Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 20 : Te peeraa i te haere‘a no te aroha o te Faaora


Pene 20

Te peeraa i te haere‘a no te aroha o te Faaora

« Ua riro te ofa‘i hi‘opo‘a no te aroha ei faito no to tatou ti‘araa pĭpĭ ; e faito te reira no to tatou here i te Atua, e to tatou here i te tahi e te tahi ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Ua haapii te peresideni Howard W. Hunter e, ua horo‘a mai te Faaora « i To’na here, Ta’na taviniraa e To’na ora … E ti‘a roa ia tatou ia tutava ia horo‘a mai Ta’na atoa i horo‘a ».1 E hau atu, ua faaitoito te peresideni Hunter i te mau melo o te Ekalesia ia pee i te hi‘oraa no te aroha o te Faaora i te mau mahana atoa o to ratou oraraa.

Ua riro te ohipa aroha ei iteraa taa ê i roto i te toro‘a o Howard W. Hunter ei paruru ture. Te parau nei te tahi hoa paruru ture :

« E rave rahi taime to’na horo‘araa i te tauturu i te pae o te ture [ma te faaaufau ore]… no te mea aita to’na aau i tae ia hapono atu i te parau aufauraa… Ua hi‘ohia oia mai te hoê hoa, te hoê arata‘i, te hoê a‘o e te hoê taata toro‘a tei mana‘ona‘o rahi roa i te taata e te tauturu ta ratou i hinaaro, rahi atu i te hoonaraa o te reira ».2

E tapa‘o rahi atoa to te aroha no te taviniraa a te peresideni Hunter i roto i te Ekalesia. Ua parau te hoê vahine e, o oia te orometua tei faaûru roa a‘e ia’na, e te na ô ra oia no ni‘a i te tumu o te reira :

« Ua hi‘o noa vau i tera taata, i to’na here i te taata, na roto i te tuuraa ia ratou ei ti‘araa matamua roa, na roto i te faarooraa e te maramaramaraa ia ratou e na roto i te faaiteraa i to’na mau iteraa ia vetahi ê, te hoê ïa o ta’na mau haapopouraa rahi. Ua haapii mai oia ia’u ia maramarama i te faufaa rahi o teie nau viretu e ia putapû ho‘i i te oaoa ia rave i te reira.3

Te parau faahou ra te tahi vahine no roto i te tĭtĭ o te peresideni Hunter i Kalifornia, ma te faahanahana ia’na :

« O te peresideni Howard W. Hunter to matou peresideni tĭtĭ a tau matahiti i teie nei a ora ai matou i roto i te tĭtĭ no Pasadena. Ua faaru‘e mai to’u metua tane, e o to’u metua vahine noa ïa tei rave ia maua to’u tuahine. Noa’tu â e ere matou i te utuafare rahi i roto i teie tĭtĭ oti‘a aano, ua ite taa ê te peresideni Hunter ia matou.

« To’u haamana‘oraa rahi roa a‘e no’na, o te haamana‘oraa ïa tei tauturu mai ia ite i to’u faufaa. I muri i te mau amuiraa tĭtĭ atoa, e apapa matou i ni‘a i te hoê reni no te aroha rima ia’na. E rave ïa oia i te rima o to’u metua vahine ma te parau e, ‘E aha to oe huru e te tuahine Sessions, e e aha te huru o Betty e o Carolyn ?’ E roaa roa te anaanatae ia pii mai oia ia matou i to matou i‘oa. I ite ai au e, ua ite oia ia matou, e te mana‘ona‘o ra oia i to matou maitai. Te haaputapû nei â teie haamana‘oraa i to’u aau ».4

Ua parau te peresideni Hunter i te hoê mahana, « ia feruri maitai au, ta tatou misioni, o te taviniraa ïa e te faaoraraa, o te paturaa e te faateiteiraa ».5 Na te mau parau a to’na mau taea‘e i roto i te Tino Ahuru Ma Piti e faaite nei i ta’na rave-faaoti-raa i te reira misioni. « E rave‘a ta’na eiaha te taata e haape‘ape‘a », te parau ra te hoê, « aita oia e haavî mai. E faaroo maitai oia i te taata ». Te parau ra te tahi e, « ia tere oe na muri ia’na, e hi‘o ihoa oia e, te haapa‘ohia ra te mau taata tata‘itahi e aita e taata tera e fifi ra, e aita e taata e haafifihia ra ». E teie faahou te tahi parau, « e mea mana‘ona‘o oia ia vetahi ê ma te vai ara noa i to ratou mau hinaaro. E aau aroha to’na e te faaore hapa. E piahi tuatapapa oia i te evanelia, tuatapapa i te taata nei, tuatapapa i te natura taata ».6

