Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 23 Te mauraa i te hoê iteraa papu no ni’a ia Iesu Mesia


Pene 23

Te mauraa i te hoê iteraa papu no ni’a ia Iesu Mesia

Mea faufaa ia farii tatou i te hoê iteraa papu no nia ia Iesu Mesia i roto i to tatou aau e ia rave i te mau mea ta’na i faaue mai.

Aamu o te oraraa o Joseph F. Smith

Na roto i to’na ti’araa atoa, ua faaite papu te Peresideni Joseph F. Smith e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua Ora. Ua haapii oia e, e farii te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine atoa a te Atua teie heheuraa, teie horo’a o te Varua.

Te na o râ oia i te parauraa: “I to’u apiraa, a tavini ai au i roto i te ohipa a te Ekalesia, e faaatea pinepine au i te hoê vahi no te ani i te Fatu ia faaite mai ia’u te tahi mau mea faahiahia, ia tia ia’u ia farii i te hoê iteraa papu. Aita râ te Fatu i faaite mai i te mau mea faahiahia, ua faaite mai ra oia i te parau mau, reni i ni’a i te reni, haapiiraa i ni’a i te haapiiraa, maa vahi iti i onei e maa vahi iti i reira, tae roa i te taime ua faaite mai Oia ia’u i te parau mau mai to’u tupuai upoo e tae roa’tu i to’u tapuae avae, e tae roa’tu i te taime a ore roa ai te hepohepo e te ri’ari’a i roto ia’u. Aita Oia i tono mai i te hoê melahi no te ra’i mai no te faaite mai ia’u i te parau mau, aita roa atoa i paraparau mai ma oto o te pû a te melahi. Mea na roto i te reo haihai o te Varua o te Atua ora, To’na horoaraa mai i te iteraa papu ta’u e mau nei. E na roto i teie parau tumu e teie mana e horoa Oia i te mau tamarii atoa a te taata nei te hoê ite o te parau mau o te parahi i roto ia ratou, e faaite ia ratou i te parau mau, mai ta te Atua e ite nei, e ia rave i te hinaaroo o te Metua mai ta te Mesia e rave nei.”1

Ua faaite papu mai te Peresideni Semita: “Ua farii au i te ite o te Varua o te Atua i roto i to’u iho aau, o tei hau i te mau ite atoa, no te mea ua faaite mai oia ia’u, i to’u iho varua e, te ora nei te Faaora o Iesu Mesia. Ua ite au te ora nei Oia, e i te mahana hope’a e ti’a mai Oia i nia i te fenua nei, e haere mai Oia i te mau taata o te ineine i te farerei Ia’na.”2

Haapiiraa na Joseph F. Smith

Te iteraa papu no nia ia Iesu Mesia, ua riro ïa ei horoaraa hanahana na te Atua.

Te faariro nei au i te mau parau tumu atoa o te Evanelia ta tatou i farii mai te hoê ô hanahana a te Atua i te mau tamarii a te taata nei. Te ô no te paari, no te haroaroaraa, no te iteraa papu, no te ite; oia ia ua faanahonaho te Atua Mana Hope ia farii tatou i teie mau ô na roto i to tatou haapa’oraa i te mau parau tumu o te ora e o te faaoraraa.3

Eita te taata e farii i te ô … o te iteraa papu o te Varua o te Atua Ora i roto i to ratou aau; maoti ra ia imi ratou i teie ô. O teie te parau tumu: E ani e e horoahia mai ta outou e imi e itea ïa ia outou, e patoto atu e iritihia mai te opani ia outou, o tei ani hoi ua noaa ïa, e o tei imi ra ua itea ia [Mataio 7:7–8]; e mai te peu e hinaaro oe i te paari, a ani, mai ta Solomona i ani, mai te peu e hinaaro oe i te ite e te iteraa papu o te varua i roto i to oe aau, a imi maite. A faatupu i roto ia oe iho te hoê huru ti’ama ia ti’a ia oe ia farii i te varua; e i muri iho e farii ia oe i te varua mai te hoê ô na te Atua, e e aruehia to’na i’oa.4

E farii tatou i te hoê iteraa papu … no te mea ua faatuea tatou ia tatou iho i te parau tumu o te paraparauraa i rotopu i te Atua e te taata nei. Te tiaturi nei tatou, te tatarahapa e te fa’i nei tatou i ta tatou mau hara, te rave nei tatou i te mau titauraa a te Fatu no te fariiraa i te tamaraa o ta tatou mau hara, e i reira tatou e farii ai i te horoaraa o te Varua Maitai. E hoê to tatou feruriraa i te Varua o te Atua, e i te huru ta te Atua i faatia no te heheu mai i To’na mana’o i te tamarii a te taata nei.

