Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 4: Te tauturu no ni‘a mai


Pene 4

Te tauturu no ni‘a mai

« Peneia‘e aita e parau fafau tamarû a‘e i roto i te oraraa i teie parau fafau no te tauturu hanahana e te arata‘iraa pae varua i roto i te taime ati ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Ua haapii Howard W. Hunter i te pure i to’na tamariiraa. Ua parau oia e, « Ua haapii mai to’u metua vahine ia’u ia pure e ia haamauruuru i te Metua i te Ao ra no te mau mea atoa ta’u e popou ». « Pinepine au i te haamauruuru Ia’na no te nehenehe o te fenua e no te mau taime au rahi ta’u i te fare faaapu, i te hiti o te anavai e i rotopu i te mau ‘scouts’. Ua haapii atoa vau i te ani Ia’na i te mau mea ta’u e hinaaro e aore ra, e titauhia… Ua ite au e, ua here te Atua ia’u e te faaroo mai ra ia’u ».1

I roto i to’na oraraa, ua fariu te peresideni Hunter i ni‘a i te pure ei puna no te tauturu hanahana, e ua haapii oia i te tahi mau pu‘eraa ia na reira atoa. Ei hi‘oraa, a tavini ai oia ei episekopo, ua faaite te hoê taata i to’na inoino no te tahi atu taata. Ua tu‘ati noa te parau a‘o a te peresideni Hunter i to’na iteraa papû no te tauturu e tae mai na roto i te pure :

« Ua parau vau ia’na, ‘E to’u taea‘e, e haere oe i to oe fare e e pure oe no’na pauroa te po‘ipo‘i e te pô, e e farerei taua i roto e piti hepetoma i teie iho hora ei reira taua e faaoti ai i te ohipa e rave ».

Ua pee oia i teie parau a‘o, e ua ho‘i mai ma te haehaa i te na ôraa e no te tahi atu taata, « Ua hinaaro oia i te tauturu ».

« Ua hinaaro anei oe i te tauturu ia’na ? » Ua ani atura te peresideni Hunter.

« Oia mau », ua parau teie taea‘e.

« Ua pee pauroa tera faata‘eroraa e ua pee atoa te inoino », te haamana‘o ra te peresideni Hunter. « Teie te ohipa e roaa mai ia pure tatou no te tahi e te tahi ».2

Hōho’a
e vahine e pure ra

« Ua parau fafau te Fatu e, mai te mea e noaa ia tatou te aau haehaa i te taime ati… e mai te mea e fariu tatou ia’na ra no te tauturu, e faarirohia tatou ‘ei mea puai, e [e] haamaitaihia ho‘i no ni‘a maira’ » (PH&PF 1:28).

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te fafau mai nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ia horo‘a mai i te tauturu e te arata‘iraa i roto i te taime ati.

E faaruru tatou paatoa i te tahi taime i roto i to tatou oraraa ia titau i te tauturu o te ra‘i no te tahi ohipa taa ê e te rû. Pauroa tatou e farerei i te tahi taime teimaha no te ohipa e tupu ra e aore râ ua taa ore tatou i te parau a te tahi taata, e te vai nei tera hinaaro rahi ia farii i te arata‘iraa pae varua, hoê hinaaro rahi ia ite i te e‘a tano e ia rave i te mea tano. I roto i te omuaraa o te mau papa‘iraa mo‘a no teie tau tuuraa hopea nei, ua fafau mai te Fatu e, mai te mea e noaa ia tatou te aau haehaa i te taime ati ra, e mai te mea e fariu tatou ia’na ra no te tauturu, e faarirohia tatou « ei mea puai, e [e] haamaitaihia ho‘i no ni‘a maira, e ia farii hoi i te ite i tera taime e tera taime » (PH&PF 1:28). E tae mai te reira tauturu mai te mea e, e imi tatou i te reira, e e pee ho‘i i te mea ta te arii Beniamina i parau i roto i te Buka a Moromona, « te parau a te Varua Maitai » (Mosia 3:19).