Hōho’a
Te Mesia e te hoê vahine e tuturi ra i raro

Ua haapii Iesu Mesia « i te mau haapiiraa o te here e ua faaite ho‘i, faahou e faahou â, i te taviniraa pipiri ore ia vetahi ê. Pauroa te taata tei farii i to’na here ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Ua riro na faaueraa rahi e piti ei ofa‘i hi‘opo‘a i to tatou ti‘araa pĭpĭ

I te tau tahito ra, hoê rave‘a e tamatahia ai te faito auro maoti râ te hoê ofa‘i manina e te ereere, tei roto te « silice », tei parauhia te ofa‘i hi‘opo‘a. Ia ‘u‘ihia te ofa‘i hi‘opo‘a i te auro, e itehia te hoê tore e aore râ te tahi tapa‘o. E faaau te taata tupa‘i auro i te reira i ni‘a i te hoê tapura tei reira te mau huru û. Ia puai te uteute o te tapa‘o, ua rahi atoa ïa te faito veo e aore râ te ano‘iraa, e ia puai te re‘are‘a, ua rahi ïa te faito auro. Na teie faanahoraa e faaite maitai i te faito o te auro.

Ua riro na te tamataraa i te faito auro na roto i te ofa‘i hi‘opo‘a ei tamataraa vitiviti e te au no te rahiraa o te taata. No te taata tupa‘i auro râ e hinaaro roa ia ite i te faito auro mau, e tamataraa faahou ïa tei ravehia na roto i te auahi.

Te mana‘o nei au e, ua faaineine te Fatu i te hoê ofa‘i hi‘opo‘a no outou e no’u nei, te hoê rave‘a faito na rapae haere atu i roto i te ti‘araa pĭpĭ, o te tapa‘o nei i to tatou faito haapaʻo maitai o te riro i te vai noa noa’tu e haere mai te auahi.

I te hoê mahana a haapii ai Iesu i te taata, ua haere mai te hoê haapii ture ia’na ma te ui i teie uiraa : « E te orometua, e aha vau e noaa’i te ora mure ore ? »

Pahono a‘era Iesu, te Orometua rahi, i teie taata tei ti‘a roa ia parau ei taata haapa‘o ture, na roto i te tahi faahou uiraa, « e aha tei papa‘ihia i roto i te ture ra ? »

Pahono papû atura teie taata i teie nau faaueraa rahi e piti : « E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa e ma to varua’toa, e ma to puai atoa, e ma to mana‘o atoa ia hope, e aroha ho‘i oe i to taata tupu mai te aroha ia oe iho na ».

Ma te haamauruuru ia’na ua parau atu te Mesia, « e ora oe ia na reira » (Luka 10:25–28).

Tei roto i teie na faaueraa e piti te aa no te ora mure ore, te oraraa mai to te Atua te huru, te ora o ta tatou e imi nei. Te parau nei te mau papaʻiraa moʻa e, « te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei » (Mataio 22:40). Here i te Atua e here i to taata tupu. E haere amui raua ; aita e faataa-ê-raa. Ia hi‘ohia to raua auraa teitei roa a‘e, hoê â ïa auraa. E e mau faaueraa ho‘i ta tatou tata‘itahi e nehenehe e ora.

E nehenehe e hi‘o i te pahonoraa a Iesu i te haapii ture mai te ofa‘i hi‘opo‘a a te Fatu. I te tahi atu taime ua parau oia e, « o outou i na reira i te hoê taea‘e iti ha‘iha‘i roa i roto i tau mau taea‘e nei, ua na reira ïa outou ia‘u » (Mataio 25:40). E riro Oia i te faito i to tatou pûpûraa no’na i ni‘a i te faito o to tatou here e te taviniraa i to tatou taata tupu. E aha te tapa‘o ta tatou e vaiiho nei i ni‘a i te ofa‘i hi‘opo‘a a te Fatu ? E mau taata tupu maitai mau anei tatou ? Te faaite ra anei te hi‘opo‘araa e, e auro 24-karat tatou e aore râ, e nehenehe anei e itehia te auro haavare ?7

2

Ua haapii te Faaora ia tatou ia here i te mau taata atoa, mai te mau taata atoa eita paha e mea ohie ia here atu.

