Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1 : Iesu Mesia—To tatou e‘a hoê roa no te ti‘aturiraa e te oaoa


Pene 1

Iesu Mesia—To tatou e‘a hoê roa no te ti‘aturiraa e te oaoa

« Mai te peu e faatumu tatou i to tatou oraraa e to tatou faaroo i ni‘a ia Iesu Mesia e ta’na evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, aore hoê mea e vai tamau noa i roto i te fifi ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Teie te tahi tumu parau rahi i roto i te mau haapiiraa a te peresideni Howard W. Hunter, oia ho‘i, e tae mai te hau mau, te faaoraraa e te oaoa i te taime noa e tutava te hoê taata ia ite e ia pee ia Iesu Mesia. Ua haapii te peresideni Hunter e, « e ere te e‘a o te Mesia i te e‘a tano noa, i te hopea roa râ, o te reira te e‘a hoê roa no te ti‘aturiraa e te oaoa ».1

Mai te reira atoa te peresideni Hunter i te itoito no te faa‘ite papû i te misioni hanahana a te Faaora. Ua na ô mai oia e, « Ei aposetolo tei faatoro‘ahia e ei ite taa ê no te Mesia, te horo‘a atu nei au ia outou i to’u iteraa papû rahi e, o Iesu Mesia mau te Tamaiti a te Atua ». « O Oia te Mesia tei tohu-a‘ena-hia e te mau peropheta no te Faufaa Tahito. O Oia te ti‘aturiraa no Iseraela, ta te mau tamarii a Aberahama e Isaaka e Iakoba i pure noa na ia tae mai oia, i te roaraa o tera mau tenetere haamoriraa …

« E e mea na roto i te mana o te Varua Maitai au e horo‘a’tu nei i to’u iteraa papû. Ua ite au i te parau mau no te Mesia mai te huru ra ua ite to’u na mata e ua faaroo to’u na tari‘a. Ua ite atoa vau e, e haapapû te Varua Maitai i te parau mau o to’u iteraa papû i te aau o te feia e faaroo mai ma te tari‘a o te faaroo ».2

No te hinaaro puai i roto ia’na ia haere i te vahi a tavini ai Iesu, ua hau i te piti ahuru ma maha taime to te peresideni Hunter tereraa i te Fenua Mo‘a ra. Ua parau o Elder James E. Faust no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, « Mai te huru Ierusalema i te hoê ‘auri ovahine i ni‘a ia’na… Mai te huru ra e, eita to’na hiaai ia ti‘a i te vahi ua haere te Faaora e ua haapii ho‘i, e maha haere noa. Ua here oia i te mau vahi mata‘ita‘iraa atoa e te manianiaraa e faaroohia. Ua here taa ê oia ia Galilea. Te hoê vahi râ ua here roa ino oia. E tamau noa oia i te parau, ‘Mai haere ana‘e i te ô no te menema ra, i tera vahi tahito ra.’ E i reira, e parahi noa oia ma te feruri maite mai te huru ra ua veteahia te paruru i rotopu ia’na e te Faaora ».3

Hōho’a
Te Mesia e te mamoe

« E aha te pinepineraa no to tatou mana‘ona‘oraa i te Faaora ? E aha to tatou faito hohonu, te faito mauruuru e te faito arueraa a feruri ai tatou i to’na oraraa ? Tei te pû roa anei Oia o to tatou oraraa ?

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

E ti‘a ia tatou ia mâtau i te Mesia hau atu i ta tatou e mâtau nei Ia’na e e haamana‘o Ia’na hau atu i ta tatou e haamana‘o nei Ia’na.

Te himene faatura nei te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei :

E Iesu ia feruri au

I To aroha mau,

E î roa to’u aau

I to Oe ra hau …

E aha te pinepineraa no to tatou mana‘ona‘oraa i te Faaora ? E aha to tatou faito hohonu, to tatou faito mauruuru e to tatou faito arueraa a feruri ai tatou i to’na oraraa ? Tei te pû roa anei Oia o to tatou oraraa ?

