Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 38 Tavini i roto i te Ekalesia


Pene 38

Tavini i roto i te Ekalesia

Ia haapao maite tatou i te taviniraa i roto i to tatou mau piiraa i raro ae i te tura o te autahuaraa

Aamu o te oraraa o Iosepha F. Semita

Atavini ai te Peresideni Iosepha F. Semita ei Aposetolo i roto i na matahiti e 44, e ei Peresideni no te Ekalesia i roto i na matahiti e 9, ua tia oia i te amuiraa rahi no Atopa 1910 e ua parau oia, “Te oaoa nei au i teie poipoi i te parau atu ia outou na e, i roto i to’u tamariiraa e i to’u apïraa, ua fafau vau i te Atua e i to’na nunaa e, e vai tia vau i mua ia ratou. “Ua parau oia e, mai tera’tu taime ua tavini maite oia i roto i te mau piiraa atoa tei horoahia ia’na ra:

“Ia hi’o anae vau i te mau ohipa o to’u oraraa, aita ta’u e nehenehe e ite, e aita vau e haamanao nei i te hoê taime, mai te haamataraa o to’u nei oraraa i nia i te ao nei, i mana’o ai au i te hoê taime, aita vau i haapao i te fafauraa ta’u i rave, i roto i to’u apïraa, i mua i te Atua e i te Feia Mo’a no te mau mahana hope’a nei … Ei peresibutero i Iseraela ua tamata vau i te amo i to’u piiraa, ua tamata vau ma to’u puai atoa i te faatura e i te haa i roto i tera piira. A riro ai au ei hitu ahuru, ua farii au i roto i to’u aau e ua haapao maitai au i to’u piiraa, e ua imi au, ma te maramarama atoa e ma te puai o to’u varua. Aita vau e ite e aore ra e haamana’o nei i te hoê noae taime, e aore ra i te hoê noae ohipa i roto i to’u oraraa e aita vau i haapao i te mau piiraa i roto i te Autahuaraa a te Tamaiti a te Atua. I muri mai, a piihia ai au ia haa ei aposetolo, e a faatoroahia ai au ei aposetolo, e a haamauhia ai au ei melo i roto i te pupu o te Tino Hoê Ahuru ma Piti Aposetolo, ua imi noa vau i te auraro i tera piiraa, ia riro ei mea haavare ore i roto i taua piiraa ra, i nia i to’u mau taeae, i ni’a i to te fare no te faaroo, e ni’a i te mau fafauraa e i te mau hopoi’a o tei faataahia no te farii i teie Autahuaraa Mo’a mai te au i te haa paoraa a te Tamaiti a te Atua. Aita vau e haamanao nei i te hoê taime aita vau i haapao i ta’u mau hopoi’a i roto i teie mau piiraa o ta’u i farii. Ua imi noa vau ia vai parautia e ia haapao i teie mau mea atoa.”1

Ua a’o te Peresideni Semita i te Feia Mo’a ia horoa i to ratou iho taime no te tavini i roto i te ohipa a te Fatu ia tavini ma te aau tae—i roto i te piiraa no te autahuaraa, i roto i te mau pupu a te Ekalesia, e i roto atoa i te tahi atu mau piiraa—ma te auraro tamau noa i te tura o te autahuaraa, i ti’a ai ratou ia piihia e ia faaterehia.

Te Mau Haapiiraa a Iotefa F. Semita

Ua horoahia te autahuaraa no te ohipa tavini

Aita te autahuaraa i horoahia no te hanahana e aore ra no te faateiteiraa o te taata, tera ra no te taviniraa i rotopu i te mau taata ta teie mau autahuaraa i farii i te piiraa no te tavini. A haamanao na i to tatou Fatu, to tatou Orometua, i muri mai i te hoê haapaeraa maa roa, a rohirohi roa ai to’na tino e a paruparu roa ai i te pae tino no te haapaeraa i te maa, aita roa oia i topa i mua i te mau faahemaraa a Satane a ani ai oia i te Mesia ia faaohipa i to’na tura e to’na mana no te haamaha i to’na porori e to’na poia.

