Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13: Te hiero—Te taipe rahi no to tatou ti‘araa melo


Pene 13

Te hiero—Te taipe rahi no to tatou ti‘araa melo

« O teie te hinaaro hohonu roa o to‘u aau, o te iteraa e, ua ti‘amâ te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia no te tomo i roto i te hiero ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

E melo haapaʻo maitai te metua vahine o Howard W. Hunter i roto i to’na oraraa taatoa, aita râ to’na metua tane i bapetizohia e tae noa’tu i te 19raa o to’na matahiti. Te tahi matahiti i muri mai, a riro ai Howard ei peresideni tĭtĭ i Kalifornia, ua tere te mau melo o te tĭtĭ i te hiero no Mesa Arizona no te rave i te ohipa hiero. Hou a haamata ai te tuhaa pureraa, ua ani te peresideni hiero ia’na ia paraparau rii i mua i te mau taata tei putuputu i roto i te piha pureraa. E mahana fanauraa te reira no te peresideni Hunter, 46 matahiti to’na i tera taime. Ia tae i te hoê mahana, ua papa‘i oia no ni‘a i teie ohipa :

« A paraparau ai au i mua i te amuiraa… ua tomo mai to’u metua tane e to’u metua vahine i roto i te piha ma te ahuhia i te ahu uouo. Aita vau i ite rii a‘e te faaineine ra to’u metua tane no to’na mau haamaitairaa hiero, ua faaitoito noa râ to’u metua vahine ia’na e rave rahi taime. No te huehue o to’u mana‘o aita i roaa ia’u ia paraparau faahou. Ua tapiri mai te peresideni Pierce [te peresideni hiero] i to’u pae e ua faataa atura i te tumu no te oreraa vau i paraparau faahou. I tera ra po‘ipo‘i, i te taeraa mai to’u metua tane e metua vahine i te hiero, ua ani raua i te peresideni hiero eiaha e faahiti i to raua taeraa mai no te faariro i te reira ei tao‘a faahitimahuta no to’u mahana fanauraa. E mahana fanauraa teie eita roa e mo‘ehia ia’u inaha i tera mahana, ua farii raua i to raua oro‘a hiero e ua ite mata roa’tu vau i to raua taatiraa, e i muri iho ua taatihia vau ia raua ».1

E 40 ti‘ahapa matahiti i muri iho, i te taime a puhara ai Howard W. Hunter i ta’na parau matamua ei Peresideni no te Ekalesia, ua riro te hoê o ta’na mau poro‘i matamua i te mau melo te imiraa i te mau haamaitairaa o te hiero ma te pûpûraa rahi ia ratou iho.2 E ua tamau oia i te tura‘i i te reira parau i roto i ta’na taviniraa ei Peresideni. I te paraparauraa’tu oia i ni‘a i te mahora no te hiero no Nauvoo i te ava‘e tiunu 1994, ua parau oia :

« I te omuaraa o teie ava‘e, ua haamata vau i ta’u tau taviniraa na roto i te faaiteraa i to’u hiaai rahi ia rahi atu â te mau melo o te Ekalesia ia ti‘amâ no te hiero. Mai te tau o [Iosepha Semita], ua riro te vairaa te mau melo ti‘amâ e tei farii i te oro‘a hiero ei taviri no te patu i te basileia na te ao taatoa nei. Na te vai-ti‘amâ-raa no te hiero e haapapû mai e, ua au to tatou oraraa i te hinaaro o te Fatu, e ua au maitai tatou no te farii i Ta’na arata‘iraa i roto i to tatou oraraa.3

Tau ava‘e i muri iho, i te ava‘e tenuare 1995, ua haamo‘a te peresideni Hunter i te hiero no Bounetifula i Utah, o ta’na ïa ohipa hopea i mua i te huiraatira. I roto i te pure haamo‘araa, ua ani oia i te mau haamaitairaa o te hiero ia faatao‘a mai i te oraraa o te mau feia atoa e tomo atu i roto :

« Te pure haehaa nei matou ia oe, ia farii mai oe i teie fare e ia vai ta oe mau haamaitairaa i ni‘a i te reira. A tuu mai i to varua no te arata‘i i te mau taata atoa e faatere i te mau oro‘a i reira, ia vai tamau noa te mo‘araa o te mau piha atoa. Ia riro te mau taata atoa e tomo mai, ei taata rima mâ e te aau mâ. Ia patuhia to ratou faaroo e ia reva’tu ratou ma te mana‘o hau, ma te arue i to i‘oa mo‘a …