E i teie nei, e ohipa faahiahia mau no tatou nei ia farii i te ite i roto i to tatou aau no nia i te misioni hanahana a te Tamaiti a te Atua e no nia i te misioni hanahana a te Perofeta Iotefa Semita…. Te farii nei tatou i roto i to tatou varua te parau mau o te mau parau tumu o tei faahoihia mai na roto i te Peropheta Iosepha Semita, e te farii nei tatou i te reira no te mea ua ite tatou nahea ia farii i te Varua e nahea ia faaroo i te reo ia paraparau anae mai oia ia tatou nei. Te aparau nei te Varua o te Atua i to tatou Varua. Eita te Fatu e aparau pinepine mai ia tatou nei na roto i to tatou huru taata, area ra ia aparau anae mai Oia i te tuhaa tahuti ore o to tatou tino, e farii ïa te varua o te taata nei i te mau aparauraa ta’na e horoa mai i Ta’na mau tamarii, e mea tia ïa ia tatou ia vai parau tia noa no te farii i Ta’na mau parau.5

Mea tia ia tatou ia farii i teie maramarama o te iteraa papu na roto i te heheuraa, eita tatou e farii i te reira na roto noa i to tatou iho paari. E horoa mai te Atua i te ite e te haroaroa, e aratai Oia ia tatou i nia i te e’a o te parau mau mai te peu e tuu tatou i to tatou tiaturi taatoa i roto Ia’na eiaha râ i roto i te taata.6

Mai te peu eita tatou e haapao e aore râ eita tatou e faaohipa maite i te hoê ô a te Atua, e tatarahia ïa te reira; eita te iteraa papu o te parau mau e vai i roto i te hoê taata i muri mai i to’na fariiraa i te reira ô, mai te peu eita oia e faaohipa i taua ô râ no to’na iho maitai e no te taatoaraa.7

Teie iteraa papu mau, o te tupu mai na roto i te haapao maite i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te ora mure ore, e tamau noa i te haapapuhia, reni i ni’a i te reni, haapiiraa i ni’a i te haapiiraa na roto i te mau heheuraa o te Varua Moa, o tei riro ei pape puna ora no te maramarama, e no te oaoa. Na teie varua e haafatata ia tatou i te Atua, e tae roa’tu i te taime e fa mai ai Oia mai Ia’na i fa mai i mua i Tei Hamani Ia’na.8

E faaite te Varua Maitai i roto i to tatou aau e, o Iesu te Mesia.

O Iesu to tatou taata aratai, o Oia to tatou hi’oraa. Mea tia ia tatou ia tuu i to tatou mau taahiraa avae i te vahi i haerehia e ana, mai te peu e hinaaro tatou e ora e e farii i to tatou korona i pihai iho ia’na i roto i to’na basileia. Mea tia ia tatou ia haapa’o e ia ti’aturi ia’na, ma te ite e, o Oia te Faaora o te ao.