Ei hi‘oraa, e aha te tuhaa i roto i te hoê mahana, te hoê mahana ohipa e aore râ te hoê ava‘e tere vave tei haapaehia no « Iesu, ia feruri au » ? Peneia‘e no vetahi o tatou, aita i nava‘i.

Papû e, e oraraa hau a‘e, e faaipoiporaa e e utuafare puai a‘e, e nunaa e e huiraatira paruru a‘e e te marû e te patu ahani e rahi atu â o te evanelia a Iesu Mesia i faaî i to tatou ‘ouma ma te « au rahi »

Ore noa’tu tatou e haapa‘o rahi a‘e i te mau mana‘o o to tatou aau, e aha ïa to tatou ti‘aturiraa no te titau i te reira oaoa rahi roa’tu, te reira rê au roa’tu : i te hoê mahana e « î roa [to tatou] aau i [To’na] ra hau ».

I te mau mahana atoa o to tatou oraraa e i te mau tau atoa o te matahiti… te ani nei Iesu ia tatou tata‘itahi, mai ta’na i rave i te tomoraa oia i roto ia Ierusalema e rave rahi matahiti i tahito ra, « E aha to outou mana‘o i te Mesia ra ? ei tamaiti oia na vai ? » (Mataio 22:42).

Te faa‘ite nei matou e, o Oia te Tamaiti a te Atua, e e ti‘a ia pinepine atu â teie parau papû i te faarapu i to tatou nei aau.4

E ti‘a ia tatou ia mâtau i te Mesia hau atu i ta tatou e mâtau nei ia’na ; e haamana‘o ia’na hau atu i ta tatou e haamana‘o nei ia’na ; e tavini ia’na ma te itoito hau atu i ta tatou e tavini nei ia’na. Ei reira tatou e inu ai i te pape pihaa e tae noa’tu i te ora mure e e amu ai i te pane ora.5

Hōho’a
Te pŭpŭ haapiiraa a te Mesia

« Ia riro na tatou ei mau feia pee itoito a‘e e te haapa‘o a‘e i te Mesia. Ia poihere tatou ia’na i roto i to tatou mau mana‘o ma te faahiti i to’na i‘oa ma te here ».

2

O Iesu to tatou puna hoê mau no te ti‘aturiraa e te oaoa hopea ore.

No oe te oaoa,

O te aau marû

E ia ratou e imi ra,

To here Iesu.

Auê ïa irava himene nehenehe, e auê ho‘i te poro‘i no te ti‘aturiraa tei mau i roto i te evanelia a te Mesia ! Te vai ra anei te tahi i rotopu ia tatou, noa’tu te huru pŭpŭ taata, eita e hinaaro i te ti‘aturiraa e eita e imi i te oaoa rahi atu â ? O teie te mau hinaaro rahi hope e te mau hiaai o te varua taata nei, e o te reira atoa te mau parau fafau a te Mesia i to’na mau taata pee. E horo‘ahia te ti‘aturiraa i te mau « aau marû » atoa e e tae mai te oaoa i te feia « aau marû » atoa.

E hoo rahi to te aau marû—titauhia ia haapae i to tatou te‘ote‘o e to tatou tau‘a ore, titau-taa-ê-hia râ ia haapae tatou i ta tatou mau hara. Inaha, mai ta te metua o te arii Lamoni i apo a piti ahuru tenetere, o te reira te hoo no te ti‘aturiraa mau. « E te Atua », te na ô ra oia, « ia faa‘ite mai oe ia oe iho ia’u nei, e e haapae atu vau i ta’u atoa ra mau hara ia ite au ia oe na, e ia faati‘ahia vau mai te pohe mai, e ia ora i te mahana hopea ra. » (Alama 22:18). Ia tae atoa to tatou hinaaro ia haapae i ta tatou mau hara atoa no te ite mai ia’na e no te pee ia’na, e î-atoa-hia tatou i te oaoa no te ora mure ore.

