho’a ïa o ta tatou e imi no te apee atu. Ua [hape] anei To’na faaohiparaa i To’na ite no te oaoa o te mau hiaai o te tino? E aore râ, ua rave noa anei oia i te ohipa ma te maitai—te faaoraraa i te ma’i, te tatararaa i mata o te mau matapo, te horo’araa i te parau i te vava, te faarooraa i te tariaturi, te tamâraa i te mau lepera, te faaoreraa i te hara, te tamahanahanaraa i tei ati (mauiui, oto)? E ere anei tera i te hoho’a o Ta’na i faaineine i mua i te ao nei? E ere anei tera i te haapiiraa o Ta’na i faaue i Ta’na mau pĭpĭ ia rave tamau? Te mana’o nei au e, o te reira iho â. Te vai nei hoê mea i roto i taua haapiiraa râ, o te au ia aruehia e e mea faahiahia. E hopoi mai te reira i te parau mau ete oaoa e ti’a i te vairaa; area te oaoao o teie nei ao, no te hoê noa ïa taime iti e e horo oioi noa te reira.4

Eita te hoê taata e ora maitai noa maori râ, ia faariro oia ia’na ei fatu no’na iho; e aita e faatere aroha ore e aore râ, e taata tei mata’û-roa-hia i te hiaai e aore râ, i te hiaai rahi o te ore e nehenehe e arai. E ite tatou e, mai te mea e vaiiho tatou i te mau hiaai nee haere o te tino e ia imi tamau i te reira, eita ïa te hope’a e tauiui noa i te mea avaava, i te mea ino e i te mea oto i na pae e piti oia hoi no te taata iho e no te sotaiete. E mea mauimui i roto i te hoho’a oia atoa i roto i te hope’a o te taata iho; e mea ino e e mea mauiui no te taata feruri ore; i roto i te haavare o teie mau hiaai … e i te hutihutiraa o te hoê mea faahiahia; i te mau taime e nehenehe, e haamaitai i to tatou mau taata tupu, ma te ti’aturi i te oraraa i muri nei, e haapue i te mau tao’a o te ra’i, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai [a hi’o Mataio 6:19–20]—e hopoi mai teie mau mea atoa i te oaoa mure ore; te oaoa no teie ao e no te ao e tae mai.5

I to’u iho nei mana’o, aita roa vau e taiă nei i te mana o to tatou mau enemi no rapae mai, mai ta’u e taiă nei i to roto atu. Te hoê enemi o te faaite mai ia’na e o te faî mai, o ta tatou e ite atu e o ta tatou e farerei i roto i te hoê vahi ateatea, e iti mai ia te mata’u ia’na, i te hoê enemi o te tapuni, o te haavare i roto ia tatou nei, oia atoa e rave rahi o te mau paruparu o to tatou mau taata i hi’a, o tei vaiiho pinepine ia ore e haavihia, tei faareru i to tatou mau mana’o, ma te faatea i to tatou mau here no ô mai i te Atua e i ta’na parau mau, e tae roa’tu e ua ô i te mau patu o to tatou faaroo e ia haameremere ia tatou i raro atu i te rave’a e te ti’aturiraa no te faaoraraa, no teie ao anei e aore râ, no te ao e tae mai. Teie to mau enemi ra o ta tatou e tama’i atu, e mea puai mau ratou e ti’a ai ïa tatou ia aro i roto i te ao nei, e e mea fifi roa te upo’oti’araa. O ratou mau te mau ma’a o te ite ore, o te tae mai na roto i te faahaparaa a te hara e te ino i roto i to tatou mau aau. Te ohipa o ta tatou e amo nei oia hoi o te auraroraa ïa i to tatou mau aehuehu, ia upo’oti’a i to tatou mau enemi o roto atu, e ia ite e ti’a to tatou aau i mua i te aro o te Fatu, e aita roa te hoê numeraraa e haamauiui i to’na Varua e eita atoa e aratai ê atu ia tatou i te e’a o te ohipa.6