Peneia‘e aita e parau fafau tamarû a‘e i roto i te oraraa i teie parau fafau no te tauturu hanahana e te arata‘iraa pae varua i roto i te taime ati. E tao‘a te reira tei horo‘a-hua-hia mai mai te ra‘i mai, e tao‘a e titauhia no tatou mai to tatou apîraa ra e tae atu i te mahana hopea o to tatou oraraa …

I roto i te evanelia a Iesu Mesia, e tauturu to tatou no ni‘a mai. « A oaoa maitai na », ua parau te Fatu, « no te mea e arata‘i atu na vau ia outou » (PH&PF 78:18). « E tuu atu vau i ta to’u nei Varua ia oe na, o te haamaramarama mai i to oe feruriraa, o te faaî hoi i to oe aau i te oaoa » (PH&PF 11:13).

Te faa‘ite papû nei au i te ti‘araa Atua o Iesu Mesia. Te ora mau nei te Atua e te faatae mai nei Oia ia tatou i to’na Varua. I mua i te mau fifi o te oraraa e i mua i te mau hopoi‘a o te oraraa, ia pii hua tatou i te reira horo‘a no ô mai i te Atua, to tatou Metua, e ite mai tatou i te oaoa3.

2

Mai ia Iosepha Semita te huru, e ti‘a ia tatou ia fariu i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e i te pure ia haapiihia mai tatou no ni‘a maira.

Ua imi te tamaroa ra Iosepha Semita… ia ite i te mana‘o e te hinaaro o te Fatu i te taime o te oraraa, ua tae mai te taa ore e te mana‘ona‘oraa… Ua riro te vahi tapiri ra no Palmyra, Niu Ioka, ei vahi « mârôraa rahi no ni‘a i te pae faaroo », i tera taime, tei roto Iosepha i to’na apîraa. E oia mau, i to’na mata, ua arepurepu te taatoaraa o te mataeinaa, e te papa‘i ra oia e, « e rave rahi te taata tei amui atu i taua mau pŭpŭ faaroo eê ra e ua tupu te tahi ohipa rii « amahamaha i rotopu i te taata » [Iosepha Semita—Aamu 1:5].

No te hoê tamaroa tei ra‘e-noa-hia te ahuru-ma-maha o te matahiti, ua rahi roa’tu te fifi e te taa ore i te mea e, i rotopu iho i te utuafare Semita, e mea ê ta te tahi e ta te tahi faaroo i taua taime ra.

I teie nei, na roto i te reira iteraa e te hi‘oraa, te ani nei au ia outou ia feruri i teie mau mana‘o faahiahia o teie tamaiti no tera faito matahiti apî roa. Ua papa‘i oia :

« I roto i taua taime aehuehu rahi ra, ua tupu te fifi i roto i to’u mana‘o. Noa’tu râ te huru o teie mau mana‘o hohonu e te papû i tera taime e tera taime, aita vau i amui atu i taua mau pŭpŭ taata ra… No te rahi râ o te mârôraa e te mau pe‘ape‘a i roto i taua mau haapa‘oraa eê, e mea fifi roa ïa na te hoê taata apî mai ia’u, o tei ore i mâtau i te taata e te huru o te mau mea, ia ite papû o vai tei ti‘a e o vai tei hape.

« Ua fifi roa to’u mana‘o i te tahi mau taime ; te tuôraa e te maniania, ua haere noa ïa i te rahiraa e te tuutuu ore …

« I rotopu i taua mau aroraa parau ra e te maniania no te faaiteraa i te mana‘o, ua parau pinepine au ia’u iho e, E aha ra ïa te rave ? O vai tei tano i roto i taua mau pŭpŭ atoa ra ; e aore râ, ua hape anei ratou pauroa ? Mai te mea ua tano te hoê o ratou, o te hea ïa, e nahea vau e ite ai i te reira ?

A faaea teimaha noa ai au i raro a‘e i te mau fifi rahi i faatupuhia e te mârôraa a taua mau pŭpŭ faaroo ra, te tai‘o ra vau, i te hoê mahana, i te Episetole a Iakobo, pene hoê e te irava pae, o tei na ô mai e : Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore ; e e horo‘ahia mai ta’na.