E aha te parau no te feia marû ? I roto i teie ao o te haape‘ape‘a rahi nei i te upooti‘araa na roto i te faari‘ari‘araa e te imiraa i te parahiraa matamua roa, eita te pu‘eraa taata e apapa mai no te hoo i te buka e pii nei i te marû. Teie noa râ e riro ho‘i te fenua i tei marû, e ohipa huru faahiahia ïa—e aita hoê a‘e faari‘ari‘araa ! Araua‘e rii noa e aore râ araua‘e roa’tu, e mea maitai ho‘i te araua‘e rii noa i te araua‘e roa’tu, e fa‘i te mau taata atoa e, e ere te e‘a o te Mesia i te e‘a tano noa, i te hopea roa râ, o te reira te e‘a hoê roa no te ti‘aturiraa e te oaoa. E pi‘o te mau turi avae atoa e e fa‘i mai te mau arero atoa e, e mea maitai a‘e te marû i te peu ino, e e mea rahi a‘e te hamani maitai i te faaheporaa, e o te parau marû ra tei faaore i te riri. I te hopea, e araua‘e rii noa eiaha e tia‘i i tera roa taime, e ti‘a ia tatou ia riro rahi atu â mai ia’na ra te huru …

E Iesu, ia riro oe ei oaoa hoê roa no matou,

O oe te re no matou ;

E Iesu, ia riro iho oe ei hanahana no matou,

E a muri noa’tu.

O teie ta’u pure e to’u hiaai no te ao taatoa … Te faa‘ite papû nei au e, o Iesu te puna hoê roa e te puna mau no te oaoa vai maoro, e tei ia’na ra to tatou hau hoê roa e a muri noa’tu. Ua hinaaro mau vau ia riro oia ei « hanahana no tatou », te huru hanahana ta tatou e hiaai nei no tatou iho e te rê hoê roa ta te mau taata e te mau fenua e nehenehe e poihere tamau noa. O Oia te rê no tatou i roto i te tau e a muri noa’tu . I te hopea, e mea faufaa ore te tahi noa’tu rê. E marau te tahi atu mau mea nehenehe i roto i te tau e morohi roa’tu i te ‘airaa a te mau mea. E i te hopea roa… e ite mai tatou e, aita e oaoa mau maori râ i roto i te Mesia

… Ia riro na tatou ei mau feia pee itoito a‘e e te haapa‘o a‘e i te Mesia. Ia poihere tatou ia’na i roto i to tatou mau mana‘o ma te faahiti i to’na i‘oa ma te here. Ia tuturi tatou i mua ia’na ma te maru e te aroha. Ia haamaitai e ia tavini tatou ia vetahi ê e ia na reira atoa mai ratou.6

3

Te hinaaro rahi roa a‘e i roto i te ao, o te faaroo itoito e te papû i roto i te Faaora e Ta’na mau haapiiraa.

Te vai ra te taata e parau nei e pehe tahito te ti‘aturiraa i te Bibilia. E pehe tahito anei te ti‘aturiraa i te Atua, te ti‘aturiraa ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ? E pehe tahito anei te ti‘aturiraa i te tusia taraehara e te ti‘a-faahou-raa ? Mai te mea te reira ihoa, te parau atu nei au e, tei roto vau i te pehe tahito e tei roto atoa te Ekalesia i te pehe tahito. Na roto i te ohie, ua haapii te Fatu i te mau parau tumu no te ora mure ore e te mau haapiiraa e hopoi mai i te popou ia ratou e faaroo to ratou no te ti‘aturi. E ere paha i te mana‘o paari ia titau i te faatanotano-apî-raa i teie mau haapiiraa a te Fatu. E parau tumu mure ore tei roto i Ta’na poro‘i.7