« Ia riro teie fare ei fare faatupu i te varua hau i roto i te mau taata atoa e hi‘o mai i to te reira hanahana, i te feia ihoa râ e tomo mai i roto no to ratou iho mau oro‘a mo‘a e no te rave atoa i te ohipa no tei herehia e ratou i ô mai i te paruru. Ia putapu ratou i to here e to aroha hanahana. Ia fana‘o to ratou reo i te parau mai to te Salamo i tahito ra, ‘E parau maitatai ta taua i paraparau ra ; e ua hahaere atoa i te fare o te Atua ra’.

« A haamo‘a ai matou i teie fare mo‘a, e haamo‘a faahou atoa matou i to matou iho oraraa ia oe na e i ta oe na ohipa ».4

Hōho’a
Hiero no Mesa Arizona

Te hiero no Mesa Arizona i reira te peresideni Howard W. Hunter i te taatiraahia i to’na na metua i te matahiti 1953

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te faaitoitohia nei tatou ia faati‘a i te hiero ei taipe rahi no to tatou ti‘araa melo.

I te taime o to’u piiraahia i teie toro‘a mo‘a [Peresideni o te Ekalesia], ua faataehia’tu te hoê parau aniraa i te mau melo atoa o te Ekalesia ia faati‘a i te hiero o te Fatu ei taipe rahi no to ratou ti‘araa melo e ei vahi hope rahi no ta ratou mau fafauraa mo‘a roa.

Ia hi‘o vau i te hiero, e haamana‘o vau i teie mau parau :

« Ua riro te hiero ei vahi haapiiraa i reira te mau parau mau no te basileia o te Atua e hohorahia ai. E vahi ho‘i no te hau i reira te mau feruriraa e faatumuhia ai i ni‘a i te mau mea o te varua a tuuhia ai te mau haape‘ape‘araa o te ao i te hiti. I roto i te hiero, e rave tatou i te fafauraa ia haapa‘o i te mau ture a te Atua ; e e parauhia mai te tahi mau parau fafau o te tae roa’tu i te mure ore mai te au i to tatou haapa‘o maitai » (The Priesthood and You, Melchizedek Priesthood Lessons—1966, Salt Lake City : The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 1966, api 293).

Na te Fatu iho, i roto i Ta’na mau heheuraa ia tatou, i rave i te hiero ei taipe rahi no te mau melo o te Ekalesia. A feruri i te mau peu e te mau ohipa parau-ti‘a ta te Fatu i horo‘a ia tatou ei avei‘a a horo‘a ai Oia i teie parau a‘o i te feia mo‘a no Kirtland na roto i te peropheta Iosepha Semita a faaineine ai ratou i te patu i te hoê hiero. Te vai mana noa ra teie parau a‘o :

« A haamau na ia outou iho ; a faaineine i te mau mea atoa e hinaarohia ra ; e a haamau i te hoê fare, oia ei fare no te pure, ei fare no te haapaeraa maa, ei fare no te faaroo, ei fare no te haapiiraa, ei fare no te hanahana, ei fare no te haapa‘o, ei fare ho‘i no te Atua » (PH&PF 88:119). O te reira mau anei te mau peu e te mau ohipa ta tatou e faaite nei, no te taata ta tatou e hiaai nei e e imi nei ho‘i ia riro ? …

No te faariro papû i te hiero ei taipe no tatou, e mea ti‘a ïa ia tatou ia hiaai ia tupu te reira. E mea ti‘a ia tatou ia ora ma te ti‘amâ no te tomo i roto i te hiero. E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa a to tatou Fatu. Ahani e, e nehenehe ta tatou e faahoho‘a i to tatou oraraa i ni‘a i te Fatu, e ia rave i Ta’na mau haapiiraa e To’na hi‘oraa ei hoho‘a tumu no tatou iho, eita ïa tatou e taupupu i roto i te riroraa ei feia ti‘amâ no te haere i te hiero, i te riroraa ho‘i ei feia haapa‘o i roto i te mau mea atoa o te oraraa, inaha, e riro tatou i te fafau ia tatou i te hoê noa faatureraa e ti‘aturiraa mo‘a. I te fare anei e aore râ i te makete, a haere ai i te haapiiraa e aore râ a maoro atu te reira i te hoperaa, a ohipa otahi ai tatou e aore râ na muri i te tahi naho‘a rahi, e vai papû noa to tatou avei‘a e e ite-maitai-noa-hia ta tatou mau faatureraa.

