Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 28: Te Purumu Hape o te Hamani Inoraa i te Taata


Pene 28

Te Purumu Hape o te Hamani Inoraa i te Taata

Eiaha roa tatou e faaino ia vetahi ê, e aroha râ e e poihere tatou i te mau taata atoa, te mau melo ihoa râ o to tatou utuafare.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

E taata aroha rahi e te marû te Peresideni Joseph F. Smith. E oto oia ia ite oia i te hoê noa a’e huru faainoraa taata. Ua taa ia’na e faatupu te hamani-ino-raa i te taata i te hamani-ino raa. Ua riro to’na oraraa ei faaiteraa no te aroha, te faaoromai, te here, e te aau maitai.

I te hoê taime, ua parau te Peresideni Smith: “Ua ite au i te hoê mea tei tupu i teie avatea i roto i ta tatou pureraa i teie avatea, te parahi ra te hoê tamariii i pihai iho i to na’ metua vahine. Ua ta’e mai te hoê taata e ua faati’a oia i taua tamaiti ra e parahi atura i ni’a i to’na parahiraa a vaiiho ai i teie tamarii ia ti’a noa. Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e au mau taea’e e au mau tuahine, ua mauiui roa to’u mafatu no te reira. Eita roa’tu vau e haamauiui i te mafatu o te hoê tamarii i roto i te fare o te Atua a tupu mai te mana’o i roto ia’na e, e vahi au ore te fare haamoriraa, e e mea maitai a’e eiaha e haere mai i roto, i te haere mai i roto e i te faainohia.”1

Ua a’o pinepine te Peresideni Smith i te mau taea’e e te mau tuahine ia aroha te tahi e te tahi. Aita roa oia e mana’o e, e ti’a i te taata ia faaino i te tahi e te tahi. E faatura te tane e te vahine ia raua iho e e haapii raua na roto i to raua hioraa maitai i te reira i ta raua mau tamarii e ia vetahi ê.

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E faatura e e haamaitai tatou te tahi e te tahi.

E haavî tatou ia tatou iho, e ia oti te reira, a haere atu ai e haavî i te ino ta tatou e ite nei ati a’e ia tatou, ia au i te mara’a ia tatou. E rave tatou i te reira eiaha na roto i te haamani-ino-; e rave tatou i te reira eiaha na roto i te haruraa te ti’amaraa o te tane e o te vahine. E rave râ tatou i te reira na roto i te taparuraa, na roto i te faaoromai-noa-raa, na roto i te maru e te ha’ehaa, e na roto hoi i te here mau ra, e na reira hoi tatou i te afai mai i te mafatu, te hinaaro, e te varua o te tamarii a te taata nei i te parau mau ta te Atua i heheu mai ia tatou nei.2

Ua hamani te Atua ia tatou ia au i to’na huru e to’na hoho’a, e mau tane e mau vahine, e mau metua e mau tamarii. E mea ti’a ia tatou ia riro mai ia’na ra te huru—mai ia’na i te aroha, i te here, i te faaoreraa hara, i te faaoromairaa, i te maru e te ha’ehaa, i te vai parau-ti’araa i te mana’o e te ohipa, i te ite, e i te mau huru atoa o te Atua, iafaateiteihia tatou i mua i to’na aro.3

E mea ti’a i te mau metua ia here e ia faatura te tahi e te tahi, e ia faaite te tahi e te tahi i to raua faatura na roto i te mau peu faatura e te haapa’omaitai i te mau taime atoa. E faaite te tane i te faatura rahi e te auraro i ta’na vahine. Eita te tane e parau ino ia’na; eita atoa oia e parau i te parau ino no ni’a ia’na, e faaite râ oia i te faatura rahi no’na i roto i te utuafare, i mua i te mau tamarii…. E faaite atoa te vahine i te faatura e te hamani maitai rahi i ta’na tane. Eita oia e parau i ni’a ia’na te mau parau teimaha, te faaino e te au ore. Eiaha oia e faateoteo e e haavarevare. Eiaha hoi oia e haavîvî ia’na. Eiaha hoi oia e faatupu i te riri i roto ia’na e aore râ, e faatupu i te au ore i roto i te utuafare. E riro râ oia ei oaoaraa no ta’na tane, e ti’a ia’na ia vai oaoa noa i te fare ia oaoa atoa te utuafare, te vahi haamaitairaa taa ê roa hoi no ta’na tane i ni’a i te fenua. O teie ïa to te tane e to te vahine huru i roto i te vahi mo’a tei parauhia te utuafare.