I teie tau, mai te mau tau na mua’tu ia tatou, e i te mau tau atoa ho‘i e haere mai nei, te hinaaro rahi roa a‘e i roto i te ao, o te hoê ïa faaroo itoito e te papû i roto i te mau haapiiraa tumu a Iesu no Nazareta, te Tamaiti ora a te Atua ora. No te mea ho‘i e rave rahi taata e pato‘i nei i te reira mau haapiiraa, te reira atoa ïa te tumu rahi no te feia ti‘aturi i te evanelia a Iesu Mesia ia poro haere i te reira parau mau ma te faa‘ite na roto i te hi‘oraa maitai i te mana e te hau no te hoê oraraa parau ti‘a e te marû …

E nahea pai tatou ia faainohia mai tatou, ia maramarama-ore-hia tatou, ia rave-tano-ore-hia e aore râ ia hamani-ino-hia tatou, e aore râ, ia ravehia te hara i ni‘a ia tatou ? E aha ta tatou e rave ia haamauiui mai te taata ta tatou i here ia tatou, e aore râ, ia hemo tatou, e aore râ, ia faahapa-hape-hia tatou, e aore râ ia aro-tano-ore-hia to tatou anaanatae ?

E faaho‘i anei tatou ? E tono anei tatou i te tahi nuu aro rahi a‘e ? E faa‘ohipa anei outou i te parau ra, e mata ra, ei mata ïa, e niho ra, ei niho ïa, e aore râ… e haro‘aro‘a anei tatou e, e faariro te reira ia tatou ei taata mata pô e te niho ore ? …

I roto i te hanahana o to’na oraraa e te hi‘oraa o ta’na mau haapiiraa, ua horo‘a mai te Mesia ia tatou e rave rahi parau a‘o ma te parau fafau tei apiti-noa-hia, e parau hau. Ua haapii Oia ma te rahi e te mana tei faaî i te ti‘aturiraa i roto i te taata maramarama e te maramarama ore, te taata moni e te veve, te taata maitai e tei ma‘ihia.8

A tutava i te faatupu i to outou iho iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia e te taraehara. Te tuatapaparaa i te oraraa o te Mesia e te iteraa papû no te papû o te reira, e mea ïa e ti‘a ia tatou tata‘itahi ia imi. Mai te mea e, e maramarama tatou i ta’na misioni e i te taraehara ta’na i horo‘a mai, e tae atoa mai te hinaaro ia ora mai ia’na ra te huru.9

Hōho’a
Te Mesia e te mau aposetolo i ni‘a i te poti

E ti‘a i te faaora ia tamarû i te mau vero o to tatou oraraa.

4

Mai te mea e, e faa‘ohipa tatou i te faaroo i te Faaora, e tamarû oia i te pape arepurepu o to tatou oraraa.

Ua ite tatou paatoa i te vero i te hitiraa mai i roto i to tatou oraraa. Te vai ra… e mea puai e te mata‘u rahi e te haamou atoa paha. Ei taata, ei utuafare, ei pŭpŭ taata, ei nunaa taata e ei ekalesia atoa ho‘i, ua ite a‘enei tatou i te rorofa‘i i te ta‘iri-vave-raa mai e ua ui roa tatou i teie rii huru uiraa, « E te orometua, eita oe e haapa‘o i to matou nei pohe ? » [Mareko 4:38.] Ei reira i roto i te hau i muri mai i te vero e faaroo to tatou tari‘a i teie rii huru pahonoraa, « E aha outou i mata‘u hua’i ? e aha te mea i ore ai to outou faaroo ? » [Mareko 4:40.]