Te haapa‘oraa i ta tatou mau ture, te oraraa ma te parau ti‘a e te faaroo e mai te au i to tatou ti‘aturiraa—o tera ïa te mea faufaa. Te pûpûraa ia tatou iho i te ture mau—i roto i to tatou iho oraraa, i to tatou fare e utuafare e i te vahi noa’tu e farerei tatou i te taata—o te reira te pûpûraa ta te Atua e titau nei ia tatou i te hopea. Te titauhia nei te fafauraa ia tatou iho—te fafauraa i to tatou atoa varua, ma te mau papû, ma te poihere mure ore, i te mau ture ta tatou i ite e parau mau i roto i te mau faaueraa ta te Atua i horo‘a mai. Mai te mea e haapa‘o tatou ma te faaroo i te mau ture a te Fatu, ei reira tatou e vai ti‘amâ noa ai no te hiero, e e riro mai te Fatu e To’na mau hiero mo‘a ei mau taipe rarahi no to tatou ti‘araa pĭpĭ e O’na.5

2

E ti‘a ia tatou tata‘itahi ia tutava no te faati‘amâ ia tatou no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero.

Te hinaaro hohonu roa o to‘u aau o te iteraa ïa e, ua ti‘amâ te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia no te tomo i roto i te hiero. E mauruuru roa mai te Fatu mai te mea e, e ti‘amâ te melo paari tata‘itahi no te farii—e no te mau noa—i te hoê parau faati‘a mana no te hiero. Te mau mea e ti‘a ia rave e o te ore e ti‘a ia rave no te faati‘amâ ia tatou no te hoê parau faati‘a no te hiero, o te mau mea iho ïa e horo‘a mai i te oaoa, ia tatou e i to tatou utuafare.6

Ua faataa maitai to tatou Metua i te Ao ra e, te taata e tomo i roto i te hiero, e taata mâ ïa e e taata tei matara te mau hara o te ao nei. Ua parau oia e, « e mai te mea e faati‘a mai ta’u mau taata i te hoê fare ia’u nei i roto i te i‘oa o te Fatu, e e ore roa ho‘i e faati‘a i te hoê mea viivii ia tomo i roto i te reira, ia ore ho‘i te reira ia haaviiviihia ra, e faaea to’u hanahana i ni‘a i te reira… Tera râ mai te mea e haaviiviihia te reira e ore roa vau e tomo i roto i te reira, e e ore roa to’u hanahana e vai i reira ; no te mea e ore roa vau e tomo i roto i te mau hiero mo‘a ore » (PH&PF 97:15, 17).

E maere paha outou ia ite e, na te Peresideni o te Ekalesia i tuurima i te mau parau faatiʻa atoa o te hiero na mua a‘e. Tera te faito mana‘o o te mau peresideni i te matamua ra no ni‘a i te ti‘amâraa no te tomo i roto i te hiero. I te matahiti 1891, ua tuuhia te reira hopoi‘a i ni‘a i te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ, e na ratou atura e uiui ia outou i te tahi mau uiraa no ni‘a i to outou ti‘amâraa ia mau i te hoê parau faatiʻa no te hiero. E ti‘a ia outou ia ite i te mea e titauhia no te mau i te hoê parau faatiʻa no te hiero.

Ia ti‘aturi outou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai hoʻi Ia ti‘aturi outou e, na raua teie ohipa mo‘a e te hanahana. Te faaitoito nei matou ia outou ia ohipa i te mau mahana atoa no te patu-faarahi-raa i to outou iteraa papû no ni‘a i to tatou Metua i te Ao ra e i te Fatu o Iesu Mesia. Te Varua e parahi mai, o te Varua Maitai ïa e faaite papû mai ia outou i te papûraa o te reira. I muri iho, i roto i te hiero, e haapii rahi mai outou no ni‘a i te Atuaraa na roto i te mau haapiiraa e te mau oro‘a tei heheuhia mai.