Aita roa â te hoê papa‘iraa mo‘a i ô ma te puai rahi a‘e i roto i te aau o te taata nei, mai to teie nei irava i ô mai i roto to’u nei aau. Ua ô mai te reira ma te puai rahi i roto roa i to’u nei aau. Ua feruri pinepine noa vau i te reira, e ua ite au e mai te mea e faufaahia te hoê noa a‘e taata i te ite no ô mai i te Atua, o vau ïa. Aita ho‘i au i ite i te mea e ti‘a e rave, e ia ore to’u ite ia faarahihia, e ore roa ïa vau e ite » [Iosepha Semita—Aamu 1:8–12].

E ua ite ihoa tatou e, te mea i tupu i muri iho, ua taui roa ïa te tereraa o te tuaaai o te taata nei. No ta’na faaotiraa e haere e « ani i te Atua », ua haere te tamaiti apî ra o Iosepha i roto i te uru raau tapiri noa i to’na fare. I reira, ei pahonoraa i ta’na pure tuutuu ore, ua fâ mai te Atua, te Metua Mure Ore, e ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, ia Iosepha e ua horo‘a mai i te tahi parau a‘o ia’na. Teie ohipa rahi i tupu, o ta’u e faa‘ite papû nei ma te haehaa, ua pahono ïa i te tahi mau uiraa e rave rahi atu â no to tatou tau tuuraa, eiaha noa no ni‘a i te ekalesia e ti‘a i te tamaiti apî ra Iosepha e amui atu e e ore e amui atu.

Ta’u fa… e ere ïa te faaiteraa i te mau taime matamua no te Faaho‘i-faahou-raa mai, noa’tu pai e, ua riro te reira ei hoê o te mau aamu mo‘a roa o te mau paapa‘iraa mo‘a. Te hinaaro nei râ vau ia tura‘i i te parau no te faito rahi o te ara-ohie-raa i te mau mea pae varua ta teie tamaiti apî roa e tamaiti ho‘i aita i haere i te haapiiraa, i faaite mai.

E hea i rotopu ia tatou, i te matahiti ahuru ma maha, e i te tahi noa’tu matahiti, e nehenehe e feruri afaro noa e e vai hau noa i roto i te upoo a ume haere ai e a huti haere ai teie mau puai e rave rahi ia tatou, no ni‘a ihoa râ i teie tumu parau faufaa rahi no to tatou faaoraraa mure ore ? E hea i rotopu ia tatou e nehenehe e faaoroma‘i i te arepurepuraa manava e tae mai no te taa-ê-raa te mau umeraa pae faaroo o na metua ? E hea i rotopu ia tatou, i te matahiti ahuru ma maha e aore râ pae ahuru, e ma‘imi i roto ia tatou e e ma‘imi i roto i te papa‘iraa mo‘a te mau pahonoraa i ta te aposetolo Paulo i parau « te mau mea hohonu atoa a te Atua ra » (1 Korinetia 2:10)?

Auê ïa te faahiahia… i te mea ua fariu hohonu teie taata hu‘a i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e i te pure omo‘e, o teie paha na puna rahi e piti no te hi‘oraa pae varua e te haapapûraa pae varua e vai nei no te mau taata atoa. Papû roa e, ua umeume oia i te mau mana‘o eê, ua hinaaro roa râ oia ia rave i te mea maitai e ua hinaaro roa oia ia ite mai i te e‘a tano. Ua ti‘aturi oia, mai ia tatou ho‘i e ti‘a ia ti‘aturi, e roaa ia’na ia haapiihia e ia haamaitaihia no ni‘a maira, o tei tupu ho‘i.

E parau paha tatou e, eiaha e maere, e varua taa ê ihoa o Iosepha Semita, e e vairaa taa ê to’na. E aha ïa te parau no tatou, tatou te mea paari a‘e i teie nei—tei ma‘iri i te ahuru ma maha matahiti—e aita tatou i opuahia no te iriti i te hoê tau tuuraa no te evanelia ? E ti‘a atoa ia tatou ia rave i te faaotiraa e ia haamatara i te taa ore e ia haere na roto i te aroraa parau no te mau tumu parau e rave rahi e arepurepu nei i to tatou oraraa. Ua î teie nei ao i teie mau huru faaotiraa fifi, e te vai ra te taime a faaruru ai tatou i te reira, e hiti mai te mana‘o no to tatou matahiti paari e to tatou mau paruparu.