Mai te huru ra te vai ra to’na otoheraa i mua i teie uiraa a te Fatu, ua imi taua haapii ture nei ia ape i te faahaparaa na roto i te aniraa, « o vai ho‘i to’u taata tupu ? » (Luka 10:29).

E ti‘a roa ia tatou ia mauruuru e a muri noa’tu no teie uiraa, inaha tei roto i te pahonoraa a te Faaora te hoê o te mau parabole faufaa rahi a‘e e te au roa a‘e, tei tai‘ohia e tei faaroohia, faahou e faahou â :

« Te hoê taata no Ierusalema i te haereraa i Ieriko, roohia ihora i te feia eia haru, taratarahia ihora ta’na ahu e ratou, e paruparu ihora oia, haere atura faaru‘e ihora ia’na, ua fatata i te pohe.

« Ua haere noa maira te hoê tahu‘a na taua e‘a ra, e ite atura oia ia’na, faahahau ê atura, na te tahi pae e‘a’tura i te haere.

« E te hoê ati Levi ho‘i i te haerea na taua e‘a ra, e fatata maira taua vahi ra, e ite atura ia’na, ohipa ê atura na te tahi pae e‘a.

« Te hoê taata râ no Samaria i haere noa i to’na haerea, e tae atura i taua vahi ra, e ite atura oia ia’na, aroha’tura ;

« Haere atura i piha‘i iho, ua ninii ihora i te hinu e te uaina i roto i te mau puta no’na ra ; vehi ihora, e haaparahi atura ia’na i nia i tana iho puaa aratai atura ia’na i te fare tipaeraa, utuutu atura ia’na.

« A ao a‘era, ia haere ê oia ra, ua rave a‘era oia i e piti moni veo, tuu atura i te taata fare ra, na ô atura ia’na, e utuutu oe i teie nei taata, e ia riro atoa ta oe ra moni, na’u ïa e hopoi atu i te hoo ia oe ia ho‘i mai au ra » (Luka 10:30–35).

Ei reira, ui a‘era Iesu i te haapii ture, « o vai te taata tupu i to oe mana‘oraa i taua na taata tootoru ra, i te taata i roohia i te feia eia haru ra ? » (Luka 10:36). I te reira taime, te toro maira te Fatu i te ofa‘i hi‘opo‘a i te huru keresetiano. Te ani nei Oia ia tuuhia to tatou tapa‘o i ni‘a i te reira.

Titauhia i te tahu‘a e te ati Levi i roto i te parabole a te Mesia ia haamana‘o i te mau titauraa o te ture : « Eiaha oe e hi‘o mata noa i te asini a to taea‘e, e te bovi, i te ma‘iriraa i te e‘atia, a faaru‘e noa’i, e rave atoa râ oe e oia’toa a faati‘a faahou ai i ni‘a ra » (Deuteronomi 22:4). E mai te mea e puaatoro ra, e aha atoa’tu ïa te titauraa ia hinaaro ia tauturu i te hoê taea‘e i roto i te ati. Teie râ ta Elder James E. Talmage i papa‘i, « e mea ohie te mau mana‘o aperaa [i te ohipa e rave] ia itehia mai ; e oteo ohie noa mai ratou ma te aere roa mai te aihere ra te huru na te pae puromu » (Jesus the Christ, 3d ed., Salt Lake City: The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 1916, api 431).

Ua horo‘a mai te taata Samaria ra i te hi‘oraa no te here mau o te taata keresetiano. Ua aroha oia ; ua haafatata mai oia i te taata ta te eia i haapêpê ma te taamu i to’na mau vahi pêpê. Ua hopoi oia ia’na i roto i te fare tipaeraa, ua aupuru ia’na, aufau i te mau haamau‘araa, e pûpû hau atu i tei titauhia no to’na maitai. E aamu teie no te here o te hoê taata tupu i to’na taata tupu.