Ia paturu outou i te mau hui mana faatere rahi e te feia faatere o te Ekalesia i to outou vahi. A afa‘i faatuea ai outou i te rima i ni‘a a faahitihia ai te i‘oa o te feia faatere, te faaite nei outou e, e paturu outou ia ratou i roto i ta ratou mau hopoi‘a e i roto i te mau parau a‘o ta ratou e horo‘a mai ia outou.

E ere te reira i te ohipa faahanahanaraa i te feia ta te Fatu i pii i te peresideniraa. Aita, e ohipa fa‘iraa te reira i te mea e, ua pii te Atua i te mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau, e te tahi atoa mau hui mana faatere rahi. E fafauraa te reira ia outou iho i te mea e, e pee outou i te mau arata‘iraa e tae mai na roto i te mau ti‘a peresideni o te Ekalesia. E na reira atoa, ia vai noa to outou mana‘o faatura i te episekopo e te peresideni tĭtĭ e te tahi atoa mau feia faatere o te Ekalesia. Aita te paturu-ore-raa i te feia tei haamanahia e tu‘ati i te taviniraa i roto i te hiero.

Ia vai mâ outou i te pae morare no te tomo i roto i te hiero. Te titau nei te ture no te viivii-ore ia haapae outou i te ta‘oto i te tahi atu taata maori râ i ta outou iho tane aore râ vahine faaipoipo. Te faaitoito taa ê nei matou ia outou ia paruru ia outou iho i te mau umeraa a Satane ia haaviivii ia outou i te pae morare.

Ia hi‘o papû outou e, aita roa’tu e mea i roto i to outou auraa e to outou utuafare o te ore e au i te mau haapiiraa a te Ekalesia? Te faaitoito taa ê nei matou i te [feia apî] ia haapa‘o i te parau a [to ratou] mau metua ma te parau tiʻa. Ia vai ara noa te mau metua i te haapapûraa e, ua au to ratou auraa e te mau melo o te utuafare i te mau haapiiraa o te evanelia e eiaha roa’tu e faaô i roto i te ohipa hamani-ino-raa e te aupuru-ore-raa.

No te tomo i roto i te hiero, e ti‘a ia outou ia vai haavare ore i roto i ta outou atoa mau ohipa e vetahi ê. Ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e titauraa mo‘a ta tatou ia ore roa’tu e haavare e aore râ e mana‘o ino. Te pere ra tatou i to tatou huru parau ti‘a ia ofati tatou i teie fafauraa.

No te farii i te hoê parau faatiʻa no te hiero, e ti‘a ia tatou ia tutava ia rave i ta tatou hopoi‘a i roto i te Ekalesia, ma te haere i te pureraa oro‘a, i te autahu‘araa e i te tahi atoa mau pureraa. Ia tutava atoa outou ia haapa‘o i te mau arata‘iraa, te mau ture e te mau faaueraa o te evanelia. A haapii… ia farii i te mau piiraa e te tahi atoa mau hopoi‘a e tae mai ia outou na. A faaitoito i te amui i roto i te ohipa o ta outou paroisa e amaa, e a riro ei taata e nehenehe te feia faatere e turu‘i i ni‘a iho.

No te tomo i roto i te hiero, e ti‘a ia outou ia riro ei taata aufau ti‘a i te tuhaa ahuru e ia ora i te parau paari. Ua riro teie na faaueraa, noa’tu to raua ohie ia haapii, ei faaueraa faufaa rahi i roto i to tatou tupuraa pae varua, e e mea titauhia no te haamanaraa i to tatou iho nei parau ti‘a. Te faaite ra te hoê matuturaa i roto i te mau matahiti e, te feia e haapaʻo maitai i te aufauraa i ta ratou tuhaa ahuru e o te haapa‘o i te parau paari, i te rahiraa taime, e mea haapa‘o maitai atoa ratou i roto i te mau mea atoa e au i te haereraa i te hiero mo‘a.