I te tahi taime e tae mai te mana‘o e, e mea haumani to tatou pae varua. E ia tae mai te mau mahana tamataraa rahi, e tae roa mai paha te mana‘o e, ua mo‘ehia tatou e te Atua, e ua vaiiho-otahi-noa-hia mai i roto i to tatou taa ore e ta tatou fifi. E ere râ i te mea ti‘a ia parau e, e mea tano te reira mana‘o no te mau taata paari i rotopu ia tatou nei eiaha râ no te feia apî e te feia nava‘i ore te ite. Ua ite e ua here te Atua ia tatou paatoa. Tatou paatoa nei, e mau tamahine e e mau tamaiti tatou na’na, e noa’tu te mau haapiiraa tei roaa mai i roto i te oraraa, e parau mau noa teie parau fafau : « Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata’toa ra, ma te pato‘i ore ; e e horo‘ahia mai ta’na » (Iakobo 1:5).4

Hōho’a
Iosepha Semita i roto i te uru raau

E nehenehe ta tatou ia pee i te hi‘oraa o Iosepha Semita no te imi i te paari no ô mai i te Atua ra.

3

O te pure te tahi rave‘a no te farii i te ite pae varua e te arata‘iraa pae varua.

E tae mai te haapiiraa e te paari o te ao nei e o te mau mea pae tino atoa na roto i te tino tahuti ma te rave‘a tahuti e te rave‘a pae tino. E tape‘a tatou, e hi‘o tatou, e faaroo tatou e e tamata, e hau‘a e e haapii mai tatou. Teie râ, no te ite pae varua, mai ta Paulo i parau, e tae mai te reira ia tatou na roto i te rave‘a pae varua mai roto mai to’na puna pae varua. Te parau faahou nei Paulo :

« E ore râ te taata e haapa‘o i ta te tino ra, e farii mai i ta te Varua o te Atua ra ; e mea maamaa ïa ia’na, e ore ho‘i oia e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua » (1 Korinetia 2:14).

Ua itehia mai ia tatou, e ua ite ho‘i tatou e, te rave‘a hoê noa no te farii i te ite pae varua, o te haafatataraa ïa i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te Varua Maitai e te i‘oa o Iesu Mesia. Ia rave tatou i te reira, e ia vai ineine tatou i te pae varua, e ite tatou i te mau mea aita to tatou mata i ite na mua a‘e, e e faaroo tatou i te mau mea aita paha to tatou tari‘a i faaroo na mua a‘e—« o ta te Atua ïa i vaiiho », no te faahiti ia Paulo (1 Korinetia 2:9). Ua fariihia teie mau mea na roto i te Varua.

Te ti‘aturi nei tatou e te faaite papû nei ho‘i i to te ao e, te vai nei te paraparauraa i rotopu ia tatou e to tatou Metua i te ra‘i e te vai nei te arata‘iraa no ô mai i te Fatu ra. Te faaite papû nei tatou e, te paraparau nei te Atua i te taata mai ta’na i rave i te tau o te Faaora e i te tau o te Faufaa Tahito.5

4

E nehenehe ta tatou ia pure tamau noa, eiaha i te taime ahoaho noa.

E au e, te tuuhia nei te mana‘o i to tatou nei anotau e, e mea maamaa e aore râ e mea hinaaro-ore-hia e aore râ e mea maamaa e te hinaaro-ore-hia te pure paieti e te tura no te mea mo‘a. Teie noa râ, titauhia te pure no teie mau taata ti‘aturi ore « no te anotau apî ». Te mau taime ati mau, te hopoi‘a rahi, te ahoaho hohonu, te mauiui rahi—e riro teie mau tamataraa i te ueue ia tatou i ta tatou iho rava‘i tahito e te tereraa ohipa mâtau no te haamahuta mai i to tatou itoito tumu. Ia farii tatou i te reira, e riro ratou i te faahaehaa ia tatou, i te tamarû ia tatou e i te faafariu ia tatou i te pure faatura.