E rave rahi feia tei hau i te here i te arearea e i te nounou, i to ratou here i te Atua. Ua oaoa i roto i te mau nounou o te tino, te anaanatae o to ratou mau hiaai, te fariiraa i te mau hiaai ino, te oraraa i roto i te viivii, te taiata, te arearea e te mau huru ino atoa. Aita e rea taata o te ite nei e nahea e roaai te oaoa, aita rea o te ite nei e nahea ia faaohipa i te mau haamaitairaa o ta te Atua i horo’a na ratou. Ahiri ua roaa ia ratou te ao taato’a nei, e faaohipa ïa ratou i te reira no te mau niu o to ratou mau hiaai rahi, no to ratou iho haamouraa. Area râ, mai te mea te vaira to ratou varua maitai, e imi ïa ratou ia faateitei i te hau e te oaoa o te taata e te faataeraa i te mana o te Evanelia o te maramarama e te parau mau i to te ao atoa nei. E here ratou i te viivii ore, te peu maitai, te parau ti’a, te haapao maitai e te afaro.7

E ere te arearea i te tumu o te oraraa area râ, e horo’a noa te reira i hoho’a huru rau.

A faaite mai na, eaha te mau faaoaoaraa ta outou mea au roa e mai te mea ua faariro anei outou i teie mau arearea ei ture aratai no to outou hiaai i roto i to outou oraraa, e e parau atu ïa vau ia outou e o vaira outou.8

E mea ti’a i ta tatou mau faaoaoaraa ia taa ê, na roto i te faaiteraa i te huru maitai i roto i te mau vahi nohoraa sotiare. E mea ti’a ia tatou ia hi’opo’a i te huru o te mau taata o ta tatou e amui atu i roto i teie mau vahi arearearaa; e e mea ti’a ia tatou ia faaterehia e te hoê mana’o teitei o te hopoi’a i to tatou mau metua, i to tatou mau hoa e i te Ekalesia. E mea ti’a ia ite tatou e, te mau oaoa o ta tatou e fanaô nei o te huru ïa i fariihia e te Fatu . … E mau arearearaa oia hoi, i roto ia ratou iho, e i roto i te mau vahi sotiare e faaati nei e mea aruehia ïa, e mea ti’a e e mea maitai, e mea ti’a ïa ia ape i te reira maori râ, e mea parau ti’a te mau taata o ta tatou e amui atu, e roo maitai to te mau vahi ta tatou e haere, e e faaterehia ma te taupupu ore.

Te vai nei te mau oti’a i roto i ta tatou mau faaoaoaraa i raro atu i te reira, e ere i te mea ta’no no tatou. E mea ti’a i teie mau faaoaoaraa ia tape’a i te huru e ia haapotohia te pinepineraa no te ara ia ore e rahi te mau ohipa ti’a ore. Eiaha ratou ia mono i te taato’araa, eiaha atoa te tuhaa rahi o to tatou taime; inaha, e mea ti’a ia faati’ahia ratou no te mau ohipa e te mau titauraa o te oraraa, e eiaha roa e vaiiho ia hi’opoa i te mau haereraa e aore râ, i te mau ohipa tumu i roto i to tatou mau ti’aturiraa e ta tatou mau titauraa.9

E mea ino te mau ohipa ti’a ore atoa. E mea ti’a i te maru ia faatere i te mau mea atoa. E ere te arearea i te tumu o te oraraa, e mea ti’a ia haamauruuru no te hoho’a huru rau. Ia haamâtau anae te mau taata ia ratou iho i roto i te mau e’a o te oaoa tamau e aore râ, pinepine, e moehia ïa te mau fâ o te oraraa o te taata nei e riro te ohipa i te au ore e te faauaore roa.10

A vaiiho ia tatou ia faatere i te oraraa viivii ore, a faarue i te ino, e a faaore i te hara.

Te haaviiviiraa e te parau faufau e mau hara rahi ïa i mua i te aro o te Atua.

E mea ti’a ia tatou ia tiahi i te haaviiviiraa, e te parau faufau, e te mau mea atoa mai te reira te huru i rotopu ia tatou; e faaau ore hoi teie mau mea i te Evanelia e e ore hoi e auhia e te mau taata o te Atua.11

Ua faariro te parau, mai te mana’o atoa, i te aehuehu e e faahaaman’aohia e te feruriraa ia riro ei mea auore mai te mea e mea ino no te mau taata o tei titau i te faaroo i taua mau parau ti’a ore. Te mau mana’o i roto ia ratou iho e ere i te mea ti’a e faateiteihia e aore râ, e faaitihia na roto i te parau o te parauhia. Mai te mea e ere te mau faahitiraa i te mea nehenehe e mea ti’a ïa ia faaruehia, eaha ïa te mea e au ia parau no te haaviiviiraa?12