Ia na reira te mau metua e mea ohie roa ïa no raua i te faatupu i roto i te mafatu o ta raua mau tamariieiaha te here ana’e no to ratou mau metua tane e to ratou mau metua vahine, eiaha te faatura i to ratou ana’e mau metua, e faatupu atoa râ i te faatura i rotopu i te mau tamarii ratou iho. E faatura te mau taea’e apî i to ratou mau tuahine apî. E faatura te mau tamaroa apî ia ratou iho. E faatura te mau tamahine ia ratou tataitahi. E te mau tamahine e te mau tamaroa, e faatura ïa ratou ia ratou tataitahi, e here ratou te tahi i te tahi, e faatura te mau tamarii i roto i te utuafare. Ei reira te niu o te haapiiraa tano e patuhia ai i roto i te aau e te feruriraa o te tamarii i te fare.4

E faaite te mau tane i te marû i ta ratou vahine.

A feruri na i te auraa o te parau e, e mau i te mau taviri o te mana—ta te Metua, te Tamaiti, e te Varua Maitai e faatura mai te mea e—e faaohipahia na roto i te paari e te parau-ti’a. Te faatura ra anei outou i teie autahu’araa?… I roto i to oe ti’a raa ei peresibutero i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia, te faaino ra anei oe i ta oe vahine e aore râ, i ta oe mau tamarii? E faarue anei oe i te metua vahine o ta oe mau tamarii, te vahine herehia e oe, te horo’a a te Atua ia oe na, o tei rahi atu i te faufaa i te ora iho? Inaha hoi, aita ra te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu.5

Aita e taa ia’u te tumu te hoê tane e faaino ai i te hoê vahine hau roa’tu maite mea e, te vahine herehia ea’na, te metua vahine o ta’na mau tamarii e, ua parauhia mai ia’u e, te vai te tahi e mea ino roa, eita ïa ratou e parauhia e, e taata.6

Ia feruri ana’e vau i to tatou mau metua vahine, te mau metua vahine o ta tatou nei mau tamarii, e ia ite e, na roto i te faaururaa o te evanelia, te ora nei ratou i te hoê oraraa viivii ore, te mâ e te maitai, te faatura, te auraro i ta ratou mau tane, te here i ta ratou mau tamarii, te haapa’o i to ratou iteraa i te evanelia, te î nei to’u aau i te here rahi no ratou; aue ratou i te faahiahia, te hinaarohia, te titauhia no te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua e te faatupuraa i ta’na mau parau! E au mau taea’e, e nehenehe anei outou e faaino i to outou mau hoa, te metua vahine o ta outou mau tamarii? Eita anaei outou e faaite i to outou here e te marû? Eita anei outou e tamata ia fariro i to ratou oraraa ei oraraa au maitai e te oaoa, e haamama i ta ratou mau hopoi’a ma to outou puai, e faariro i to ratou oraraa ei mea oaoa no ratou e ta ratou mau tamarii i roto i to ratou nohoraa? No te aha e ore ai e ti’aia outou? Nahea e ore ai e ti’a i te hoê taata ia faatupu i te mana’o maitai no te metua vahine o ta’na ra mau tamarii, e no ta’na atoa iho mau tamarii? Mai te peu e, tei roto ia tatou te Varua o te Atua, aita ïa e ohipa ê atu ta tatou e rave. Ia faarue râ te mau taata i te varua tano, ia faarue ratou i ta ratou mau hopoi’a, ei reira ratou e farue ai e aore râ, e haafaufaa ore ai i te mau varua tei horo’ahia ia ratou ia haapa’o. Ua natihia ratou no te faatura i ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii.7

