Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13 A Tape’a Papu i te Parau Mau ia Ore Outou e Haavarehia


Pene 13

A Tape’a Papu i te Parau Mau ia Ore Outou e Haavarehia

E mea ti’a ia tatou ia ora mai te au i mau parau tumu mau e te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia e ia ape i te mau parau haavare e te hape a te feia haavare.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

No ho’i noa mai ra o Joseph F. Smith na te misioni mai i te Fenua Peretane a pae noa iho ava’e i pii faahouhia ai oia e te Peresideni Brigham Young ia haere e rave i te toruraa o ta’na misioni—te pitiraa ïa i Hawaii. No to’na aravihi i te re’o Vaihi, ua ani te Peresideni Young ia’na ei auaha parau no Ezra T. Benson e Lorenzo Snow, e melo i roto i te Pùpù no te Tino Ahuru Ma Piti. I to ratou revaraa i te fenua Hawaii i te tau mahanahana no te matahiti 1864, e 24 ïa matahiti to Joseph F. Smith.

Ua parau o Joseph F. Smith no ni’a i teie misioni: “Te tumu rahi taa ê no ta matou nei ohipa, o te tape’araa ïa i te mau raveraa hape a te hoê taata haavare … o te haavare nei i te mau maohi e mau melo hoi no te Ekalesia … eiaha i te parau haapiiraa ana’e maori râ, i te haavareraa e, tei ana ra te tura e te mana. Ua faanahonaho faahou oia i te Ekalesia mai te au i to’na mau mana’o nevaneva, ua faatoro’a Hoê Ahuru Ma Piti Aposetolo e te tahi atu feia faatere, e ua faaaufau i to ratou mau faatoro’araa e ua parau haere na ni’a i te huiraatira e, e taata faatere oia no te autahu’araa e e arii hoi e e mea ti’a ia ratou ia faatura mai ia’na. Ua titau matou ia ti’a mai oia i mua ia matou, ua faahapa atu matou ia’na e i ta’na mau ohipa hape i rave e ua faaitoito matou i te faaho’i faahouraa mai ia’na i ni’a i te e’a mau area râ, ua haapaari oia ia’na, e ua hurihia oia i rapae i te Ekalesia. Ua faaitoito matou i te faahoi mai i te feia i haavarehia e na roto i te tauturu a te Atua, ua manuïa ta matou ohipa”.1 I muri a’e i to te mau taea’e Benson e Snow faarue raa mai i te mau motu, ua faaea mai o Joseph F. Smith e tae noa’tu i te hoperaa o te tau toetoe no te faaafaro i te mau ohipa a te Ekalesia. I te reira taime, ua a’o haere oia i te mau melo o te Ekalesia o tei arata’i-ê- hia’tu i roto i te hape e teie nei taata taiva, e o tei hinaaro i te tatarahapa. No te toe’a o to’na ra oraraa, ua haapii te Peresideni Smith i te Feia Mo’a i te faufaa rahi no te iteraa e no te pato’iraa i te mau haapiiraa hape.

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E mea ti’a i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tape’a maitai i te parau mau, noa’tu eaha te mea e tupu mai.

Ua nava’i paha to tatou iteraa rau i teie nei ia maramarama e, aore roa e taata, e pùpù taata e aore râ, e faanahonahoraa huna e nehenehe ia amui ia rava’i te puai e te mana no te haapeapea i te mau fâ a te Atua Mana Hope e aore râ, ia taui i te tereraa o Ta’na ra ohipa. I te mau tau i mairi, e rave rahi feia tei ti’a mai mai te mana’o hape no te faaoti e, e rave ratou i te hoê faaapîraa faahiahia i te Ekalesia; ua mana’o ratou e, i roto noa i te hoê taime poto, e faarue te nuna’a taato’a i te parau tumu o te parau mau o ta ratou i ati atu e o ta ratou i amui atu mai te omuaraa mai o te Ekalesia. Ua mana’o teie feia e, e pe’e te nunaa i te mau “tia’i mamoe apî” area râ, ua ta’a i te nunaa o te Atua te reo o te tia’i mamoe mau e ore hoi ratou e faaroo i te mau a’o a te taata tei rave i ni’a ia’na te mana e ere hoi no’na ra. E ore roa te nuna’a e pe’e atu i taua huru taata râ. Ua ite te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i te varua o te Evanelia; ua maramarama ratou i te varua o te parau mau. Ua haapii ratou i ta ratou ohipa, e e tape’a papu ratou i te parau mau, noa’tu eaha te mea e tupu mai.