Ahani e, ua riro noa te pure ei auê iti rahi i te taime ati, ua riro noa’toa ïa te reira ei ohipa pipiri, e ua tae roa tatou i te mana‘oraa e, e tâmuta te Atua e aore râ e pu ohipa taviniraa no te tauturu mai i roto i te ohipa rû. E ti‘a roa paha ia tatou ia haamana‘o i tei Teitei Roa, i te ao e te pô—pauroa te taime—eiaha i te taime noa ua manuia ore te tahi mau tautururaa e tei roto tatou i te ati rahi mau. Ia hi‘o tatou i te mea i roto i te oraraa o te taata nei, tei papa‘ihia no to’na haamanuiaraa maere e te hoona rahi no te varua taata, o te paraparauraa ïa na roto i te pure, te faatura e te paieti i to tatou Metua i te Ao ra.

« E faaroo mai, e Iehova, i ta’u parau », te himene nei te Salamo.

« E faaroo mai i ta’u tiaororaa, e ta’u arii, e ta’u Atua ; te pure atu nei ho‘i au ia oe.

« Te ite maira oe, e Iehova, i ta’u reo i te po‘ipo‘i ; ei te po‘ipo‘i au e haere faaite atu ai, ma te [hi‘o i ni‘a] ia oe. » (Salamo 5:1–3).

Peneia‘e te mea i titauhia no teie nei ao, e no te mau mea atoa, o te « hi‘o ïa i ni‘a » mai ta te papa‘i Salamo i parau—te hi‘oraa i ni‘a i te taime oaoa e i te taime ati, i te tau auhune rahi e i te tau nava‘i ore. E ti‘a ia tatou ia hi‘o noa i ni‘a e ia fa‘i i te Atua ei taata horo‘a i te mau mea atoa e ei puna no to tatou faaoraraa …

Ua pu‘e noa te mau vahi i roto i to tatou sotaiete tei haamo‘e i te varua no te pure e te tura e te haamoriraa. I roto i te mau pŭpŭ taata e rave tahi, ua maramarama maitai te mau tane e te mau vahine, ua faahiahia e ua rahi te ite, te ere ra râ ratou i te hoê mea faufaa rahi no te hoê oraraa î maitai. Aita ratou e hi‘o nei i ni‘a. Aita ratou e pûpû nei i te mau tapuraa na roto i te parau ti‘a [hi‘o PH&PF 59:11]. E mea navenave maitai te parau, aita râ e parau mo‘a. E mea mona maitai te parau, aita râ e paari. I roto anei i te piha toro‘a, i roto i te piha tauiraa ahu e aore râ te piha ohipa tamatamataraa, ua tae roa te taata i te faito haehaa roa o te huru ti‘amâ e te itehia ra to ratou mana ta‘oti‘ahia, e ia tae ratou i reira, ua faainaina Atua atura ïa ratou i te mana ta‘oti‘a ore no ni‘a mai.

Te mea oto râ, te ite-atoa-hia nei teie tura-ore-raa i roto i te Ekalesia. Te vai nei te taime e paraparau puai roa tatou, e tomo tatou e e faaru‘e tatou i te mau pureraa ma te faatura ore, e hora pure ho‘i e te haamoriraa tâmâ taua hora ra. Te tura, o te mata‘i reva ïa i te ra‘i ra. Te pure, o te reo pii ïa o te varua i te Atua te Metua. E mea maitai ia riro rahi a‘e tatou mai to tatou Metua te huru na roto i te hi‘oraa i ni‘a, te hi‘oraa ia’na, na roto i te haamana‘o-noa-raa ia’na e na roto i te aupuru-rahi-raa i to’na ao e ta’na ohipa.6

Hōho’a
e vahine e pure ra

« Te pure, o te reo pii ïa o te varua i te Atua te Metua ».

5

E tupu to tatou aravihi ia farii i te ite pae varua a rave ai tatou i te taime no te feruri-noa-raa, no te feruri-maite-raa e no te pureraa.