Ua topa te tahi mau feia apî i roto … i te peu tumu, na roto i te parauraa i te parau faufau e te haaviiviiraa …e ere noa no te haamauiui i te mau taata e ora i roto i te hoê utuafare maitai, tera râ, e hara rahi roa i mua i te aro o te Atua, e eita roa e ti’a ia vai mai i rotopu i te mau tamarii o te Mau Mahana Hope’a Nei.13

Ua parau vau i te mau metua tane e te mau metua vahine o Iseraela, e i te mau tamaroa o tei fanauhia i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei: Ua parau vau i te mau tane e i te mau tamarii tamaroa i roto i te ao atoa nei, i te mau vahi e tae atu to’u nei reo—te taparu nei au ia outou, te ani nei au ia outou, eiaha roa e haamauiui i te Fatu, e eiaha roa e haamauiui i te mau tane e te mau vahine maitai, na roto i te haaviiviiraa.14

Te hiaai ia roaa mai te hoê ohipa ma te aufau ore i te moni, e parauhia ïa e ino (e pohe).

I rotopu i te mau ino atoa o teie anotau, e mea apani-roa-hia te ohipa pere moni … Area râ, i roto mau hi’oraa e rave rahi, e mea faatia-roa-hia i roto i te utuafare, i roto i te mau pû faaanaanataeraa, e i roto i te mau faaoaoaraa no te mau ohipa tauturu aroha, oia atoa i te mau vahi haati i te mau fare mo’a …

Te hiaai ia roaa mai te hoê ohipa faufaa no te hoê tuhaa moni na’ina’i e aore râ, ma te aufau ore i te moni, e parauhia ïa e ino (e pohe); e te hoê noa’tu faahaereraa no te haapuai i taua hiaai râ, o te hoê ïa tauturu ti’a roa no te hoê varua pere moni, o tei haapapu i te hoê diabolo papu no te haamou e rave rahi tauasini. Te tamata noaraa’tu hoê ahuru toata ma te mana’o e, e roaa mai hoê hanere toata i roto i te hoê hautiraa pere moni o te hoê ïa huru no te pere moni.15

Te ohumu ua taa’e ïa i te varua o te Evanelia.

I roto i te hoê rata i fariihia-iho-nei e au, teie te titauraa i muri nei e ua horo’ahia mai te uiraa no to’u mana’o: “Te hinaaro nei au i te tatara i te auraa no te parau ohumu. Te vai nei te hoê taaê-raa o te mau mana’o no ni’a i te auraa no teie parau. Te vai nei te tahi pae o te faaite e, mai te mea e parauhia te parau mau no te hoê taata, e ere ïa i te ohumu, noa’tu eaha te parau o ta oe e parau e aore râ, nahea oe ia parau no ni’a i te reira. E ere anei i te mea ti’a, ia ite anae tatou i te mau hape o te hoê taata, e haere tatou ia’na râ e ia ohipa i pihai iho ia’na, i te haere atu i te tahi e a taua parau ai no to’na mau hape”?

Aita atu ai e mea o te faaatea i te varua e te faahiahia o te Evanelia i te feruri-noa-raa e, e faati’a tamau nei tatou na roto i te parau raa i te parau mau no te hoê taata, tera râ, pene ae, te faaino nei te parau mau ia’na. Te haapii mai nei te Evanelia ia tatou i te mau parau faufaa tumu o te tatarahapa, e aita to tatou e ti’araa no te faaino i te hoê taata i roto i te faaturaraa o to’na mau taata tupu i te taime oia i tatarahapa maitai ai e ua faaore mai te Atua ia’na. …

Ei faata’araa ture, eita i te mea titauhia i opua i te horo’a tamau i te a’o i te mau taata te vai nei i roto i ta tatou haavaraa, te tahi mau hapa. I roto i te taahiraa matamua, e riro ta tatou mau haavaraa i te hape, i roto i te taahiraa piti, e nehenehe paha ia tatou i te faahapa i te hoê taata o tei tomo papu i te varua o te tatarahapa, e o tei ite papu i to’na paruparu, e o te aro tamau nei ia upo’oti’a no te reira. Te haapao maitairaa hau roa ae o te vaira, e mea ti’a ia hi’opo’ahia i roto i ta tatou mau parau atoa o te faatupu i te hoê faahaparaa no vetahi ê. Ei faata’araa ture no te taato’araa, e mea hau ae te ohumu ia faata’a maitaihia e te varua e te fâ, o tei tura’i ia tatou ia parau i te mau mea o ta tatou i mana’o e ei mau hape o ta tatou e ite i roto ia vetahi ê, i te auraa iho o taua mau parau râ.