Te mau taata maramarama, te mau taata imi moni, te mau taata o te rave tamau nei i te mau ohipa o te oraraa nei, e horo’a nei i to ratou puai, to ratou mana’o i ta ratou ohipa e ta ratou mau hopoi’a, aita ratou e fana’o i te mau oaoa o te utuafare mai ta ratou e hinaaro area râ, mai te peu e, te vaira i roto ia ratou te varua o te Fatu i roto i ta ratou mau hopoi’a pa’e tino, eita ra ratou e faarue i te metua a ta ratou mau tamarii e ta ratou mau tamarii atoa.8

E te mau metua e te mau metua vahine, eiaha e faatea ê i ta outou mau tamarii ia outou.

E au mau taea’e e, a here i to outou mau utuafare, a here i ta outou vahine e ta outou mau tamarii. A haapii ia ratou i te e’a mau o te oraraa. Eiaha e vaiiho ia ratou ia faaatea roa ia outou iho, oi mo’ehia outou ia ratou, e aore râ, te mau parau tumu no te faatura, te parau-ti’a e te parau mau. Mai te mea e, e e tape’a fatata ta outou mau tamarii tamaroa i to outou aau i roto i to outou mau rima mai te mea e, e faaite outou i to outou here ia ratou, e o outou hoi to ratou mau metua, e o ratou ta outou mau tamarii, e ia tape’a ia ratou i pihai iho ia outou, eita ïa ratou e faatea roa ia outou e eita atoa ïa ratou e hara i te hara rahi. Ia tiahi râ outou ia ratou i rapae i to outou fare, ia faaere outou ia ratou i to outou here, ia tiahi atui ia ratou i roto i te pouri o te hoê totaiete ino e te hara, ia fiu ratou ia outou e aore râ, ia fiu outou i ta ratou mau maniania rii i te fare e ia parau outou ia ratou e “a haere na i ô”, tera te mau ohipa o te faaatea ia ratou ia outou.9

Mai ia tatou ta tatou mau tamarii, aita tatou i farii ia faahepohia tatou, aita tatou e farii ia faahepohia. Ua riro tatou atoa mai te tahi mau animala i matauhia e tatou nei i teie nei ao. E nehenehe ta outou e taparu ia ratou e nehenehe ta outou e arata’i ia ratou ma te titau tamau noa e ma te parau maru ia ratou, aita râ e ti’a ia tatou ia faahepo ia ratou. Aita ratou e farii ia faahepohia. Eita tatou e farii ia faahepohia tatou. Aita te taata i matau ia faahepohia ratou. E ere te reira to ratou huru.

Eita e ti’a ia outou ia faahepo i ta outou mau tamarii tamaroa e ta outou mau tamahine ia haere atu i te ra’i ra. E riro râ outou i te faahepo ia haere hade na roto i te faaohiparaa i te mau rave’a etaeta no te haamaitai ia ratou, e i te mea atoa hoi e, e ere outou i te mea maitai roa mai tei titauhia ia outou. Te taata o te riri i ta’na tamaiti e o te tamata i te faaafaro ia’na a riri noa ai oia, tei ia’na ra te hape rahi a’e; o oia te mea aroha a’e, e o oia tei hapa rahi a’e i te tamarii tei rave i te hape. E mea na roto noa i te taparuraa, te faaoromai-noa-raa, te maru e te haehaa, e te here outou e faatiti’aiforo ai i ta outou mau tamarii.10

E te mau metua tane e, mai te mea e, e hinaaro outou i ta outou mau tamarii ia haapiihia i te mau parau tumu no te evanelia, mai te mea e, e hinaaro outou ia here ratou e ia ta’a ratou i te parau mau, ia hinaaro outou ia faaroo e ia tahoê mai ratou ia outou ra, a here outou ia ratou. A faaite ia ratou e, te here nei outou ia ratou na roto i ta outou mau parau e ta outou mau ohipa atoa. No to outou iho maitai, no te here e ti’a ia faatupuhia i rotopu ia outou e ta outou mau tamaroa—noa’tu to ratou haapa’o ore, te hoê e aore râ, te tahi, ia paraparau outou ia ratou, eiaha e parau na roto i te riri, eiaha outou e parau tama’i na roto i te varua faautu’a ino ra. A paraparau ia ratou ma te maru; a faahaehaa ia ratou e a heva e o ratou mai te mea e titauhia, e a faata’i atoa ia ratou na muri ia outou ra. A tamaru i to ratou aau, a faatupu i to ratou here no outou. Eiaha e parutu e aore râ, e papa’i, e haafatata râ outou ia ratou na roto i te feruriraa paari, te taparuraa, e te here mau.11