Te faahiti nei te hoê parau tahito e, te taata « tei pu‘ohuhia ia’na ana‘e iho, e pu‘ohu naʻinaʻi roa ïa te oti mai ». E rave‘a to te here ia faariro i te hoê pu‘ohu na‘ina‘i e mea aano. Te taviri, o te hereraa ïa i to tatou taata tupu, mai te taata tupu atoa eita paha i te mea ohie ia here atu. Titauhia ia haamana‘o tatou e, noa’tu â na tatou e faataa i to tatou mau hoa, na te Atua râ i faataa i to tatou mau taata tupu—i te mau vahi atoa. Eiaha te here ia ta‘oti‘ahia ; eiaha tatou e faahu‘a i to tatou mana‘o faatura. Ua parau te Mesia, « o tei aroha mai ia outou, o ta outou ïa e aroha’tu, eaha ta outou utua i reira ? E ere anei te na reira atoa nei te mau telona ? (Mataio 5:46).8

Hōho’a
te mau tamuta e faanehenehe ra i te tima

E riro te Fatu « i te faito i to tatou pûpûraa no’na i ni‘a i te faito o to tatou here e te taviniraa i to tatou taata tupu ».

3

E ti‘a ia tatou ia here e ia tavini ia vetahi ê i roto i to ratou mau ati.

E rata ta Iosepha Semita i papa‘i i te Feia Mo‘a, tei piahia i roto i te Messenger and Advocate, no ni‘a i te parau tumu no te hereraa i te tahi e te tahi, ia faati‘amâhia te taata i mua i te Atua. Ua papa‘i oia :

« Te mau taeaʻe :—E hopoi‘a tei titauhia i te Feia Mo‘a atoa ia horo‘a hua i to ratou mau taea‘e—ia here noa te tahi i te tahi, e ia tauturu te tahi i te tahi. No te faati‘amâ ia tatou i mua i te Atua, e mea ti‘a ia tatou ia here te tahi i te tahi : e ti‘a ia tatou ia upooti‘a i te ino ; e ti‘a ia tatou ia hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ati, e e ti‘a ia tatou ia tia‘i maitai ia tatou iho, eiaha ia viivii i teie nei ao : inaha e tahe mai teie mau viretu mai roto mai i te pape pihaa rahi o te haapa‘oraa faaroo mau. No te haapuai i to tatou faaroo na roto i te tuuraa i te mau maitai atoa e faanehenehe i te mau tamarii haamaitaihia a Iesu, e nehenehe ta tatou ia pure i te pu‘e tau no te pure ; e nehenehe ta tatou e here i to tatou taata tupu mai ia tatou atoa nei, e ia vai haapaʻo maitai i roto i te ati, ma te ite e, e utu‘a maitai rahi a‘e ta ratou i roto i te basileia o te ra‘i ra. Auê ïa tamahanahanaraa ! Auê ïa haapoupouraa ! Ia ora na vau i te ora o tei parau tiʻa, e ia faautu‘ahia mai au mai te au i te reira ! » (Aamu o te Ekalesia, 2:229).

Titauhia teie na viretu e piti, te here e te taviniraa, no te riro tatou ei taata tupu maitai e ia itehia mai ia tatou te hau i roto i to tatou oraraa. E mea papû roa e, tei roto te reira i te aau o Elder Willard Richards. A parahi ai ratou i te fare tape‘araa no Carthage, i te avatea o te maratiri o Iosepha e o Hairamu, ua tuu te tia‘i i te mana‘o e, e mea maitai a‘e ia haere i roto i te piha auri. Ua fariu Iosepha i ni‘a ia Elder Richards ma te ui, « ia haere matou i roto i te piha auri, e haere atoa mai oe ? »

E pahonoraa no te here ta Elder Richard i horo‘a : « E te taea‘e Iosepha, e ere na oe i ani mai ia’u ia haere na roto i te anavai e o outou—e ere na oe i ani mai ia’u ia haere mai i Carthage nei e o outou—e ere na oe i ani mai ia’u ia haere mai i te fare tape‘araa e o outou—e te mana‘o ra oe e faaru‘e au ia outou i teie nei ? E parau’tu râ vau ta’u e rave ; mai te peu e faahapahia oe i te pohe târî no te hara ‘orurehau’, o vau ïa te pohe târî ei mono no oe, ia vaiihohia oe ia haere ».

E ti‘a ia parau e, e horuhoru rahi te aau e te mana‘o i tera taime a pahono ai Iosepha, « eita râ e ti‘a ia oe ».

Ei reira noa te pahonoraa papû a Elder Richards, « e na reira vau » (hi‘o B. H. Roberts, A Comprehensive History of the Church, 2:283).