Te hoê tane e aore râ, te hoê vahine te vaira te Varua o te Atua i roto ia raua, e taa oioi roa i roto i to raua mana’o te varua ohumu, a vai ai taua varua râ i te taime a aparauhia ai no vetahi ê. Te uiraa no ni’a i te ohumu, ua fa’ata’a papuhia ïa e te ture tahito râ, “e pohe hoi tei te parau papa’i ra, e ora râ tei te varua.” [2 Korinetia 3:6.]16

Eita te peu auore e auhia e te mau taata atoa.

E mea ti’a ia faaorehia te mau faito ti’a ore o te ahu e te mau metua e tae noa’tu i te mau taata peu mâ atoa. Te mau faaiteiteraa haama ore o te huru taata nei tei faaitehia opuahia i roto i te mau hoho’a o te ahu, e aore râ, na roto i te tataratararaa i te ahu, e mau tapa’o no taua mau peu o te tino ra e i te umeraa no te faaino i te pae morare ma te tuutuu ore e te peu viivii i te pae sotiare o te afai vitiviti i te mau nuna’a i roto i te hoê pau aita e ti’a ia tatahia. Eiaha e faati’a i te hi’oraa maitai o te mileniuma ia tapo’ihia e te mau ata-marŭ mai te au i te haamata’uhia e te mau peu e te mau ahu e te tahi atu mau haapio-ê-raa o te mau peu taiata o to tatou nei anotau.17

I roto i to’u hi’oraa, e mea faufau te mau faaito auhu o teie nei tau, e faatupu i te ino, ua numerahia no te faateitei i te tumu no te hiaai rahi e te nounou, e no te faarahi i te peu taiata, i roto i te aau o te feia o te hinaaro i te pee i te mau faito apî, e o te mau taata o te faati’a i te reira. … E mea faufau, e te ti’aturi nei au e, eita te mau tamahine o Ziona e haere roa’tu i ni’a i teie mau e’a ino, teie mau peu e teie mau faito, o te riro i te faatopa i to ratou mau mana’o e i te faainoroa i to ratou mau huru.18

Te faaroo nei tatou i roto i te mau parau faaararaa, i te ra taime e te ra taime, e te tapupu nei vetahi … i to ratou mau ahu hiero, e mea maitai ia vaiiho mo’a noa e ia vaiiho viivii ore noa i te reira. … Te ite nei tatou i te tahi o to tatou mau tuahine maitai o te haere mai nei i te hiero i te tahi mau taime ma te faaunauna ia ratou i te mau faanehenehe auraa ore e te ma’ama’a o te faaino i te huru taata i te huru mo’araa. Aita roa ratou e mana’o nei e, te haere mai nei ratou i te fare o te Atua.19

Te faati’ahia te ori mâ i rotopu i te Feia Mo’a.

Te mana’o nei matou i te tahi taime ia hi’opoa maite i te tumu o te ori i roto i te mau faaoaoaraa, i te faaoaoaraa i hoa e faati’ahia no te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei, tera râ, i raro ae i te tahi mau ture o te titauhia ia haapao etaetahia .… E mea ti’a ia opani-roa-hia te mau ava taero i roto i te mau vahi oriraa e i te mau vahi tapiri [faaati mai]. Te mau ori o te titau i te tahi mau tapiripiriraa e te mau hautiutiraa opuahia … e mea ti’a ia faaore-roa-hia.20

E riro te mau buka ei mau hoa no te maitai e no te ino.

Mai te huru ra e, ua riro te mau buka ei hoa no te taata tataitahi o te tai’o i te reira, e e faatupu ratou i roto i te aau te mau mana’o no te maitai e aore râ, no te ino. I te tahi mau taime e haapao roa te mau metua i te mau hoa e amuihia’tu e ta ratou mau tamarii e, eita e tau’a i te mau buka o ta ratou e tai’o. I te hope’a o te tai’oraa i te buka ino e hopoi mai ïa i te mau amuimuiraa ino.