Mai te haamataraa mai e tae noa mai i teie nei, ua ti’a-hua’tu tatou i mua i te aro o te ao atoa nei; e ua amui te ao atoa nei no te aro i te ohipa a te Fatu, eiaha no te feii noa raa, eiaha hoi no te hinaaro e aore râ, no te opua i te faaino e aore râ, no te aro i te parau mau tera râ, no to ratou ite ore i te parau mau e no to ratou ta’a ore i te mea o ta ratou e rave ra. E rave rahi tei haavarehia e te reo o te mau tia’i mamoe haavare; e ua arata’i hapehia e te mau mana’o hape. Ua haavarehia ratou; aita ratou i ite i te parau mau; aita ratou e maramarama ra i te ohipa o ta ratou e rave ra, e no reira, e au ra e, ua faata’ahia ratou no te aro atu i te parau mau e i te ohipa a te Fatu mai te omuaraa mai â. I te mahana i parau ai Iosepha Semita te Peropheta e, ua ite oia i te hoê orama e tae roa mai i teie nei, mai reira mai te enemi o te parauti’a, te enemi o te parau mau, o te viretu, o te tura, o te ohipa afaro e o te viivii ore o te oraraa, te enemi o te Atua mau hoê roa ra, te enemi o te heheuraa e o te mau faaurûraa i te taata nei mai te Atua mai, i aro ai i teie nei ohipa.

Eita roa e itea ia outou te hoa no te parau-ti’a, te hoa no te heheuraa, te hoa no te Atua, te hoa no te parau mau, te hoa no te oraraa parau-ti’a e te viivii ore o te oraraa e i te hoê taata, o oia tei haapao i te parau-ti’a e o tei nava’i i te paari ia ta’a i te parau mau e te haavare, te maramarama e te poiri- te parau nei au eita roa e iteahia te huru taata mai teie o te aro atu no te paruru i te tumu o Ziona. Ia aro ana’e i te tumu o Ziona, ua aro ïa i te Atua, i Ta’na heheuraa e i te varua o te aratai i te mau taata i te parau mau no ô mai i te vaipuna o te maramarama e te ite, i te parau tumu te faatahoê i te mau taata e o te tura’i i te taata ia faarue i ta ratou mau hara, ia tutava i te imi ia ora parau-ti’a noa e ia here i te Atua ma to ratou aau atoa, ma to ratou varua e to ratou puai atoa, e ia aroha i to ratou mau taata tupu mai ia ratou iho.2

A ara i te mau haapiiraa hape.

Te vai ra te tahi mau taata o te hinaaro nei i te taaoti’a i te mana o te Atua i to te taata nei, e tei vai nei te reira i rotopu ia tatou e i rotopu i to tatou mau orometua o te fare haapiiraa. Te hinaaro nei ratou ia ore outou e ti’aturi i te mau aamu faaurûhia o te mau Papa’iraa Mo’a tei faaite mai e, tei raro a’e te mau mata’i e te mau are i te mana o te Atua e i mana’o outou e, i to te Faaora ti’avaruraa i te mau demoni, te faati’araa i tei pohe ra e aore râ, i te raveraa i te mau semeio mai te tamâraa i te mau lepera e a’ai noa te reira. Te hinaaro nei ratou ia ore outou e ti’aturi e, aita te Atua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia i fâ mai ia Iosepha Semita, e a’ai noa te reira area râ, ua hau a’e to tatou ite no te reira; ua faaite papu mai te iteraa o te Varua e, e parau mau te reira. E te parau nei au: a ara i te feia afai parau hape e haere mai ia outou no te poro e, e tupu noa teie mau mea na roto noa i te mau ture o te natura, e aore hoi o te Atua e mana.3

I rotopu i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e nehenehe te mau parau tumu hape i anoihia i te parau mau o te Evanelia e porohia i na huru taata e piti e, e nehenehe ia parau e, no tera noa iho â hoho’a taata. Oia ïa:

A tahi—O te feia poiri o te ore e faaorahia, tei ere i te maramarama na roto i to ratou faaeanoaraa e to ratou faatau, tei ore e rave i te hoê noa’e ohipa e aore râ, tei ore e tutava no te haamaitai ia ratou iho na roto i te tai’oraa e i te haapiiraa; o ratou tei ro’ohia i te hoê ma’i ri’ari’a o te ore roa e nehenehe ia rapaauhia—te faatau.