Eere i te mea fifi ia tiaturi i teie ohipa; ua tai’o vau i te Bibilia e mea na reira vau a ite ai i te mau aamu no nia i te mau ohipa e rave rahi Ta’na i rave, te mau parau, te mau faaueraa, e te mau hioraa. E aita vau e mana’o nei e, aita roa’tu te hoê tane e aore râ te hoê vahine parau ti’a, o te î i te maramarama e nehenehe e tai’o i te mau Evanelia o te Faufaa Apî e te mau iteraa papu no nia i te Faaora ma te ore e ite e, o Oia mau te Faaora. No te mea te vai nei i roto i te mau taata parau ti’a atoa te tahi tuhaa o e Varua Maitai, e te faaite nei teie ve’a mo’a i roto i te aau o te mau taata te parau a te Atua; e ia tai’o anae ratou i teie mau parau faauru, ma te aau tae e te varua haehaa, ma te iriti atu i te mau mana’o hape o tei tupu mai na roto i te mau peu e te mau haapiiraa tano ore, e faaite mai ia te Varua o te Fatu ma te reo papu, i te amaraa i roto ia tatou nei, no reira, te tiaturi nei au e, o Iesu te Mesia, te Faaora, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua, e teie atoa na roto i te taioraa i te Bibilia.

Te tai’o ra anei tatou i te Bibilia no teie tiaturiraa e teie ite? Aita, mauruuru pai i te Fatu no te reira. I hea’tu â taua iteraa râ e roaa ai? Te mau râ tatou i te Buka a Moromona, “te raau o Epheraima” o tei tae mai ia tatou nei na roto i te horoa e te mana o te Atua, o te horoa atoa mai i te iteraa papu no nia i te Fatu, e o te heheu mai i te hoê aamu no nia i ta’na misioni e ta’na mau ohipa i rotopu i te mau nunaa o teie fenua, i muri mai i to’na tiafaahouraa mai te pohe mai, a haere ai Oia i teie fenua no te farerei i Ta’na mau “mamoe ê”, no te faatahoê ia ratou i roto i te nana hoê e o Oia te Tiai Mamoe Rahi. Taaê noa’tu te tiaturiraa o te itehia i roto i te Buka a Moromona, te mau atoa râ tatou i te iteraa papu o te taata i iriti i teie buka, e o tei titirohia ma to’na toto; e te tahi atoa mau ite, o tei faaite i te ao taatoa nei e, ua ite ratou i te mau papaa parau e te mau neneiraa i nia i teie Buka o tei iritihia mai….

O teie ïa na ite e piti – te Bibilia e te Buka a Moromona – o tei faaite toopiti mai hoêa parau mau, o Iesu te Mesia, tei pohe e tei ora faahou mai, tei haamou i te mau fifi o te pohe e o tei upooti’a i nia i te menema. Ua riro ïa te Buka a Moromona ei ite ê atu o ta te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei e mau nei e o ta te Ao keresetiano e ere nei.

O teie anae râ te mau ite? Aita. Te mau nei tatou i te tahi buka, Te Mau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. Te vai nei i roto i teie buka te mau heheuraa ta te Atua i heheu i te peropheta Iosepha Semita i ora na i teie anotau to tatou. O te mau parau ïa a te Mesia o tei faaite mai e, o Oia tei haere atu i rotopu i te mau ati Iuta, o tei rihia i nia i te satauro, o tei tuuhia i roto i te menema e o tei tatara i te mau fifi o te pohe e o tei haere hoi i rapae i te menema…. Ua riro ia Te Mau Haapiiraa e te mau Parau Fafau ei ite ê atu no te parau mau hanahana, te mau nei hoi tatou e toru ite. Ua parauhia tatou e, mea na roto i te vaha o na ite e piti e aore râ tootoru e faatiahia ai te mau mea atoa e aore ra e faahapahia.

Area ra mea rava’i anei te reira no’u? Peneiae paha, mai te peu eita vau e farii te tahi atu maramarama e te tahi atu ite. Ia tae anae mai râ te hoê maramarama rahi ae, e nehenehe au iho e farii i te reira, eita ïa vau e rava’i i te maramarama iti ae. Eita roa’tu tatou e rava’i e aore ra e oaoa i muri ae i teie oraraa maoti râ ia farii tatou i te îraa o te maramarama e te mau haamaitairaa o tei faaineinehia no te feia parau ti’a….