Aita hoê o tatou e hinaaro ia mana‘o e, aita to tatou faaroo, te mana‘o nei râ vau e, ua tano roa te faahaparaa marû a te Fatu i ô nei. O tera Iehova rahi ta tatou e tuu nei i to tatou ti‘aturiraa e o to’na i‘oa ta tatou e rave nei i ni‘a ia tatou, ona tei parau e, « Ei reva i rotopu i te pape, e na te reira e vehe i te pape e te moana. » (Genese 1:6). E o Oia atoa tei parau e, « Ia pu‘e ê te moana i raro a‘e i te ra‘i i te vahi otahi, ia itea te repo marô. » (Genese 1:9). I muri mai, o oia tei faataa ê i te miti Uteute, ia haere te ati Iseraela na ni‘a i te repo marô (Hi‘o Exodo 14:21–22). Eita ihoa ïa tatou e maere e, e ti‘a ia’na ia faaue i te mata‘i e te miti i ni‘a i te roto no Galilea. E e ti‘a i to tatou faaroo ia faahaamana‘o ia tatou e, e ti‘a ia’na ia tamarû i te pape arepurepu o to tatou oraraa …

E ite mai tatou paatoa i te ati i roto i to tatou oraraa. I to’u mana‘o, e ti‘a ia parau e, e ohipa papû te reira. E te vai ra e tae roa i te faito puai roa e te haapêpê e te haamou. E te vai atoa ra e riro paha i te huti puai i ni‘a i to tatou faaroo i te hoê Atua here e to’na mana ia horo‘a mai i te ora no tatou.

No tera mau haape‘ape‘araa rahi, i to’u mana‘o, e riro to tatou Metua i te parau mai, « E aha outou i mata‘u hua’i ? e aha te mea i ore ai to outou faaroo ? » E oia mau, titauhia te faaroo no te tere taatoa, te taatoaraa o te ohipa e tupu mai, te îraa o to tatou oraraa, eiaha noa i tera mau taime rii afafa e te vero rahi…

Ua parau Iesu, « E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te rê o teie nei ao ia’u. » (Ioane 16:33).10

5

A faatumu ai tatou i to tatou oraraa i ni‘a i te Faaora, eiaha tatou e mata‘u, e e riro mai ta tatou mau haape‘ape‘araa ei oaoa.

Ua nava‘i to’u ite i to outou oraraa ohipa rahi e te rû e ua ite au e, i te tahi taime e tae mai te mana‘o inoino. E i te tahi atoa taime, e haape‘ape‘a atoa mai outou no tera e tera ohipa. Ua ite roa vau i te reira …

Ta’u nei poro‘i ia outou i teie mahana, o teie ïa, « eiaha e mata‘u, e tau nana iti ». O te faaitoitoraa ia outou ia haapoupou i te mau haamaitairaa rahi no te ora. O te ani-manihini-raa ia outou ia putapu i te mana‘o rahi no te oraraa i te evanelia e no te here o to tatou Metua i te Ao ra. E mea faahiahia mau te ora, noa’tu â te mau taime fifi, e te vai nei te poupou, te oaoa e te hau i tera e tera vahi i ni‘a i te e‘a, e te tahi tuhaa rahi hope ore i te hopea o te e‘a.

Papû roa e, e rave rahi mea e haape‘ape‘a—e te vai ra i te mea teimaha mau—no reira ho‘i tatou e parau nei i roto i te evanelia no te faaroo, te ti‘aturiraa e te aroha. Ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, e « oraraa î » to tatou, e te tamata nei tatou i te tuu i ni‘a to tatou mau haamaitairaa e mau rave‘a, a tuu ai tatou i raro i to tatou mau mana‘o inoino e to tatou mau haape‘ape‘araa. « A imi itoito noa, a pure noa i te mau taime atoa, e ia faaroo noa ho‘i », te parau nei te irava, « e e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no outou » (PH&PF 90:24). Ua hinaaro vau e faahaamana‘o ia outou i teie parau fafau …

A haamana‘o na i teie mea hoê nei. Mai te peu e faatumu tatou i to tatou oraraa e to tatou faaroo i ni‘a ia Iesu Mesia e ta’na evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, aore hoê mea e vai tamau noa i roto i te fifi. I te tahi râ pae, ia ore to tatou oraraa ia faatumuhia i ni‘a i te Faaora e ta’na mau haapiiraa, aore roa e manuiaraa ê atu e vai tamau noa i roto i te maitai …