Eiaha te mau ti’araa hanahana e te mau faataaraa teitei ae i to te taata, o ta te Atua i ho mai, e tae noa’tu i te mau piiraa e te mau faataaraa o te Autahuaraa Mo’a e mauhia ra e ratou, ia faaohipahia e ia faarirohia mai te mau ti’araa e horoahia ra e te te taata. Aita te reira i faataahia ei faaunauna e aita atoa i faataahia ei faaiteraa e mea te taata faatere. Ua faataahia rä te reira ei piiraa i roto i te hoê taviniraa haehaa, i roto i te ohipa a te Fatu hoê roa ra, o ta tatou e poro nei i te tavini.2

Ua matau vau i te tahi mau Peresibutero, i roto i to ratou oraraa taatoa, ua farii ratou i te mau piiraa i te mau taime i anihia ai ratou, aita roa’tu ratou i faaea noa i te hoê noa taime no te uiui i nia i te mau piiraa o tei tuuhia i nia ia ratou, aita atoa ratou i faaea no te hi’o i to ratou iho apï, ua haere atu ratou e ua haere mai ratou ia au i te aniraa a to ratou mau taeae i roto i te taviniraa i to ratou mau taata e i te Fatu.… Ua ineine noa ratou mai te taata tiai, ma te ore e manao ia ratou iho.… Ua rave ratou i te reira ma to ratou aau, e aita roa’tu ratou i faariro i to ratou mau piiraa mai te hoê ohipa toiaha, tera ra, ua rave ratou i ta ratou mau hopoia na roto i te oaoa, i te au maitai, e i te mauruuru tamau.… Ua ineine noa ratou e ua hinaaro atoa i te teretere, e aore ra i te rave i te mau mea e anihia ia ratou ia rave, ma te faariro, i te mau taime atoa, i ta ratou mau hopoia no te autahuaraa, mai te hoê hopoia faahiahia ae i to ratou iho mau hinaaro.3

Eita te mau apooraa hebetoma a te mau pupu autahuaraa … e faarahi noa i te maitai o te autahuaraa na roto i te mau haapiiraa, tera ra na roto atoa i te tahoêraa i te mau taeae hoê ae taime i roto i te hebetoma no te haamatau ia ratou ia haa tamau noa ei tavini no te Fatu.4

E te Atua e, haamaitai mai te Autahuaraa Mo’a, te mau tane natura ieie, te mau tane parau tia, te mau tane tura, te mau tane haavare ore, te mau tane o tei haaputuputu, e e rave rahi o ratou no roto mai i te mau nunaa o te ao nei, no te here o te Evanelia; e e rave rahi o ratou o tei fanauhia i roto i te fafauraa o te Autahuaraa Mo’a, e te pure nei au i te Atua ia haamaitai mai ia outou, to’u mau taeae, ma te îraa o To’na hinuhinu, o To’na aroha e o to’na here mau, ia ruperupe outou i roto i te fenua, e ia riro outou ei mau tavini mau No’na.5

Na roto i te mau faanahoraa o te mau pupu e tavini ai te taatoaraa i raro ae i te tura peresideni o te autahuaraa.

O te Autahuaraa te upoo faatere. E peresideni te autahuaraa i nia i te mau mea atoa. E hopoia na te feia e mau nei i te Autahuaraa ia hiopoa i te mau faanahoraa atoa o te Ekalesia; eiaha i te mau faanahoraa anae o te Autahuaraa, tera ra i te mau faanahoraa atoa o tei haamauhia no te maitai o te mau taata atoa—ta tatou Sotaiete Tauturu, te pupu Feia Apï Tamahine e Feia Apï Tamaroa, te Paramaire, … e te mau faanahoraa atoa o tei faataahia no te haamaitai i te nunaa taatoa o te Atua e no te manuïraa te parau mau e te parau ti’a i roto i te ao. Mea tia ia farii teie mau pupu te aupururaa e te faatereraa e te anaanatae hohonu o te mau taata faatere o te Ekalesia, i roto anei i te paroita e aore ra i roto i te huimana faatere o te Ekalesia, no te mea te hinaaro nei te Autahuaraa ia maitai te nunaa o te Atua e te anaanatae nei ratou i roto i te paturaa e te faatiaraa ia Ziona i nia i te fenua nei. E mea tia i teie mau faanahoraa o tei faanahonahohia, o tei faatiahia, e o tei haamaitaihia e te Atua i te hi’o atu i teie mau hui mana faatere e i te rave apiti e o ratou i te ohipa, e i te faatura ia ratou i roto i to ratou mau tiaraa.6

Aita e vaira, i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia, te faatereraa taaê e te mea faataaêhia, i nia ae e aore ra i rapae ae i te Autahuaraa mo’a e aore ra i to’na ra tura. Te vai nei te mau Sotaiete Tauturu, te Feia apï Tamahine e te Feia Apï Tamaroa, te Paramaire e te Haapiiraa Sabati, … eita râ teie mau faanahoraa i te pupu Autahu’araa e aore ra i te apooraa Autahuaraa, tera ra e mau faanahoraa ratou i haamauhia i raro ae i te faatereraa a te autahuaraa, e i haamauhia na roto i te mana o te Autahuaraa mo’a. Aita teie mau faanahoraa i haamauhia i rapae ae i te autahu’araa e aore ra i nia ae i te autahu’araa, aita atoa i te atea ê i to’na ra mana. Te faatura nei râ ratou i te parau tumu o te Autahuaraa. I te mau vahi atoa e haamauhia ai teie mau faanahoraa, e faatupu noa ratou i te maitai, i te faaoraraa tahuti e i te faaoraraa varua o te mau varua taata.7