Ua horoahia mai ia tatou te rave’a no te ite i teie mau mea na roto ia tatou iho. Ua parau mai te Atua e faaite mai Oia i teie mau mea ia tatou nei, no reira ua faataahia te Varua Maitai no te feia tiama no te mea ua faahaehaa ratou ia ratou, inaha na te Varua Maitai e faaite papu nei no nia i te Metua e te Tamaiti, e na’na atoa e rave i te mau mea a te Atua no te faaite atu i te taata nei. E haapapu mai te Varua Maitai i to tatou mau tiaturiraa no nia i te parau mau, o tei horo’a mai i te hoê faahohonuraa no nia i te tanoraa o to tatou mau tiaturiraa, e na roto i te varua maitai, e farii tatou i te hoê iteraa papu no tatou iho, eiaha i te hoê iteraa papu no roto mai i te vaha o vera ma, te hoê râ iteraa papu ta tatou iho i ite, i farii e i faaroo na roto ia tatou iho.

Oia hoi, te tia atu nei au i mua ia outou, to’u mau taeae e mau tuahine, mai te hoê mauhaa i roto i te rima o te Atua, te faaite papu nei au, eiaha na roto i te ite o ta’u i farii i roto i te mau buka, na roto râ i te mau heheuraa ta te Atua i heheu mai ia’u e, o Iesu te Mesia. Ua ite au te ora nei to’u Faaora, ua ite au noa’tu ua amu te mau to’e i teie nei tino, e ite faahou vau i te Atua, e e tauahi au Ia’na. Ua farii au i teie maramarama e tei roto i to’u aau e to’u mana’o, e te faaite papu nei au i te reira, e ua ite papu vau te mau mea ta’u e faaite nei….

O vau anae anei tei ite i te reira? Aita; ua hau te ahuru tauatini taata i teie mahana o te nehenehe e faaite i teie iteraa papu. Ua ite atoa ratou na roto ia ratou iho; ua faaite te Atua ia ratou, ua farii ratou i te Varua Maitai o tei faaite i teie mau mea i roto i to ratou aau, e hoêa huru, aita ratou i faati’a i to ratou iteraa papu i nia i te mau buka, e aore râ i nia i te mau parau a vetahi ê, no te mea ua farii atoa ratou i te hoê ite no o mai i te Atua râ na roto ia ratou iho, e ua ite ratou mai ta’na i ite no ni’a i teie mau mea ohie e te faufaa rahi.9

E fauru te iteraa papu no nia ia Iesu Mesia ia haapao i Ta’na i faaue mai.

Te aparau nei tatou no nia i te Faaora, no nia ia Iesu te Tamaiti a te Atua e te vai papu nei tatou i roto Ia’na, e tei nia iho to tatou avae i te niu mau o te parau mau mure ore ia vai anae te varua o te Mesia i roto i to tatou aau.

Te hinaaro nei au e parau i to’u mau taeae e to’u mau tuahine, mai te peu te vai râ te hoê taata o tei farii i te here o te Mesia i roto i to’na varua hau atu i te here rahi o ta’u i farii, e hinaaro ïa vau e farerei i taua taata râ, e hinaaro ïa vau i te tahoê atu ia’na. O Iesu mau te Faaora o to’u varua, te Faaora o te mau taata atoa. Ua faatusia Oia i To’na ora no tatou ia faaorahia tatou, ua ofati oia i te mau fifi o te pohe e ua upootia Oia i nia i te menema, e te ani nei Oia ia apee tatou ia’na. Ua haere mai Oia na roto mai i te pohe e i te ora faahou, ua faaite Oia e, o Oia te e’a no te faaora, te maramarama e te ora o te ao, e o ta’u ïa e tiaturi nei ma to’u aau atoa. Eita te reira anae to’u tiaturiraa, tera râ mai ta’u e ite te mahana i te anaanaraa, ua ite atoa vau e, na to’u tiaturiraa ia’na e aratai ia’u ia rave i te maitai eiaha ra i te ino, e mai ta’u i ite e faatupu to’na varua i te maraa o to’u oraraa, i te faatura, i te parau ti’a, eiaha ra i te ino, e ite atoa ïa vau e, e nehenehe vau e ite e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, te Faaora o te ao.