A piti—te feia te’ote’o e te feia faateitei ia ratou iho o te tai’o nei i raro a’e i te lamepa o to ratou iho ite, o te tatara mai te au i te mau ture o tei imihia e ratou iho, o tei faatupu i ta ratou iho mau ture e o tei faariro ia ratou iho ei mau haava no ta ratou iho mau ohipa. E mea poiri ta’ota’o a’e ia ratou i te feia matamua i parauhia’e nei.

A ara i te feia faatau e te feia te’ote’o.4

Ua papu te iteraa o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i teie nei e, ua faati’a te Atua i Ta’na Ekalesia no te taime hope’a i ni’a i te fenua nei ia vai ti’a noa e ia ore e faata’ahuri faahouhia e aore râ, ia haamou faahouhia, e te fare o te Atua e fare ïa no te haapa’o, no te ture, no te ti’a, e aita roa e mana to te feia faahuehue ia haafifi i te Feia Mo’a na roto i to ratou poiri e to ratou nounou, i parau haere noa’tu ai i te parau ma’ama’a e inaha, ua titau ma to ratou puai atoa i te mau mana peropheta e i te tahi atu mau maitai e te mau horo’a a te varua e ia faareru teie mau huru taata e ta ratou atoa ra hoi mau haapiiraa i te Feia Mo’a. Tei pihai iho te Ekalesia a te Mesia i te Feia Mo’a. Ua farii oia i te ture a te Atua no te faatere ia’na iho e ia vai tamau noa. Te vaira ta’na rave’a no te faatitiaifaro i te mau hapa, te mau rave-ino-raa e aore râ, te mau hape o te tupu mai i tera taime e tera taime na roto ïa i te arepurepu ore e te faahuehue-ore-raa; e nehenehe oia e rave i te reira na roto i te tupuraa, te faarahiraa, te faananearaa, te paari, te faaoromai e te aroha.

Teie te huru taata o te maitihia ei feia faatere no te mau pùpù peresideniraa o te Ekalesia ia ite e ia papu i te Feia Mo’a e, te vaira te paari, te parau-ti’a e te faatura i te ohipa, e faaiteraa te reira i te huru o te arata’iraa a te feia o tei horo’ahia te ti’aauraa no te faatere i te mau ohipa a te Ekalesia.5

Mai te mau mahana mai â o Hiram Page (PH&PF tufaa 28), ua itehia e rave rahi mau taime, te mau varua haavare o te faaite roa mai ia ratou iho i te mau melo o te Ekalesia. E faaurû mai ratou i roto i te mau tane e i te mau vahine o tei ofati i te hoê ture e ua riro ratou ei mau mauihaa ohie na te Diabolo. I te tahi atoa taime, e faahema te mau varua haavare i te mau taata e faateitei nei e, te haapa’o maite ra ratou i te mau ture, te mau oro’a e te mau faanahoraa o te Ekalesia na roto i te raveraa i te tahi mau tapa’o o te tumu mo’a no te haafifi i te mau taata tei mana’o e, “ua maitihia ratou” e o te ore e ite faahou ia faataa i te faufaa tumu mau. [Mataio 24:24]. Mai a Satane, ua rave roa mai i te hoho’a o te hoê “melahi o te maramarama” [2 Korinetia 11:14; 2 Nephi 9:9].