Peneia‘e ua hau atu te tamataraa a Elder Richards i ta te rahiraa o tatou e faaruru atu : te tamataraa no te auahi eiaha râ no te ofa‘i hi‘opo‘a. Mai te peu noa’tu râ e anihia mai ia tatou, e riro anei tatou i te tuu atu i to tatou ora no to tatou utuafare ? To tatou mau hoa ? To tatou taata tupu ?

Ua riro te ofa‘i hi‘opo‘a no te aroha ei faito no to tatou ti‘araa pĭpĭ ; e faito te reira no to tatou here i te Atua, e to tatou here i te tahi e te tahi. E riro anei tatou i te vaiiho i te tapa‘o no te auro mau e aore râ, mai ta te tahu‘a e te ati Levi i rave, e horo tatou i te tahi atu pae ?9

4

Titauhia ia tatou ia haere papû atu â na te e‘a no te aroha ta Iesu i faaite mai.

I roto i te hoê a‘oraa faufaa rahi i mua i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i Nauvoo, hoê noa matahiti na mua’tu teie ohipa oto rahi e te oioi no te maratiri, ua parau te peropheta Iosepha Semita :

« Mai te peu ua hinaaro tatou e haapapû e e atuatu i te here o vetahi ê, e ti‘a ïa ia tatou ia here ia vetahi ê, e tae noa’tu i to tatou mau enemi mai to tatou atoa mau hoa … E ti‘a i te mau keresetiano ia faaea i te mârô e i te aro te tahi i te tahi, ia atuatu râ i te mau parau tumu no te tahoêraa e te hoaraa i roto ia ratou » (History of the Church, 5:498–99).

E parau a‘o faahiahia te reira no teie nei e no mutaa ra atoa. Titauhia i roto i te ao ta tatou e ora nei, ati a‘e i to tatou fare e aore râ i te atea-ê-raa, titauhia te evanelia a Iesu Mesia. O te reira ana‘e te rave‘a e ite mai to te ao i te hau. Titauhia ia tatou ia vai marû a‘e te tahi i te tahi, hamani maitai a‘e te tahi i te tahi. Titauhia ia tatou eiaha ia riri vave noa, ia tauturu oioi atu râ. Titauhia ia tatou ia toro i te rima faahoa ma te pato‘i i te rima faautu‘a. Ei haapotoraa, titauhia ia tatou ia here te tahi i te tahi i te here mau o te Mesia, i te aroha mau e te aroha faanâ, e ia titauhia te reira, ia heva atoa ïa e tei mauiui, inaha o te reira ho‘i te huru here o te Atua ia tatou.

I roto i ta tatou mau pureraa haamoriraa, te himene pinepine nei tatou i teie himene iti tei papa‘ihia te mau parau e Susan Evans McCloud. E faahaamana‘o atu vau i te tahi mau irava ?

Here au ia oe Iesu,

Pee au na te e‘a,

Tauturu ia vetahi ê,

Ia roaa te puai …

O vai au ia haavâ’tu

E taata hara vau ?

Te vai ra te oto mau

i roto (i) te aau marû …

Turu vau (i) to’u taea‘e

Aupuru i te feia.

Mauiui e rohirohi

Aroha vau ia ratou.

Turu vau (i) to’u taea‘e

Pee au ia Oe.

(Te mau himene, 1985, n°131).

Titauhia ia tatou ia haere papû atu â e ma te aroha rahi atu â i te e‘a ta Iesu i faaite mai. Titauhia ia tatou ia « tauturu ia vetahi ê » e papû roa e, e riro tatou i te « roaa te puai ». Mai te peu e haa rahi atu â tatou no te haapii ia « aupuru i te feia », e hiti mai te mau taime eita e nehenehe e parau, no te faaohiparaa i te reira, no te faati‘a‘iaraa i te « mauiui e te rohirohi » e no te faaiteraa i te taatoaraa te « aroha ». Oia mau, e te Fatu, e ti‘a ia matou ia pee ia oe.10

5

O te aroha te hinaaro mau o te Mesia, e ore roa ïa e mou.