Eiaha te reira ia rave-‘arearea-noa-hia. E i te taime e ti‘amâ ai tatou no te tomo i roto i te hiero, e rave ïa tatou i te mau oro‘a mo‘a roa a‘e e vai ra i ni‘a i te fenua nei. E mea au maitai teie mau oro‘a e te mau mea o te mure ore.7

Hōho’a
E tane i roto i te piha toro‘a o te taata faatere no te autahu‘araa.

« Te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ… na ratou e ui ia outou i te tahi mau uiraa no ni‘a i to outou ti‘amâraa ia mau i te hoê parau faatiʻa no te hiero ».

3

E faatae mai te raveraa i te ohipa hiero i te mau haamaitairaa rahi i ni‘a i te taata e te utuafare.

Auê ïa ohipa hanahana na tatou te fana‘oraa ia haere i te hiero no to tatou iho mau haamaitairaa. E ia oti te haereraa i te hiero no to tatou iho mau haamaitairaa, auê ïa fana‘oraa hanahana ia rave i te ohipa no te feia tei faaru‘e mai na mua’tu ia tatou. Teie tuhaa o te ohipa hiero, e ohipa pipiri-ore ïa. Tera râ, i te mau taime atoa a rave ai tatou i te ohipa hiero no te tahi atu taata, te vai ra te hoê haamaitairaa o te ho‘i mai i ni‘a ia tatou. No reira eiaha tatou e maere mai te peu ua hinaaro te Fatu ia riro To’na nunaa ei nunaa itoito i te hiero …

E haere tatou eiaha no to tatou noa mau tupuna tei pohe, no teie atoa râ haamaitairaa no tatou iho ia haamori i roto i te hiero, no te mo‘araa e no te parururaa e roaa mai i roto i taua mau papa‘i tei haamo‘ahia ra. A haere ai tatou i te hiero, e haapii rahi atoa mai tatou i te opuaraa hohonu o te oraraa e te auraa no te tusia taraehara a te Fatu ra Iesu Mesia. E faariro ana‘e i te hiero, na roto i ta tatou haamoriraa i roto i te hiero e na roto i ta tatou mau fafauraa e te faaipoiporaa hiero, ei fâ rahi hope i ni‘a i te fenua nei e ei ohipa nui ia ite i te tahuti nei.8

E rave rahi ohipa e ravehia nei e tatou a haere ai i te hiero—te haapa‘o nei tatou i te mau arata‘iraa a te Fatu ia rave faaoti i to tatou iho mau oro‘a, te haamaitai nei tatou i to tatou utuafare na roto i te mau oro‘a taatiraa e te horo‘a’toa nei tatou i to tatou mau haamaitairaa ia vetahi ê na roto i te raveraa no ratou i te mea eita e roaa ia ratou. E hau atu, te faateitei nei tatou i to tatou iho mau mana‘o, ma te haafatata’tu i te Fatu, ma te faatura i te autahu‘araa e ma te haavarua i to tatou oraraa.9

Te farii nei tatou i te mau haamaitairaa pae varua a haere ai tatou i te hiero. Ei tatararaa no te huru te haereraa i te hiero e haamaitai nei i to tatou oraraa, ua parau Elder John A. Widtsoe e :

« Te horo‘a mai nei… te ohipa hiero i te hoê rave‘a no te faaoraora i to tatou ite pae varua e i to tatou puai … e matatara te hi‘oraa rahi no te mure ore i mua ia tatou i roto i te mau hiero ; e hi‘o atu tatou i te tau mai to’na haamataraa hope ore e tae atu i to’na hopearaa hopea ore ; e e hohorahia mai i mua ia tatou te ohipa no te ora mure ore. Ei reira, te taa papû ra ia’u to’u ti‘araa i roto i te mau mea o te ao nui, to’u ti‘araa i roto i te mau opuaraa a te Atua ; te roaa rahi ra to’u aravihi ia tuu ia’u i te vahi no’u, e te taa maitai ra ia’u te faufaa e te teimaha o te mau mea, te faataa e te faanaho maitai ra vau i te mau hopoi‘a mâtau e te ohie o te oraraa ia ore te mau mea iti ha‘iha‘i ia haavî ia’u e aore râ ia faanevaneva i to’u hi‘oraa i te mau mea rarahi ta te Atua i horo‘a mai » (in Conference Report, Apr. 1922, pp. 97–98).10

A feruri na i te mau haapiiraa hanahana arii i roto i te pure haamo‘araa no te hiero no te Kirtland, e pure ta te peropheta Iosepha Semita i parau e, ua horo‘ahia mai ia’na ei heheuraa. E pure te reira tei pahono-tamau-hia i ni‘a ia tatou tata‘itahi, i ni‘a ia tatou ei utuafare e i ni‘a ia tatou ei nunaa taata, maoti te mana o te autahu‘araa a te Fatu tei horo‘ahia mai ia tatou i roto i Ta’na mau hiero mo‘a.