Te faatupuraa i te puai pae varua e te faatu‘atiraa ia tatou i ni‘a i te faaûruraa teitei roa a‘e, e ere ïa i te hoê ohipa ohie. Titauhia te tahi taime, e pinepine atoa te reira i te faatae mai i te tahi tafifiraa. Eita te reira e tupu noa mai mai te reira te huru, e tupu mai râ na roto i te tautooraa o tei hinaaro mau e na roto i te piiraa i te Atua e te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa …

Ua horo‘a mai te peropheta Iosepha Semita… peneia‘e i te faahitiraa papû roa a‘e no ni‘a i te titauraa ia faarahi i te pae varua i roto i te tau e ma te faaoroma‘i, e tuhaa ho‘i ratou no teie faanahoraa, ia hi‘o tatou. Te na ô ra [oia] : « Te [mana‘o nei tatou e] ua hamani te Atua i te taata ma te mana‘o e nehenehe ia haapiihia, e te aravihi e nehenehe e faarahihia mai te au i te haapa‘oraa e te itoito o te horo‘ahia no te maramarama tei fariihia mai te ra‘i mai i te feruriraa o te taata ; e ia fatata’tu te taata i te maitai-roa-raa, e rahi atu â te maramarama o to’na mau hi‘oraa, e e rahi atu â to’na oaoa, e tae noa’tu ua upooti‘a oia i ni‘a i te mau ino no to’na oraraa e ua mo‘e ia’na te mau hinaaro atoa no te hara ; e mai te feia mo‘a i mutaa iho ra, e tae i taua vahi no te faaroo ra i reira oia e tapo‘ihia’i i roto i te mana e te hanahana o to’na Rahu Nui [Atua] ra, e e rave-ê-hia’tu no te parahi i piha‘i iho Ia’na. Te [mana‘o] nei râ tatou e teie te hoê faito eita roa e noaa i te taata i te hoê noa iho taime » [Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 240]7

E ti‘a ia tatou ia rave i te tahi taime no te faaineine i to tatou mana‘o no te mau mea pae varua. Eita te tupuraa o to tatou aravihi pae varua e tae mai na roto i te horo‘araa i te tahi haamanaraa. Ia vai te hinaaro, te tautooraa e te faaineineraa o te taata iho e ti‘a ai. E titau ihoa ïa te reira… i te haapaeraa maa, te pure, te imiraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, te ohipa e tupu, te feruri-noa-raa e te po‘iaraa e te poiharaa i te oraraa parau ti‘a.

No’u nei, e noaa mai te tauturu ia hi‘o-faahou-hia teie mau parau a‘o a te Atua Mana Hope :

« Mai te mea e ani mai outou, e farii mai ho‘i outou i te heheuraa na ni‘a i te heheuraa, te ite ho‘i na ni‘a i te ite, ia noaa ho‘i ia outou te ite i te mau parau aroa e te mau mea hau ho‘i—i te mea o te faatupu mai i te oaoa, i te mau mea o te faatupu mai i te ora mure ore » (PH&PF 42:61).

« A ani atu i te Metua i roto i to’u nei i‘oa, ma te faaroo e te ti‘aturi e e horo‘ahia mai, e e farii ïa orua i te Varua Maitai, o te faaite mai i te mau mea’toa o te au ia faaitehia i te tamarii a te taata nei » (PH&PF 18:18).

« Ia vai noa hoʻi te hanahanaraa e te hanohanoraa o te mure ore i ni‘a i to outou na mau feruriraa » (PH&PF 43:34).

« A haaputu noa… i roto i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ra te mau parau no te ora, e e horo‘ahia mai ïa ia outou na i te hora ti‘a mau ra te reira tufaa o te horo‘ahia’tu i te taata atoa » (PH&PF 84:85).

« A imi itoito noa, a pure noa i te mau taime atoa, e ia faaroo noa ho‘i, e e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no outou, mai te mea e haere ti‘a noa outou ma te haamana‘o ho‘i i te fafauraa ta outou i fafau atu te tahi i te tahi ra » (PH&PF 90:24).