Te hinaaro nei au e parau e, te titauhia nei te Sotaiete Tauturu, te mau [peresideniraa] rahi ihoa ra no teie faanahoraa rahi, ia ara maite i nia i te taatoaraa o ta’na iho mau pupu e vaira i rotopu i te mau vahine i Ziona. Tei te upoo ratou no teie mau faanahoraa’toa; ia faatere e ia auraro ratou i to ratou piiraa.8

Na roto i te [mau] pupu i tia ai ia matou ia faatoro i te rima no te tauturu, no te aratai e no te faauru, i nia i te hoê faito maitai, e rave rahi o to tatou feia apï tamaroa e feia apï tamahine, te ore e roaa i te tauturuhia na roto noa i te mau faanahoraa o te Autahuaraa. Tae roa mai i teie mahana, ua haamau teie mau faanahoraa i te niu no te hoê ohipa maitai roa e te faahiahia.9

Te pure nei au i te Atua ia haamaitai mai i te mau faanahoraa’toa o te mau pupu, mai te pupu matamua e tae roa’tu i te pupu hopea, ia tia ia ratou ia rave i ta ratou mau hopoi’a, ia ore ratou ia tutautohe noa e ia faahupehupe i te amoraa i ta ratou mau ohipa.… Eita te hau e tae mai i nia ia tatou, maori râ i te taime noa e haa ai tatou, e rave ai tatou i te ohipa, e riro ai tatou ei feia parau tia, ia horoa tatou i to tatou taime no te faaoti i ta tatou mau hopoi’a. E ia na reira tatou, i reira ïa te hau e tae mai ai i nia ia tatou, no te mea tei roto tatou i te rima o te Atua, eiaha râ i te rima o te enemi.10

Ia haa tatou paatoa no te maitai e no te faaoraraa o vetahi ê.

Mai te peu te rave ra tatou i ta tatou mau hopoia, te rave râ ïa tatou i te hoê ohipa faahiahia e te hanahana. Mea faufaa mau no to tatou maitai tataitahi ia ite te mau tane e te mau vahine atoa o tei tomo i roto i te fafauraa o te Evanelia e, na roto i te tatarahapa e te bapetizo, e hopoia mau na ratou ia faaohipa i to ratou maramarama, to ratou tiamaraa o ta te Fatu i tuu i nia ia ratou ra, no te faahaere i mua te mau ohipa i Ziona e no te faatia ia Ziona i nia i te fenua nei.11

Mea tia ia tatou paatoa ia haa no te maitai e no te faaoraraa o te mau taata—ia faatusia i to tatou iho mau hiaai e i to tatou mau manao no te maitai o te taatoaraa, ma te hinaaro mau ia rave i te hinaaro o te Atua Manahope, ma te haapao i te mau opuaraa a to tatou Fatu eiaha râ i to tatou iho hinaaro. Te haa nei tatou no te faaoraraa o te mau varua, e mea tia ia tatou ia manao o teie te hopoia rahi roa ae o tei tuuhia i nia ia tatou nei. No reira, mea tia ia tatou ia hinaaro i te faatusia i te mau mea atoa, no te here o te Atua, no te faaoraraa o te mau taata, e no te upootiaraa o te basileia o te Atua i nia i te fenua nei.12

Te tiai nei matou ia ite i te mahana … e haroaroa ai te mau pupu atoa o te Autahuaraa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei, i ta ratou mau hopoia; ia rave ratou i ta ratou iho mau hopoia, e ia haamana i ta ratou mau piiraa, e ia rave i ta ratou hopoia i roto i te Ekalesia, ia au i te maramarama e te mana ta ratou e mau nei.… Ua faanahonaho te Fatu e ua ite oia mai te matamua mai â, e ua faataa Oia i roto i te Ekalesia ia tia i te hinaaro o te taata tataitahi ia faatupuhia e te mau faanahoraa o te Autahuaraa. Ua parau maitaihia e mea maitai roa te faanahoraa o te Ekalesia. O teie noa te fifi, oia hoi, aita teie mau faanahoraa e rave papu nei i ta ratou mau hopoia o tei tuuhia i nia ia ratou. Ia ara anae ratou i te mau titauraa o tei anihia ia ratou, e faaoti ia ratou i ta ratou mau hopoia ma te faaroo, e e riro ïa te ohipa a te Fatu i te tupu i te rahi, e rahi te mana e te faatupuraa i roto i te ao nei.13