Ia faaite ana’e te mau orama, te mau moemoea, te mau reo, te parau tohu, te mau mana’o e aore râ, te mau horo’araa e aore râ, te faaurûraa i te hoê parau poro’i e aita e tano e te mau heheuraa mana a te Ekalesia e aore râ, e pato’i te reira i te mau faaotiraa a to’na mau ti’a mana faatere, e ta’a i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei e, e ere te reira no ô mai i te Atua ra noa’tu e ua mana’ohia e, te reira mau. E mea ti’a atoa ia ratou ia maramarama e, e horo’ahia mai te mau arata’iraa no te Ekalesia na roto i te peropheta o te Ekalesia e na roto i te heheuraa. E farii te mau melo haapa’o atoa i te heheuraa a te Varua Maitai no ratou iho, no to ratou mau utuafare, e no te feia atoa i ma’itihia no te faatere ia’na. Teie râ, eiaha e farii i te mau mea aita i ti’a i ta te Atua i faahaere mai na roto i te peresideni o te Ekalesia mai te huru ra e, e parau mana e aore râ, e mea ti’aturihia.6

Te mau horo’a a te Varua e te mau mana o te Autahu’araa Mo’a, na te Atua ïa, e ua horo’ahia no te haamaitai e te faaitoito i te nunaa e no te haapuai i to ratou faaroo. Ua ite mau o Satane i te reira e no reira, e imi oia na roto i te mau semeio haavare ia haamatapô e ia faahema i te mau tamarii a te Atua. A haamana’o na outou i te mau mea i faatupuhia e te mau tahu’a o Aiphiti i roto i ta ratou mau tautooraa ia ore Pharao e ti’aturi i te misioni mo’a a Mose e a Aarona.…

I roto i Ta’na heheuraa no ni’a i te haavaraa hope’a, ua parau te Mesia e noa’tu e nehenehe te mau semeio i ravehia e tupu mai na roto i te hoê tumu ino: “E rave rahi o te parau mai ia’u ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe i’oa, e ua tatai te mau demoni i to oe i’oa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe i’oa? O ta’u ia e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.”(Mataio 7:22–23.)

Aita te fifi e te mana o te ino o te ohipa tahutahu e vai noa no te ohipa tahutahu ana’e, no te mau ti’aturiraa ma’ama’a ra o te taata vare noa i te mau mea i mana’ohia e nehenehe ia rave na roto i to’na i’oa. E mea ino mau ia ti’aturi e, e nehenehe ta te diabolo e haamauiui i te hoê taata e aore râ, i te hoê vahine mai te mea e melo oia no te Ekalesia a te Mesia—[maori râ] aita to taua tane e aore râ, to taua vahine ra e faaroo a faainohia mai ai e te hoê mana e taua rave’a ra. Mai te mea e farii oia i taua mana’o ra, eita e ore ratou i te hema i to ratou iho mau ti’aturiraa hape. Aore roa e mana e vai nei i roto i te ohipa tahutahu iho, tei roto noa ra i te mana’o e te ti’aturiraa o te taata.7

A ara ia ore ia here i te hoê noa parau tumu o te evanelia.

E te mau taeae e te mau tuahine, eiaha e here i te hoê noa parau tumu o te evanelia. E mea fifi te hereraa i te hoê noa parau tumu o te evanelia i roto i te Ekalesia a te Mesia. E mea fifi no te mea, e haafaufaa ore ratou i te tahi mau parau tumu e aore râ, te tahi atu mau mana’o faufaa e te mana “faaora hoi” mai te mau parau haapiiraa e aore râ, te mau faaueraa au maitaihia.

E horoa te hereraa i te hoê noa parau tumu o te evanelia i te mau taata o te faaitoito nei i te reira ohipa te hoê feruriraa hape no ni’a i te evanelia a te Faaora; te taui nei e te nane nei ratou i Ta’na mau ture e Ta’na mau haapiiraa. E ere te reira i to’na natura. E mea faufaa te mau parau tumu atoa e te mau peu tei heheuhia mai e te Atua no te ora o te taata e, e mea fifi ia tu’u hoê noa o taua mau peu ra i mua i te taata nei e te haamo’eraa i te tahi; e haafifi te reira i to tatou ora no te mea, e haapoiri te reira i to tatou mana’o e e haamohimohi i to tatou ite. E haapoto teie huru hi’oraa noa’tu eaha te e’a e ravehia, i te mana’o e e haapeapea i te iteraa varua, e te hopea o te taata o tei haafifihia e teie ohipa ino e tei haapotohia te feruriraa, e topa ïa i roto i te hoê ti’araa i reira oia e faahemahia ai e te diabolo na roto i to’na haapoiri-raa-hia e aore râ, na roto i te ite i faahuruehia, e i te haava hape i to’na mau taeae e i te pe’e roa atu hoi i te varua o te taivaraa. E ere ïa oia i te mea papu i mua i te Fatu.