Te tafifi nei tatou paatoa i te fifi ea i tera e tera taime—te vai ra e tafifi tamau nei. E tuhaa te ma‘i no te fifi o te tahuti nei. Ia vai noa te faaroo e te mana‘o anaanatae. E mana papû te mana o te autahu‘araa, e ua rahi ho‘i te mau maitai o te oraraa, noa’tu â te mau fifi pae tino. E parau oaoa te parau no te oreraa te pêpê e te ma‘i i te ti‘a-faahou-raa.

E tae mai te tahi fifi na roto i te mau faahemaraa. E tae mai te tahi na roto i te mau faaotiraa fifi e rave no te haapiiraa e aore râ te toro‘a ohipa e aore râ te faaipoiporaa. Noa’tu â te hopoi‘a teimaha i ni‘a ia outou, e ite mai outou i te puai hinaarohia i roto i te Mesia. O Iesu Mesia te Alepha e te Omega, te auraa mau, o te haamataraa e te hopea. Tei ia tatou nei Oia mai te haamataraa e tae noa’tu i te hopea, e ua hau oia i te tahi noa taata mata‘ita‘i i to tatou oraraa …

Mai te peu o te hara iho te hopoi‘a teimaha i ni‘a ia tatou, o teie noa te poro‘i. Ua ite te Mesia i te teimaha rahi o ta tatou mau hara, inaha ua amo matamua oia i te reira. Mai te peu e ere ta tatou hopoi‘a teimaha te hara e te faahemaraa, e ma‘i râ e te veve e te haapae-ê-raa, hoê â ïa. Ua ite Oia …

Ua mauiui rahi atu â Oia i ta tatou mau hara. O Oia ta Isaia i parau « e taata mataro i te oto » (Isaia 53:3 ; Mosia 14:3) e ua ite papû roa oia i te mau fifi atoa ta tatou e ratere atu no te mea ua ma‘iti oia ia amo i te taatoaraa o te hopoi‘a o to tatou mau fifi atoa e to tatou mau mauiui atoa …

E te mau taea‘e e te mau tuahine, ua tupu e e tupu mai te pe‘ape‘a e te mau tamataraa huru rau i ni‘a ia outou, a farii râ i te ora ma te oaoa rahi e ma te faaroo rahi. A tuatapapa pinepine i te mau papa‘iraa mo‘a. A tamau maite i te pure. A haapa‘o i te reo o te Varua e o te mau peropheta. A rave i tei noaa ia outou no te tauturu ia vetahi ê. E ite outou i te oaoa rahi i reira. I te hoê mahana rahi hanahana, e riro to outou atoa mau haape‘ape‘araa i te taui ei oaoaraa.

Mai ta Iosepha Semita i papa‘i atu mai te fare tape‘araa no Liberty i te Feia Mo‘a tei fifi noa na :

Ia rave tatou i te mau mea atoa i roto i to tatou mana ia rave râ ma te oaoa ; ei reira e tia’i ia tatou ia tia noa mai ai, mai te papu-roa-raa, no te ite i te ora o te Atua ra, e no te faaiteraa mai i to’na ra rima [PH&PF 123:17 ; reta tei faahuruê-hia].

[Teie te mau parau a te Fatu i te peropheta Iosepha Semita :]

No reira, eiaha e măta’u e te nănă iti e : a rave i te ohipa maitai ; ia amui noa atu to te ao nei e to te po hoi i te patoiraa ia outou, no te mea ia patuhia outou i nia i ta’u nei păpă, e ore roa ratou e manuia …

A hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na ; eiaha e feaa, eiaha e măta’u.