Ua parau te Fatu e, « e tuu atu vau i te parau apî na outou, e aroha outou ia outou iho… O te mea teie e ite ai te taata’toa e, e pĭpĭ outou na’u, ia aroha outou ia outou iho » (Ioane 13:34–35). Teie here e ti‘a ia roaa ia tatou no to tatou mau taea‘e e tuahine o te utuafare taata nei, e o ta te Mesia i faaite no tatou tata‘itahi, o te aroha ïa e aore râ te « hinaaro mau o te Mesia » (Moro. 7:47). O teie te here tei arata‘i i te mamae e te tusia o te taraehara a te Mesia. O te tupua‘i mou‘a teitei roa a‘e e ra‘ehia e te taata nei na reira atoa te faaiteraa hohonu roa a‘e no te aau taata nei

… Ua hau atu te aroha i te tahi o te mau viretu atua. Na te reira e faataa ê i te haamataraa e te hopea o te faanahoraa o te faaoraraa. Ia mou te mau mea atoa, e ore ïa te aroha—te hinaaro mau o te Mesia—e mou. O te hiro‘a atua rahi roa a‘e te reira.

Mai roto atu i te îraa o to’na aau, ua paraparau Iesu i te feia veve, tei taahihia i raro, te mau vahine ivi, te mau tamarii rii ; i te feia faaapu e te feia ravaai, e ratou atoa tei tia‘i i te mau puaaniho e te mau mamoe ; i te feia ê e te ratere, te taata moni, te taata mana politita, mai te mau Pharisea e te mau papa‘i parau au ore. Ua tavini Oia i te feia veve, tei po‘ia, tei ere e te feia ma‘i. Ua haamaitai Oia i te pirio‘i, te mata ru‘i, te turi e te vai atura te mau taata huma. Ua tiahi Oia i te mau demoni e te mau varua iino tei faatupu i te ma‘i roro e te ma‘i manava. Ua tamâ Oia ia ratou tei teimaha i raro a‘e i te hara. Ua haapii Oia i te mau haapiiraa o te here e ua faaite ho‘i, faahou e faahou â, i te taviniraa pipiri ore ia vetahi ê. Pauroa tei farii i to’na here. Pauroa tei « ho-mai-hia… ia rave i te reira, e aore roa te hoê i faaorehia » (2 Nephi 26:28). E mau faaiteraa e e mau hi‘oraa ana‘e te reira no to’na aroha oti‘a ore.

E fana‘o rahi ïa te ao ta tatou e ora nei ahani te mau tane e te mau vahine i te mau vahi atoa e faaohipa i te hinaaro mau o te Mesia, oia ho‘i te hamani maitai, te marû e te haehaa. Aita ïa e faahinaaroraa e te te‘ote‘o. Aita ïa e ohipa pipiri inaha aita e titauraa i te faaho‘iraa. Aita ïa e faaitoito i te ino e te hinaaro i te ino, eita atoa e oaoa i te ohipa iino ; aita e faahua paieti, aita e tairoiro, e aita e hamani ino. E pato‘i ïa te reira ia turu i te parau tâhito, te ohipa faufau, te hamani-ino-raa e aore râ te ti‘avarûraa te taata mai roto atu i te pŭpŭ sotiare. E faaitoito ïa i te mau taata eê ia ora amui na roto i te here keresetiano ma te hi‘o ore i te ti‘aturiraa pae faaroo, te nunaa taata, te fenua, te faito moni, te faito ite e aore râ te ta‘ere.

I faaue na ho‘i te Faaora ia tatou ia here i te tahi e te tahi mai ta’na i here ia tatou ; ia faaahu ia tatou iho i « te ruuruu o te aroha » (PH&PF 88:125), mai ta’na i faaahu ia’na iho. Te piihia nei tatou ia tamâ i to tatou mau mana‘o roto, ia taui i to tatou aau, ia faahoho‘a i ta tatou mau ohipa rapae e to tatou hoho‘a rapae i te mea ta tatou e parau nei te ti‘aturi ra tatou e te mana‘o ra tatou i roto ia tatou. E ti‘a ia tatou ia riro ei mau pĭpĭ mau na te Mesia.11

6

Te hereraa ia vetahi, « e rave‘a maitai hope ».

Ei taure‘are‘a, ua parau te taea‘e Vern Crowley e, ua haapii oia i te hoê mea no ni‘a i te haapiiraa faufaa rahi ta te peropheta Iosepha i haapii i te feia moʻa matamua i Nauvoo, a parau ai oia ia « here ia vetahi ê, e tae noa’tu i to tatou mau enemi mai to tatou mau hoa ». E haapiiraa maitai teie no tatou paatoa.

I te ma‘iraahia to’na metua tane, ua amo Vern Crowley i te hopoi‘a no te faatereraa i te ohipa vavahiraa pereoo a te utuafare, noa’tu â e ahuru ma pae noa matahiti to’na. Ua punu rii te tahi mau taata hoo i teie taure‘are‘a, e ua mo‘e atoa te tahi mau tuhaa pereoo i roto i te pô. E riri rahi to Vern e ua tapu roa oia ia haru mai i te taata eia no te faaite maitai’tu e aha ta’na e rave ia’na. E tahoo iti rahi to’na.