« E horo‘a’tu te Atua ia outou te ite na roto i to’na Varua Mo‘a, oia ïa, na roto i te horo‘a-parau-ore-hia na te Varua Maitai » (PH&PF 121:26).

Teie te mau parau fafau ta te Fatu e rave papû mai mai te peu e faaineine tatou ia tatou iho.

A fataa i te tahi taime no te feruri noa e no te feruri maite e no te pure no ni‘a i te mau ohipa pae varua.8

6

E tauturu mai te Atua ia tatou ia haere i mua i te pae varua hoê taahiraa i te taime hoê.

Te tahi fifi no tatou a tutava ai tatou ia faarahi i te pae varua, o te mana‘o ïa ua rahi roa te ohipa e rave e eita e roaa ia rave. Tei mua roa te maitai-roa-raa ia tatou tata‘itahi ; teie nei râ, e nehenehe ta tatou ia faariro i to tatou puai ei faufaa, ma te haamata i te vahi tei reira tatou, e ma te imi atu ai i te oaoa e tae mai na roto i te tapaparaa i te mau mea a te Atua. E haamana‘o na tatou i te parau a te Fatu :

« No reira, eiaha e rohirohi i roto i te ohipa maitai, no te mea te haamau atu nei outou i te niu no te hoê ohipa rahi roa. E na roto i te mau mea iti nei e tupu mai ai tei rahi roa ra.

« Inaha, te titau nei te Fatu i te aau e te mana‘o anaanatae ; e e amu ho‘i te feia anaanatae e te feia haapa‘o maitai i te maa maitai no te fenua no Ziona i teie mau mahana hopea nei » (PH&PF 64:33–34).

E parau faaitoito mau no’u te parau a te Fatu e, « e amu ho‘i te feia anaanatae e te feia haapa‘o maitai i te maa maitai no te fenua no Ziona i teie mau mahana hopea nei ». E nehenehe ta tatou paatoa ia vai anaanatae e ia vai haapa‘o maitai. Ahani ua parau te Fatu e, na te taata maitai roa e amu i te maa maitai no te fenua no Ziona i te mau mahana hopea nei, ia mana‘o vau, ua haaparuparu a‘ena ïa tatou e ua faaru‘e roa …

Tei ô nei te vahi no te haamata. Tei teie nei te taime no te haamata. Ia riro te roaraa o to tatou taahiraa avae, maori râ, hoê taahiraa i te taime hoê. Na te Atua, tei « opua i to tatou oaoa », e arata‘i ia tatou mai te hoê tamariirii ra te huru, e na roto i te reira tatou e haafatata ai i te maitai-roa-raa.

Aita i ra‘ehia i te hoê a‘e o tatou te maitai-roa-raa e aore râ te vahi teitei roa‘e no te tupuraa pae varua e roaa i te tahuti nei. E nehenehe e e mea titauhia ho‘i i te mau taata atoa ia haere i mua i te pae varua. O te evanelia a Iesu Mesia te faanahoraa hanahana no te reira tupuraa pae varua mure ore. Ua hau atu te reira i te hoê noa buka ture no te ohipa ti‘a. Ua hau atu te reira i te hoê noa huru oraraa sotiare maitai. Ua hau atu te reira i te mana‘o au no ni‘a i te haamaitairaa ia’na iho e te faaotiraa. O te evanelia te mana faaora o te Fatu ra Iesu Mesia ma to’na autahu‘araa e ta’na faaamuraa e ma te Varua Maitai. Na roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia e te haapa‘oraa i ta’na evanelia, te hoê taahiraa i te taime hoê no te haamaitai mai a haere ai tatou, ma te taparu i te puai, ma te haamaitai i to tatou huru e i to tatou hinaaro rahi, e manuïa tatou i roto i te nănă a te Tia‘i mamoe Maitai. E titau te reira i te haapa‘o e te haapiiraa e te ohipa e te puai. Tera râ, mai ta te aposetolo Paulo i parau ra, « E ti‘a ia’u te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia’u ra. » (Philipi 4:13).