A hi‘o na i te na puta i haaputahia i roto i to’u nei aoao, e i te tapa‘o o na naero i roto i to’u na rima e i te avae hoi ; a faaitoito noa, a haapa‘o i tau mau faaueraa, e e noaa ia orua te basileia o te ao ra [PH&PF 6:34–37].11

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A feruri na e nahea outou i te pahono i te mau uiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 1. Nahea tatou i te faatumu rahi atu â i to tatou oraraa i ni‘a ia Iesu Mesia ? Nahea tatou i te faatumu rahi atu â i to tatou utuafare i ni‘a Ia’na ? Nahea tatou i te ite i te Mesia rahi atu â i ta tatou i ite a‘ena Ia’na ?

  • E aha te « mea e aufauhia nei » no te farii i te ti‘aturiraa, te oaoa e te hau ta te Mesia i pûpû ? (A hi‘o i te tuhaa 2). E aha te taime ua putapu outou i te ti‘aturiraa, te hau e te oaoa tei tae mai na roto i te Faaora ?

  • I to outou mana‘o, no te aha « te hinaaro rahi roa a‘e i roto i te ao nei, o te hoê ïa faaroo itoito e te papû i roto i te mau haapiiraa tumu a Iesu no Nazareta » ? (A hi‘o i te tuhaa 3). E nahea outou i te faa‘ite mai i to outou faaroo i roto i te mau haapiiraa a te Mesia « ia maramarama-ore-hia [outou], ia rave-tano-ore-hia e aore râ ia hamani-ino-hia [outou], e aore râ, ia ravehia te hara i ni‘a ia [outou] » ?

  • E aha ta tatou e nehenehe e apo mai i roto i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te mata‘u e te faaroo ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Nahea te faaroo e nehenehe e tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te măta‘u ? A feruri i te mau taime ua tamarû te Faaora i te mau vero i roto i to outou oraraa a faa‘ohipa ai outou i te faaroo Ia’na.

  • E nahea te parau a‘o a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 5 e nehenehe e tauturu ia tatou ia « farii… i te ora ma te oaoa rahi e ma te faaroo rahi », noa’tu â te mau ohipa oto, te mau mana‘o inoino e te mau ma‘i ? Nahea tatou i te faatupu i te hi‘oraa mure ore ? Nahea te Faaora i te tautururaa ia outou ia roaa te hoê oraraa î ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mataio 11:28–30; Ioane 14:6; 2 Nephi 31:19–21; Alama 5:14–16; 7:10–14; 23:6; Helamana 3:35; 5:9–12; PH&PF 50:40–46; 93:1

Tauturu haapiiraa

« A [tuatapapa] ai oe, a ‘apo i te mau mana‘o o te ô mai i roto i to oe feruriraa e i to oe iteraa o te tae mai i roto i to oe aau » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 20). A feruri ia papa‘i i te mau mana‘o e tupu mai i roto ia outou, noa’tu e, aita te reira e tuʻati ra i te mau parau ta outou e tai‘o ra. E riro e, o te reira mau ïa te mau mea ta te Fatu e hinaaro ra e heheu mai ia outou.

Te mau nota

  1. « Jesus, the Very Thought of Thee », Ensign, Me 1993, 65.

  2. « An Apostle’s Witness of Christ », Ensign, Tenuare 1984, 70.

  3. James E. Faust, « Howard W. Hunter: Man of God », Ensign, Eperera. 1995, 27.

  4. « Jesus, the Very Thought of Thee », 63–64.

  5. « What Manner of Men Ought Ye to Be? » Ensign, Me 1994, 64 ; hi‘o atoa « He Invites Us to Follow Him », Ensign, Setepa. 1994, 5.

  6. « Jesus, the Very Thought of Thee », 64-65.

  7. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 318.

  8. « The Beacon in the Harbor of Peace », Ensign, Novema1992, 18.

  9. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 30.

  10. « Master, the Tempest Is Raging », Ensign, Novema 1984, 33–35.

  11. « Fear Not, Little Flock » (a‘oraa tei horo‘ahia i te fare haapiiraa Brigham Young University, 14 no mati 1989), 1–2, 4–5; speeches.byu.edu.