E ua maitai rii mai to’na metua tane, te hahaere ra Vern e hi‘o haere i te ‘aua i te hoê pô, i te taime opaniraa. Ua fatata atoa i te poiri roa. I te hoê pae atea o te ‘aua, ua haru a‘era to’na mata i te hoê taata te rave ra i te hoê tuhaa matini na tera pae muri o te ‘aua. Horo a‘era oia mai te hoê ma‘ona te huru e haru mai nei i teie taata eia, e taure‘are‘a. To’na mana‘o matamua, oia ho‘i e hue maitai atu i to’na riri na roto i te ruturaa ia’na e huti atu ai i te piha toro‘a no te taniuniu i te muto‘i. E ere te riri iti rahi e te tahoo i roto i to’na aau i tera taime. Ua noaa ia’na teie taata eia, e e tote maitai oia.

I tera iho taime, te tae maira te metua tane o Vern, tuu atura to’na rima paruparu e te ma‘ima‘i i ni‘a i te tapono o ta’na tamaiti, parau ihora, « e riri iti rahi to oe e Vern. Vaiiho mai na oe na’u e haapa‘o i te reira ? » Haere a‘era oia i te taure‘are‘a eia ra e tuu atura i to’na rima i ni‘a i to’na tapono, hi‘o a‘era i roto i to’na mata i te tahi taime, e parau atura, « Tamaiti, a faaite mai na no te aha oe i rave ai i teie ohipa ? No te aha oe i tamata ai i te eia i teie ‘transmission’ pereoo ? » Ei reira haere atura raua i te piha toro‘a ma te rima o Crowley tane i ni‘a i te tapono o teie tamaiti, ma te uiui noa i teie taure‘are‘a i te fifi o to’na pereoo. I te tapaeraa’tu raua i te piha toro‘a, ua parau ihora te metua tane, « i to’u mana‘o, ua ino te ‘embrayage’, te reira te fifi ».

I to’na pae, ua ama roa ïa Vern i te riri. « E aha pai ia ta’na ‘embrayage’ ? », ua mana‘o oia. « Taniuniu ana‘e i te muto‘i, ua oti ïa ohipa ». Ua tamau noa râ to’na metua tane i te paraparau. « Vern, haere e tii mai i te hoê ‘embrayage’. E a rave atoa mai i te tahi ‘roulement’ na’na. E te hoê ‘plateau pression’ atoa. E oti ïa teie ohipa i te tâtâîhia ». Horo‘a’tura te metua tane i teie mau ohipa atoa i teie taure‘are‘a tei tamata i te eia ia ratou ma te parau e, « tera. E teie atoa te ‘transmission’. Aita e faufaa e eia, e taure‘are‘a. E ani oe. Te vai ra te rave‘a no te mau fifi atoa. E tauturu mai ihoa te taata ».

Ua parau mai te taea‘e Vern Crowley e, ua haapii oia i te hoê haapiiraa morohi ore no te here i tera mahana. Ua ho‘i pinepine mai teie taure‘are‘a i muri iho. E na roto i to’na iho hinaaro, maa tuhaa i te ava‘e hoê, ua aufau oia i te mau ohipa atoa ta Vic Crowley i horo‘a no’na, e tae noa’tu te ‘transmission’. E a ho‘i noa mai ai oia, ua ani oia ia Vern no te aha to’na metua tane i riro ai mai te reira te huru e no te aha oia i na reira ai ia’na. Ua parau a‘era Vern no ni‘a i te mau ti‘aturiraa a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e te rahi o to to’na metua tane here i te Fatu e i te taata. E i te hopea, ua bapetizohia teie taata eia. I parau ai Vern i muri iho e, « e mea fifi rii i teie nei ia faaite atu i to’u mana‘o i tera ra taime, i te tupuraa tera ohipa. E taure‘are‘a noa ho‘i au i tera taime. Ua noaa ia’u te taata eia. E te faautu‘a ra vau ia’na i te utu‘a rahi roa ino. Ua haapii mai râ to’u metua tane i te tahi rave‘a ê ».