Ua ite matou i teie nei fifi: e mea oioi roa te Feia Mo’a e here nei i te hoê noa parau tumu o te evanelia i te haava e te faautu’a i to ratou mau taea’e e tuahine e ere i te mea itoito roa i roto i te haapiiraa e au maitaihia e ratou. E riro te taata e Ture no te Parau Paari ana’e to roto i to’na feruriraa i te faahapa ma te tau’a ore i te mau melo o te Ekalesia o te haapa’o nei i te faufaa rahi o te tahi atu mau haapiira o te evanelia.

Te vai atoa ra te tahi fifi i roto i teie hi’oraa—e riro te taata e here i te hoê noa parau tumu o te evanelia i te mana’o e o oia te mea maitai a’e, e faateoteo e e faateitei oia ia’na, e ara e aore râ, e faaetaeta atu oia i to’na mau taea’e e tuahine aita paha i haapa’o maitai i taua ture taa ê ra. E haamauiui teie peu i to’na mau hoa tavini e e fa’ainoino te reira i te Fatu. “O te te’ote’o to te pohe ra na mua, e te aau faateitei to te hi’a.”—(Maseli 16:18.)

Te vai nei i roto i te faanahonahoraa no te ora, te tahi mau parau faufaa rahi. Eita te reira e ti’a ia hunahia; e ore atoa te tahi atu e nehenehe ia tu’uhia i mua mai. E mea ti’a ia fariihia te ti’araa metua o te Atua, te maitai o te Tara’ehara a to tatou Fatu e Faaora, te faaho’i-raa-hia mai te evanelia i teie nei mau mahana hopea nei ma to tatou aau atoa. Aita e ti’a ia tatou ia taui no te iti o te faaroo, teie mau haapiiraa faufaa roa na roto i te haapae etaeta raa i te mau mea e ino ai te tino, na roto i te aufau etaeta raa i te tufaa ahuru na ni’a i tatou nei “aneto e te Kumina” [a hi’o Mataio 23:23] e aore râ, na roto i te haapa’oraa i te tahi atu mau oro’a. Mai te mea aita e faaroo i te Atua, aita ïa to te bapetizoraa e faufaa.8

E faati’amâ te parau mau ia tatou i te hara e te poiri.

Ia ore tatou ia haavarehia, ia arata’ihia i roto i te hape, ia ueuenoa-hia e te mata’i e te parau haapiiraa e te mau mana’o hape e aore râ, e te mau peu haavare a te taata e aore râ, e pe’e atu i te pi’i haavare ra, Inaha, teie te Mesia, e, inaha tera [Mataio 24:23], ua haamau te Atua i te faanahoraa mau no te aparauraa i rotopu ia’na e te taata, e ua haamau oia i te reira i roto i ta’na Ekalesia, e e mea ti’a i te taata atoa ia haapa’o maitai i te reira ia ore e haavarehia. Te mau mea atoa e aifaito i te reira, na te Atua ïa, e te mea eita e aifaito ra, no raro nei ïa.9

Na roto i te imiraa … i te aroha e te faaoreraa hara i te mau mahana atoa a haere noa ai tatou i mua e horo’a ia tatou te puai no te ape i te mau ino o te nehenehe ia haavihia na roto i te otohe raa i mua ia ratou.10

Eita roa’tu e tia i te hoê taata e oaoa nei i te Varua Mo’a o te Atua ia tiaturi e, e nehenehe te mau mana o te [ohipa tahutahu e te tahi atu mau ino] e haape’ape’a ia’na. Ua riro te fana’oraa i te Varua Mo’a ei paruru papu i te mau mana atoa o te ino.11