I teie nei râ, ma te ite papu i roto i to’u aau, ma teie ite o ta’u i farii, mai te peu e faaea vau i onei, eaha ia te maitai no’u nei? Eaha ia te maitai o teie nei ite no’u nei? Eaha ta teie ite e iriti mai? Teie ta’na e iriti mai, i muri mai i te fariiraa i te iteraa papu i roto i to’u aau, i muri mai i te fariiraa i roto i to’u varua te ite o te varua o te Atua ora e, o Iesu te Mesia, mai te peu e faaea vau i reira e eita vau e haere atu i mua, e tupu ïa te faahaparaa mure ore. No te aha? No te mea, eere ta tatou hopoia i te ite noa o Iesu te Mesia, o te faaohipa atoaraa râ i to’na varua i roto i to tatou varua. Eere i te mea ravai ia farii i to’na iteraa papu i roto i to tatou aau, e mea faufaa râ ia rave tatou i te mau mea ta’na i faaue mai, e te mau ohipa parau ti’a ta’na i rave, no te farii i te faateiteiraa o ta’na i faaherehere no ta’na mau tamarii o te rave e o te tiaturi; e o ratou o tei faaea oioi, eita ïa ratou e manuia; “E ore te feia e parau mai ia’u ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia râ o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.”[Mataio 7:21]

Ua parau mai te Faaora: “E rave rahi te parau mai Ia’u ia tae i taua mahana ra: E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou i roto i toOe i’oa, e ua tatai i te mau demoni i to Oe i’oa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to Oe i’oa? O ta’u ïa e parau atu, Aita ra o vau i ite ia outou. E haere e atu outou, e te feia rave parau ino.” [Mataio 7: 7–23] E no te aha? No te mea ua parau outou ua here outou ia’u ma to outou utu, ua parau outou ua farii outou ia’u ma to outou vaha, e aore râ ma to outou mau ta’o; area râ aita outou i rave i te mau mea ta’u i faaue i te rave, aita outou i tatarahapa i ta outou mau hara, aita outou i here i to outou Atua ma to outou aau atoa, to outou mana’o, to outou puai, aita outou i aroha i to outou taata tupu mai ia outou iho, aita outou i bapetizohia na te hoê taata o te mau nei i te mana no te bapetizo ia matara te mau hara; aita outou i faaite ia outou i mua i to’u mau taata, aita outou i tomo mai i roto i to’u nana; aita outou i tai’ohia i rotopu i ta’u i ma’iti, e aita vau i matau ia outou, “A faaatea ê atu, o outou o te rave nei i te hara.” “O te taata ite i te rave i te mea maitai, e aore i rave, ua riro ia ei hara na’na.” (Iakobo4:17) O teie ïa te utua no ratou o te ti’aturi noa. O outou te ti’aturi nei, no teaha aita outou e rave i te mau ohipa ta’na e titau nei?

Eere i te mea maitai no outou ia parau e, e Feia Mo’a outou i te mau Mahana Hope’a nei, mai te peu i roto i ta outou mau ohipa, i to outou oraraa, te rave nei outou i te peu o te taata o te ti’aturi ore nei i te Atua e i te Misioni hanahana a Iesu Mesia. Eere ïa i te mea tano. E topa outou i roto i te rima o te Diabolo, e faahuruê oia ia outou, e haamou oia ia outou mai te peu eita outou e tatarahapa i te mau ohipa o tei ore e tuea, e aore râ o tei ore i tano i te Evanelia ta outou i farii.10

Ia here tatou i te Faaora ma to tatou aau atoa e ma to tatou varua atoa.

E riro te iteraa papu mau ei patu puai i roto i te mau tau atoa.11

E au mau taeae e mau tuahine, te hinaaro nei au e faaite i to’u iteraa papu ia outou; inaha, ua tomo teie iteraa papu i roto i to’u tino taatoa. Ua tomo hohonu te reira i roto i to’u aau; ua î te mau tuhaa atoa o to’u varua, e no reira e ti’a ïa ia parau i mua i teie mau taata, e oaoa atoa vau i te parau atu i to te ao atoa e, ua heheu mai te Atua ia’u nei e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, te Faaora o te ao.12