E ere no teie tamaiti noa o te tai’o nei i teie mau papa’iraa itea orehia, te mau parau mo’e e te hape o tei haaputapuhia e te mana o taua mau papa’iraa râ, area râ, i te hoê taime e haaputapu atu oia ia vetahi ê. E riro mai teie tai’oraa ei tumu o te mau huru mana’o tauturu o te ino e te faarahi i te mau peu ino e o te horo’a mai i te mana’o hape e te faaino o te piri atu i ni’a i te maitai o te aau o te taata nei e i te horo’a i te faata’a i te hoê vahi faaearaa no te ino. … Ia tai’o anae ta tatou mau tamarii i te mau buka o te faatupu i te mau mana’o itea orehia, te hape e te faaino i roto i to ratou mau feruriraa, eiaha e maerehia ia faaroo tatou e, te rave nei ratou i te mau mea hape, i te mau mea itea orehia, e aore râ, i te tahi mau ohipa hape. Tei roto i te mau feruriraa e te mau mana’o o te vaira i roto ia tatou no te aro i te mau ino e te mau faahemaraa o te ao nei, e te tamâraa i to tatou mau feruriraa e e mea ti’a ia faaitoito i te tautooraa o te mau metua tane e te mau metua vahine tataitahi.

Ua faati’ahia te hoê aamu no te hoê Raatira Beretane i te fenua Inidia (Indes), o tei haere i te hoê mahana i ni’a i te vahi vairaa buka no te rave mai i te hoê buka. A titau ai oia i te iriti mai i taua buka râ mai to’na vairaa, patiahia ihora to’na manemane rima e te hoê ophi taero. Tau hora i muri mai, ua haamata to’na manemane rima i te oru. I muri mai, ua tauma te oru i roto i to’na rima, e i te hope’araa ua oru to’na tino taato’a, tau mahana i muri mai, ua pohe roa taua raatira râ. Te vaira te mau ophi taero tei hunahia i roto e rave rahi mau buka moni mama e te (trashy) .… To ratou huru i ni’a iho i te mau varua e mea taero ïa, e i roto noa i te hoê taime, e mea papu roa e, e horo’a mai mai ratou i te hoê pohe morare e te hoê pohe varua. … Ia haapao maitai te Feia Mo’a i te mau buka o te afaihia mai i roto i to ratou mau utuafare no te mea e riro to ratou mau mana i te faataero e te haapohe mai te ophi taero râ o tei horo’a i te pohe no te raatira Beretane i te fenua Inidia.21

Eaha to tatou huru e au ai?

E mea na roto i te haapaoraa i te mau ture a te Atua e ti’a ai i te mau taata ia ti’a i ni’a ae i te mau paruparu na’ina’i no te pae tahuti nei e i te faaohipa i te aano o te here, o ta te aroha e ta te here, o te ti’a ia turai i te mau aau e te mau opuaraa a te mau tamarii a te taata nei. Te Evanelia mai te au i to’na faati’araahia o te opua nei i te faariro i te mau [taata] ia ti’amâ, ia ti’amâ i te maiti i te maitai e i te faarue i te ino, ti’amâ i te faaohipa i te mata’u ore i roto i ta ratou maitiraa i te mea maitai, na roto i te reira e ta’a ia ratou te mea ti’a, atira noa’tu te pae rahi o te mau taata o te ao nei o te faatano mai i te rima, ma te haavahavaha e te haama’ama’a ia ratou. Aita e titau-roa-hia i te mau taata te itoito no te ‘au e te mau opape o te ao nei.22

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou e to’u mau taeae e to’u mau tuahine. Te haapao matou te mau faanuuraa ma te hi’o i te hitahita ore ma te hi’o i te peu viivii ore tei ume i te peu maitai o te oraraa e i te faaroo i te Atua e i te haapao i Ta’na mau ture .…