Ia ora te mau metua tane o Iseraela mai tei titauhia ia ratou ia ora; ia faatura ratou i ta ratou mau vahine mai ia ratou e faatura nei ia ratou iho; ia faariro i to ratou mau utuafare ei vahi no te oaoa, ia haamama ratou i te hopoi’a a to ratou mau hoa ia au i te maraa ia ratou. Ia faaite ratou i te hoê hioraa maitai i mua i ta ratou mau tamarii, a haapii ia ratou i te amui mai no te pure i te poipoi e i te pô e i te mau taime atoa ratou e parahi i no te amu i te ma’a, no te haamauruuru i te Atua o tei horo’a mai i te ma’a no te amu, te aahu no te ahu, e no te faaite hua mai i te rima o te Atua i te mau mea atoa.12

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te auraa o te parau “haavî ia tatou iho”? Nahea tatou ia “arata’i i te aau” o ta tatou mau tamarii e ia vetahi ê i te parau mau?

  • Nahea te mau tane e te vahine ia “faaite i te here rahi” e te “faatura rahi te tahi i te tahi”? Eaha te mau haamaitairaa ia na reira ana’e? Ia faatura te mau metua te tahi i te tahi, nahea te reira peu e taui ai i te huru o te mau tamarii?

  • Eaha te rave’a maitai a’e no te tautururaa ia vetahi ê i te ora na roto i te parau-ti’a. (PH&PF 121:41–44) Eaha te tahi mau peu faaino taata tei riro ei hape i mua i te a’o a te Fatu?

  • Eaha te tahi mau mea ta tatou e rave nei o te faaatea ê i ta tatou mau tamarii? Eaha te tupu i ni’a ia tatou e i ni’a i ta tatou mau tamarii ia faaatea ê tatou ia ratou?

  • No te aha e, tei ni’a i te metua riri te hara rahi a’e ia faatitiaifaro ana’e oia i te tamarii? E aha ta te metua e rave mai te peu e, ua riri oia i ta’na mau tamarii?

  • Nahea to te Faaora haapa’oraa i te mau tamarii rii? (A hi’o Mataio 19:13–15; 3 Nephi 17:11–24.) Eaha ta’na i parau no te mau taata o te hamani ino i te tamarii? (A hi’o Mataio 18:1–6.)

  • Nahea tatou ia tape’a i ta tatou mau tamarii i pihai iho ia tatou e i roto i te mau parau tumu o te evanelia? Eaha te mau haamaitairaa o te ta’e mai i ni’a i te mau taata o te tape’a fatata nei i ta ratou mau tamarii i roto i to ratou aau?

Faahororaa

  1. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 283.

  2. Gospel Doctrine, api 253–54.

  3. Gospel Doctrine, api 276.

  4. Gospel Doctrine, api 283–84; paratarafa ê atu.

  5. Gospel Doctrine, api 165.

  6. Gospel Doctrine, api 352.

  7. I roto Conference Report, Eperera 1915, api 6–7.

  8. Gospel Doctrine, api 285.

  9. Gospel Doctrine, api 281–82.

  10. Gospel Doctrine, api 316–17.

  11. Gospel Doctrine, api 316.

  12. Gospel Doctrine, api 288.

Hōho’a
Christ with the Children

Iesu Mesia e te mau tamarii, hoho’a penihia e Harry Anderson. Ua here o Iesu Mesia i te mau tamarii rii e ua haapii e “area te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii i faaroo mai ia’u nei, e huru maitai a’e oia ia taamuhia te hoê ofai rahi mule i ni’a i tana a’i e ia taorahia oia i raro i te tai” (Mareko 9:42).