Te tahi rave‘a ê ? Te tahi rave‘a maitai a‘e ? Te tahi rave‘a teitei a‘e ? Te tahi rave‘a maitai hope ? Auê ïa te apî rahi i roto i te ao ahani ua roaa mai teie haapiiraa rahi faahiahia ? Mai ta Moroni i parau :

« No reira, o te faaroo e, te vai ra te Atua, e ti‘a ïa ia tia‘i ratou i te hoê ao maitai roa …

I te maitai o ta’na Tamaiti ra, ua faaineine te Atua i te hoê rave‘a maitai [hope] » (Etera 12:4, 11).12

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • E aha ta te peresideni Hunter e parau ra ia parau oia i na faaueraa rahi e piti ei « ofa‘i hi‘opo‘a a te Fatu » ? (A hi‘o i te tuhaa 1). A feruri e nahea outou i te pahono i te mau uiraa a te peresideni Hunter i te hopea o te tuhaa 1.

  • A hi‘o faahou i te faati‘araa a te peresideni Hunter no ni‘a i te parabole no te taata maitai no Samaria (a hi‘o i te tuhaa 2). E aha ta tatou e nehenehe e apo mai i roto i teie mau haapiiraa no ni‘a i te hereraa i to tatou taata tupu ? Nahea tatou i te faarahi atu â i to tatou here no te mau taata « eita paha e mea ohie ia here atu ».

  • I roto i te tuhaa 3, te haapii nei te peresideni Hunter e, e ti‘a ia tatou ia here e ia tavini ia vetahi ê i roto i to ratou mau taime ati. Nahea outou i te haamaitairaahia maoti te tahi taata tei here e tei tavini ia outou i roto i te taime ati ?

  • A feruri maite i te mau parau a te peresideni Hunter no ni‘a i te peeraa i te hi‘oraa o te Faaora no te aroha (a hi‘o i te tuhaa 4). Nahea e nehenehe ai ia tatou ia faatupu i te here rahi a‘e no vetahi ê ? E aha te tahi mau rave‘a no te faaite puai atu â i to tatou here ?

  • I roto i te tuhaa 5, ua tapura te peresideni Hunter i te tahi mau rave‘a ta te Mesia i faaohipa no te faaite i To’na here. I te hea taime outou i te iteraa i te here o te Faaora i roto i to outou oraraa ? E aha te mau haamaitairaa tei tae mai a « faaohipa [ai outou] i te hinaaro mau o te Mesia » ?

  • E aha ta tatou e nehenehe e apo mai i roto i te aamu o Vern Crowley ta te peresideni Hunter i faati‘a mai ? (A hi‘o i te tuhaa 6). Nahea tatou i te mono i te mana‘o « riri iti rahi e te tahoo » ei mana‘o aroha ? E aha te mau ohipa i tupu i roto i to outou oraraa tei tauturu ia outou ia haapii e, ua riro te aroha ei « rave‘a maitai hope » ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mataio 25:31–46 ; 1 Korinetia 13 ; Ephesia 4:29–32 ; 1 Ioane 4:20 ; Mosia 4:13–27 ; Alama 34:28–29 ; Etera 12:33–34 ; Moroni 7:45–48 ; PH&PF 121:45–46

Tauturu haapiiraa

« Te faaohiparaa i ni‘a i te mea o ta oe i haapii, e hopoi mai te reira i te faahauraa no te maramarama e ti‘a i te vairaa (a hi‘o Ioane 7:17) » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 21). E feruri outou i roto ia outou iho nahea i te faaohiparaa i te mau haapiiraa i te fare, i te ohipa e i roto i ta outou mau hopoi‘a i roto i te Ekalesia.

Te mau nota

  1. « The Gifts of Christmas », Ensign, Titema 2002, 18.

  2. John S. Welch, I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 119.

  3. Betty C. McEwan, « My Most Influential Teacher », Church News, 21 no tiunu 1980, 2.

  4. Carolyn Sessions Allen, i roto i « Loved by All Who Knew Him: Stories from Members », Ensign, Eperera 1995, 20.

  5. I roto Thomas S. Monson, « President Howard W. Hunter: A Man for All Seasons », 33.

  6. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 185.

  7. « The Lord’s Touchstone », Ensign, Novema 1986, 34.

  8. « The Lord’s Touchstone », 34–35.

  9. « The Lord’s Touchstone », 35.

  10. « A More Excellent Way », Ensign, Me 1992, 61.

  11. « A More Excellent Way », 61–62.

  12. « A More Excellent Way », 61.