Te tiaturi papu nei au ia Iesu Mesia. Te here nei to’u aau e to’u varua Ia’na. Ua patu vau i to’u faaroo i nia i To’na huru hanahana e i nia i Ta’na parau. Aita Oia i hara. Mea pora’o ore oia, e ua mau Oia i te mana no te ora mure ore. Ua iriti Oia i te uputa o te ora mure ore no’u e no te mau tamarii atoa a te taata nei. Aita e otia i to’u tiaturiraa No’na. Aita hoê noa ae mea i nia i te ao nei e nehenehe e tuea i to’u here No’na, ia farii anae vau i te Varua o te Evanelia, e o Oia te mea matamua e te mea faufaa roa ae. O oia te taata faahiahia roa ae o tei ora i roto i teie ao, e ua haere mai Oia no te riro ei maramarama no tatou nei, no te riro ei aratai e ei hi’o no tatou nei. E hopoi’a na tatou ia apee Ia’na.13

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te iteraa papu? Nahea tatou ia farii i te hoê iteraa papu no ni’a ia Iesu Mesia? Nahea te “haapaoraa i te mau parau tumu o te ora e o te faaoraraa” e tauturu ai i to tatou iteraa papu?

  • Nahea to outou iteraa papu ia tupu i te rahi, reni i ni’a i te reni, haapiiraa i ni’a i te haapiiraa”? Eaha te mau haamaitairaa e tae mai i ni’a i te feia o te farii i te mau heheuraa o te Varua Mo’a?

  • Eaha te mau tumu e iriti êhia’tu ai te iteraa papu? Nahea tatou ia faatupu i to tatou iteraa papu i te rahi? Eaha te mau ohipa e tupu mai ia ore tatou ia haapa’o i to tatou iteraa papu?

  • Nahea tatou ia faaite i to tatou mauruuru no te ô o te iteraa papu?

  • Nahea te haapiiraa i te mau papairaa mo’a e tauturu ai ia tatou ia farii i te hoê iteraa papu no nia ia Iesu Mesia? Eaha te huru varua te tia ia tatou ia faatupu no te haapii i te mau papairaa mo’a ia nehenehe i to tatou iteraa papu ia tupu i te rahi?

  • Nahea tatou ia farii i te hoê iteraa papu e, o Iesu te Mesia, “ia ite tatou na roto ia tatou iho, eiaha râ na roto i te mau parau a vetahi ê”?

  • Nahea te hoê iteraa papu o tei fariihia na roto i te Varua Maitai e tupu ai i te rahi hau atu i te tahi atu mau iteraa? Eaha to outou huru a farii ai outou i te hoê iteraa no roto mai i te Varua Maitai?

  • No teaha mea faufaa ia rave i te mau mea ta te Fatu i faaue mai e tae noa’tu i te tiaturi ia’na? Nahea te mau ohipa parau ti’a i haapuai ai i to outou iteraa papu?

  • Nahea te iteraa papu mana rahi o te Peresideni Semita no nia i te Faaora i haaputapu ai i to outou aau? Nahea te mau iteraa papu o te Peresideniraa Matamua e o te Tino Hoê Ahuru ma Piti Aposetolo i haamaitai ai ia outou? A faaite ai tatou i to tatou iho iteraa papu, no teaha e mea tia ia tatou ia tahoê i to tatou mana’o ia Iesu Mesia?

Faahoroaa

  1. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 7.

  2. Gospel Doctrine, api 506–7.

  3. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 14 Me 1895, api 1.

  4. I roto Conference Report, atopa 1903, api 4.

  5. “Discourse by President Joseph F. Smith,” Millennial Star, 6 Tetepa 1906, api 561–62

  6. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 29 Tenuare1878, api 1.

  7. Gospel Doctrine, api 206.

  8. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 Novema 1876, api 1.

  9. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 30 Eperera 1878, api 1; paratarafa ê atu.

  10. “Testimony,” Improvement Era, Atete 1906, api 806–8; paratarafa ê atu.

  11. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia horo’ahia e te Peresideni Wilford Woodruff, To’na na Tauturu, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e Te Tahi Atu â, haaputuhia e Brian H. Stuy, e 5 buka (1987–92), buka 2, api 356.

  12. Gospel Doctrine, api 501.

  13. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia, buka 5, api 55–56.