Te parau fafau nei teie heheuraa no to tatou nei anotau : « A faatae atu i to oe ti‘aturiraa i te reira Varua o te faaarata‘i atu ia rave i te ohipa maitai—oia ïa, ia rave i te parau ti‘a, ia haere noa ma te haehaa, ia haavâ mai te parau ti‘a ra ; e o te reira ho‘i to’u Varua.

« Oia mau, oia mau, te parau atu nei au ia oe e, e tuu atu vau i ta to’u nei Varua ia oe na, o te haamaramarama mai i to oe feruriraa, o te faaî ho‘i i to oe aau ;

Ei reira oe e ite ai, e aore râ na roto i teie nei mea e ite ai oe, i te mau mea atoa ra ta oe e hinaaro ia’u nei, e tei riro ei mau tufaa no te mau mea parau ti‘a ra, na roto i te faaroo ia’u nei e roaa te reira ia oe na » (PH&PF 11:12–14).9

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A tai‘o i te tuhaa 1 ei reira e feruri ai i te tahi taime ua hinaaro outou i te tauturu o te ra‘i. Nahea te parau fafau no te tautururaa hanahana i te haamaitairaa i to outou oraraa i roto i te ati ?

  • I roto i te tuhaa 2, e aha te mea ta tatou e nehenehe e apo mai i roto i te hi‘oraa a Iosepha Semita o te tauturu mai ia tatou a faaruru ai tatou i te taa ore ? Nahea tatou i te faatupu rahi a‘e i te ara-ohie-raa i te mau mea pae varua mai ia Iosepha ra te huru ?

  • A feruri maite i te mau parau a te peresideni Hunter no ni‘a i te fariiraa i te ite pae varua (a hi‘o i te tuhaa 3). Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faarahi i to tatou hinaaro e to tatou aravihi ia faarahi i te ite pae varua ? E aha te tahi mau rave‘a i tauturu ai te ite pae varua ia outou ?

  • E aha te vahi atâta i roto i te hi‘oraa i te Atua ei « tâmuta… e aore râ [ei] pu ohipa taviniraa no te tauturu mai i roto i te ohipa rû » ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Nahea te pure i te riroraa ei haamaitairaa no outou ?

  • I roto i te tuhaa 5, ua haapii te peresideni Hunter ia tatou nahea i te faatupu i to tatou puai pae varua. No te aha ua titauhia te tahi tautooraa no te faatupu i te puai pae varua ? E aha te mea ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i te mau irava papa‘iraa mo‘a ta te peresideni Hunter e faahiti nei i roto i teie tuhaa ?

  • A hi‘o faahou i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 6 no ni‘a i te tupuraa pae varua. Nahea te tupuraa pae varua i riro no outou ei hoê faanahoraa no te hoê taahiraa i muri mai i te tahi ? Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i teie tuhaa e nehenehe ai e tauturu ia outou i te taime a tae mai ai te mana‘o, eita e roaa ia rave ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Salamo 25:5; Maseli 3:6; 2 Nephi 32:8–9; Alama 5:46; 34:17–27; 37:36–37; PH&PF 8:2–3; 88:63; 112:10; Iosepha Semita—Aamu 1:13–17

Tauturu haapiiraa

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi na roto i te pene, ia itehia mai te tahi mau parau e aore râ te tahi mau ahee (paragraphe) faufaa rahi no ratou. A ani ia ratou ia faaite mai i te reira mau parau e mau ahee e ia faataa mai ratou i te faufaa o te reira.

Te mau nota

  1. I roto Kellene Ricks, « Friend to Friend: From an Interview with Howard W. Hunter, President of the Quorum of the Twelve Apostles », Friend, Eperera 1990, 6.

  2. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 39–40.

  3. « Blessed from on High », Ensign, Novema 1988, 59, 61.

  4. « Blessed from on High », 59–60.

  5. « Conference Time », Ensign, Novema 1981, 13.

  6. « Hallowed Be Thy Name », Ensign, Novema 1977, 52–53.

  7. « Developing Spirituality », Ensign, Me 1979, 25.

  8. The Teachings of Howard W. Hunter, 36-37.

  9. « Developing Spirituality », 25-26.