Te tiaturi nei au e, te faahaere nei te rahiraa o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i to ratou faaroo i mua, e ua nava’i to ratou paari e to ratou ite e ua î te Varua o te Atua ora i roto i to ratou aau, no te ma’iti i rotopu i te parau mau e te parau hape, i rotopu i te mea tia e te mea hape, e i rotopu i te maramarama e te poiri; e te parau nei au e, te tiaturi nei au e ua nava’i to ratou paari no te haapa’o i te mau ture haihai, te mâ, te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia hau atu i te mau mana’o hape o te mau philosopho e aore râ, o te feia ai vana’a e aore râ, e rave rahi atu â. Aita roa e ite e aore râ, e haapiiraa philosophia e nehenehe e mono i te parau mau a te Atua Mana Hope ra.

Ua parau Ioane, “E parau mau ta Oe parau” [a hi’o Ioane 17:17], e oia mau â te reira; e te tiaturi nei au e ua nava’i te ite o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei no te parau a te Atua ia ta’a e, Na’na teie parau e ia ape i te mau mea e ere i te parau na te Atua; e e haapa’o ratou i te parau a te Atua, no te mea e parau mau ïa. Ua parau te Faaora, “I mau maite outou i ta’u parau, e pìpì mau ia outou na’u i reira. E ite ïa outou i te parau mau e na te parau mau outou e faatiamâ” [a hi’o Ioane 8:31-32].

Te tiaturi nei au e, te vai nei te ite e te maramarama o te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e to te feia faatere ihoa ra no Iseraela i te mau parau tumu no te evanelia e ua ite ratou i te parau mau, e na te reira e faatiamâ ia ratou—tiamâ i te hara, tiamâ i te hape, tiamâ i te poiri.12

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Nahea tatou ia ape ia ore ia “haavarehia e te reo o te mau tia’i mamoe haavare” e ia taa i te reo o te Tia’i Mamoe Mau ra? Nahea te reira i te tautururaa ia tatou ia “tape’a noa i te parau mau, noa’tu eaha te mea e tupu mai?

  • Nahea tatou ia tia paari i mua i te mau tamataraa i roto i to tatou oire o tei “faanahohia no te aro atu i te ohipa a te Fatu”?

  • Na roto tei hea mau ravea to te mau taata tamataraa i te “ta’otia i te mana o te Atua i te mana o te taata nei”?

  • E mea nahea to te te’ote’o aratairaa ia tatou i roto i te hape? E mea nahea atoa to te faatau na reiraraa? No te aha e mea faufaa ia ore tatou e haavarehia e te “pororaa a te mau haapiiraa hape” a te “te feia faatau e te te’ote’o”?

  • Mea nahea to te Fatu faaararaa ia tatou ia haapa’o maitai i te mau taata o te parau nei e, e mana heheuraa to ratou”? (A hi’o atoa PH&PF 42:11)

  • Nahea te mau faanevanevaraa o te faaroo i riro ai ei mau fifi no te mau taata e no te Ekalesia? No te aha e ere te haapa’o etaetaraa i te hoê o te mau “oro’a o rapae mai” i te mea ti’a no te mono i te ere o te faaroo i te mau “haapiiraa faufaa rahi”?

  • Nahea tatou ia ape ia ore tatou e haavarehia e ia afaifaihia i te ra vahi e te ra vahi e te “mata’i o te parau haapiiraa”?

  • No te mea e, te vaira ta tatou parau mau, mea nahea te reira i te faatiamâraa ia tatou? Nahea tatou ia faaohipa i te horo’araa a te Varua Maitai no te tauturu ia tatou ia ite i te maitai e te ino e ia pato’i i te mau mana ino atoa?

Faahororaa

  1. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965-75), buka 4, api 20–21

  2. I roto Conference Report, Eperera 1909, 3–4; paratarafa ê atu.

  3. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 372.

  4. Gospel Doctrine, api 373.

  5. Gospel Doctrine, api 381.

  6. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 285.

  7. Gospel Doctrine, api 376–77.

  8. Gospel Doctrine, api 116–17.

  9. Gospel Doctrine, api 381.

  10. Gospel Doctrine, api 374.

  11. Gospel Doctrine, api 377–78.

  12. I roto Conference Report, Eperera 1911, 7; paratarafa ê atu.