Mea tia i te taata tataitahi ia farii i te hinaaro i roto i to’na aau ia rave i ta’na tuhaa i roto i te ohipa rahi o teie anotau hopea. Mea tia i te taatoaraa ia riro ei mauhaa no te faatere i teie ohipa tae noa’u i te mau hopea o te ao nei. Oia mau, tei te taata taataitahi iho ra o te mau nei i te tahi tuhaa o te mana o te Autahuaraa mo’a e titauhia ai ia haamana e ia faatura i te reira piiraa, aita atu e vahi ê e nehenehe ai tatou e haamata i teie ohipa maoti ra i roto iho ia tatou nei e ia tama anae tatou i roto i te aua o te umete, ia tama anae tatou i to tatou iho aau, ia faaafaro anae tatou i to tatou oraraa, ia faatiama anae tatou i to tatou mau feruriraa no te raveraa i ta tatou hopoia no te Atua e no te taata, e e ineine ïa tatou no te faatupu i te hioraa maitai no to tatou utuafare, no te sotaiete, e i roto i te mau haerea atoa o te ora.14

Te mau tane e te mau vahine parau tia i mua i te Atua, o te tutava ma te haehaa, ma te rave i ta ratou hopoia, ma te aufau i ta ratou tuhaa ahuru, e ma te faaohipa i te hoê faaroo mo’a e te papu i mua i te Atua e te Metua, o te hahaere ra i te mau tamarii otare e te mau vahine ivi i roto i to ratou ra ati, e te tia maitai ia’na iho, eiaha ia viivii i teie nei ao [Iakobo 1:27], e o tei tauturu i te haapao i te feia riirii, e o tei faahanahana i te Autahuaraa Mo’a, o tei ore e haamaua i roto i te mau ohipa faufaa ore, o tei pure tamau nei i roto i to ratou utuafare, e o tei tuu nei i te Fatu i roto i to ratou aau, e patu ïa ratou i te hoê päpä e e ore roa ïa e noaa i te uputa o hade, e mai te peu e tahe mai te pape pue, e e puaihi te matai puai i to ratou fare, eita ïa e parari, no te mea ua patuhia i nia i te päpä o te parau tumu mure ore [a hi’o Mataio 7:24–27].15

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha ta te hioraa maitai o Iesu Mesia e haapii ra ia tatou no nia i te faaohiparaa i te tura te autahuaraa?

  • Nahea te faatoroaraa i roto i te autahuaraa e riro ai ei “piiraa no te taviniraa haehaa”?

  • Eaha te mau opuaraa o te mau pupu o te Ekalesia? Nahea teie mau pupu e haamaitai ai i te mau mero o te Ekalesia? No te aha e mea faufaa ia ite e, tei raro ae te mau pupu i te aratairaa a te autahuaraa?

  • Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanao ia turu e ia auraro anae tatou i te tahi e te tahi i roto i ta tatou mau hopoia e i to tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia?

  • Eaha to tatou manao no nia “i te ohiparaa no te faaoraraa i te mau varua”? Eaha te mau tusia ta vetahi ê i rave no faatupuraa i to outou faaoraraa? Eaha te mau tusia ta outou e ineine i te rave no te maitai o vetahi ê?

  • Eaha te auraa o te parau “te iteraa mau i ta tatou mau hopoia”? Eaha te mau utua e roaa mai, mai te peu e tupu te reira?

  • Eaha te auraa o te parau ra: “te tutavaraa tae noa’tu i te hopea”? Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e farii ia tutava anae tatou?

Faahororaa

  1. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939, api 504

  2. Iosepha F. Semita, Anthon H. Lund, Charles W. Penrose, “On Titles,” i roto Improvement Era, Mati 1914, api 479.

  3. Deseret News (ve’a hepetoma) 10 no Titema 1879, api

  4. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 4, api195.

  5. I roto Conference Report, Atopa 1911, api 132.

  6. Deseret ve’a hepetoma 9 no Tenuare 1892, api 70

  7. Gospel Doctrine, api 144

  8. Gospel Doctrine, api 386

  9. Gospel Doctrine, api 393

  10. I roto i Conference Report, Atopa 1911, api 131–32.

  11. Deseret News: ve’a hepetoma, 28 no Novema 1876 api 1

  12. Deseret News (ve’a hepetoma) 10 no Titema 1879, api 2

  13. Gospel Doctrine, api 159–60

  14. Gospel Doctrine, api 168

  15. Gospel Doctrine, api 7–8