Eaha to tatou huru e au ai; eaha te huru o te mau taata tataitahi e au ai? Eiaha anei tatou e faaite i te hoho’a maitai no ta tatou mau haapaoraa? Eiaha anei tatou e ora i te hoê oraraa mâ? Eiaha anei tatou ia ora maitai, viivii ore, parau ti’a, te matau i te Atua e te here i te Atua i roto i to tatou mau varua i te mau mahana atoa o to tatou oraraa e i roto i te mau toro’a tataitahi i piihia tatou ia ohipa; eiaha anei tatou ia faaite i te hoho’a maitai? Eiaha anei tatou ia riro mai te Mesia te huru, ei tane, ia ora parau ti’a i te parau tumu tataitahi o te Evanelia, ia ora ma te tura i roto i te ao nei e i roto i te utuafare … ? O teie te huru o te mau taata e ti’a ia tatou ia riro. Ia tauturu mai te Atua ia tatou ia riro mai teie te huru o ta’u ia pure.23

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Mea nahea to te Faaora faaiteraa i te hoê hoho’a no te haaviraa ia oe iho? Eaha te “enemi o ta tatou e ite i roto ia tatou iho”? (A hi’o atoa Mosia 3:19.) Nahea tatou ia pee i te hoho’a o te Faaora ia upooti’a i teie enemi?

  • Ia riro anae tatou ei mau fatu no tatou iho, nahea tatou i te haamauiuiraa ia tatou iho e ia vetahi ê? Ia riro anae tatou ei mau fatu no tatou iho, nahea tatou i te haamaitairaa ia vetahi ê?

  • Nahea te arearearaa e riro ai ei “ture aratai” i roto i to tatou oraraa? Nahea ratou ia faaite e, o vaira mau ra tatou? Eaha te tabula ohipa o te mau arearearaa o te faahema i roto i to outou oraraa?

  • No te aha te “faaohiparaa i te parau faufau e te haaviiviiraa … e hara rahi roa i te mata o te Atua? Mai te mea te faaohipa nei te mau taata i pihaiiho ia outou i te haaviiviiraa, nahea outou ia faaite ia ratou e, e faainoino te reira ia outou?

  • No te aha te ohumu i riro ai e mea ê i te varua o te Evanelia? Eaha te mea ti’a ia tatou ia rave ia ore ia parau i te mau hape o vetahi ê?

  • Nahea te ahuraa i te ahu faito tano i te faaitoitoraa ia ora maitai? Nahea te tahi mau faito ahu o teie tau e “faatupu ai i te ino” e ia “faatopa i te mana’o” i roto i to ratou huru?

  • Mea nahea to te Peresideni Smith a’oraa no ni’a i te mau buka o tei riro ei faaoaoaraa i teie mahana, mai te mau faaiteiteraa hoho’a video, te upa, te afata teata, te mau hoho’a teata, te mau ve’a, e te Internet? (A hi’o atoa PH&PF 88:118.) I roto i te hea mau mea i titauhia ai te itoito no te ‘au ma te patoi i te mau “apape o te ao nei”?

  • Nahea outou ia pahono i teie uiraa, “Eaha to outou huru e au ai”? (A hi’o atoa 3 Nephi 27:27.)

Faahororaa

  1. No roto ia James R Clark, haaputuhia, Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei, e 6 buka (1965–75),

  2. Gospel Doctrine, 5 raa o te neneiraa (1939), 253.

  3. Deseret Evening, 8 Mati 1884, 1.

  4. Gospel Doctrine, 247.

  5. Gospel Doctrine, 341.

  6. Deseret News, 24 Eperera 1883, 1.

  7. Gospel Doctrine, 330.

  8. Gospel Doctrine, 320.

  9. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 3, api 123.

  10. Gospel Doctrine, 241.

  11. Gospel Doctrine, 265

  12. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 3, api 112–13.

  13. “E A’oraa no ni’a i te mâ,” Improvement Era, Me 1903, 504.

  14. Gospel Doctrine, 326–27.

  15. Gospel Doctrine, 263–64; e paratarafa i faahauhia.

  16. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 281.

  17. Gospel Doctrine, 332–33.

  18. Gospel Doctrine, 333.

  19. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 280–81.

  20. Gospel Doctrine, 324–25.

  21. Gospel Doctrine, 211.

  22. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 185–86

Hōho’a
Ruth and Naomi

Ruta e Naomi, na Judith Mehr. Ua iteahia ia Ruta te hau e te oaoa na roto i te oraraa i te hoê oraraa mâ e te haapaoraa i te mau ture a te Atua.