« E i teie nei, e te Metua Moʻa e », te taparu ra te peropheta Iosepha Semita, « te ani atu nei matou ia oe na ia tauturu mai ia matou nei, o ta oe mau taata, i to oe aroha… na roto i te rave‘a e itehia’i e mea ti‘a matou, i roto i to oe na hi‘oraa, no te roaaraa mai i te faatupuraa i te mau fafauraa ta oe i tuu mai ia matou nei, o ta oe na mau taata, i roto i te mau heheuraa i horo‘ahia mai ia matou ;

Ia ti‘a i to oe hanahana ia faaea mai i ni‘a i ta oe mau taata …

« E te ani atu nei matou ia oe, e te Metua Moʻa e, ia ti‘a i ta oe mau tavini ia haere atu mai roto atu i teie fare nei i te faatarahia i to oe mana na, e ia vai noa ho‘i to oe i‘oa i ni‘a iho ia ratou, e to oe hanahana ra ia vai noa e ati noa‘e ia ratou ra, e o ta oe mau melahi ra ia haapa‘o noa mai ia ratou ra » [PH&PF 109:10–12, 22].11

E faatupu te haereraa hiero i te hoê faito varua. O te hoê o te mau faanahoraa au roa a‘e i roto i te Ekalesia no te faatupu i te hoê faito varua. E faafariu te reira i te aau o te mau metua i te tamarii, e te aau o te tamarii i to ratou mau metua (Malaki 4:6). Te faaitoito nei te reira i te autautururaa utuafare e te tahoêraa.12

4

Haapeepee ana‘e i te haere i te hiero.

Faaite ana‘e i ta tatou mau tamarii i te mau fariiraa pae varua e roaa mai i roto i te hiero. E haapii ana‘e ia ratou ma te haapa‘o maitai e ma te marû i te mau mea o ta tatou e nehenehe e parau mai te au no ni‘a i te mau opuaraa o te fare o te Fatu. Ia vai te hoho‘a o te hoê hiero i roto i to outou fare ia nehenehe ta outou mau tamarii ia ite i te reira. A haapii ia ratou i te mau opuaraa no te fare o te Fatu. A ani ia ratou ia opua mai to ratou apîraa ra ia haere i reira e ia vai ti‘amâ noa no te reira haamaitairaa. Faaineine ana‘e i te mau misionare atoa ia haere ma te ti‘ama i te hiero e ia faariro i te reira ei ohipa rahi atu â i te fariiraa i te piiraa misionare. Opua ana‘e e haapii e e taparu ana‘e i ta tatou mau tamarii ia faaipoipo i roto i te fare o te Fatu. Faaite ‘u‘ana faahou ana‘e, mai tei ore â i ravehia i te matamua ra e, e mea faufaa te vahi e faaipoipo ai na reira atoa te mana e haamana mai ia outou ei tane e ei vahine.13

E mea au na te Fatu ia haere ana‘e to tatou mau feia apî i te hiero ma te ti‘amâ e ia rave i te mau bapetizoraa ei mono no te feia tei ore i farii i te haamaitairaa o te bapetizoraa i roto i te oraraa nei. E mea au na te Fatu ia haere ana‘e tatou i te hiero ma te ti‘amâ no te rave i ta tatou iho mau fafauraa i mua Ia’na e ia taatihia tatou ei tane e ei vahine faaipoipo e ei utuafare. E e mea au na te Fatu ia haere ana‘e tatou i te hiero ma te ti‘amâ no te rave atoa i te reira mau oro‘a no te feia i pohe, e rave rahi ho‘i o ratou tei tia‘i tuutuu ore noa ia ravehia te reira mau oro‘a no ratou.14

I te feia aita i farii i to ratou mau haamaitairaa o te hiero, e aore râ o te ore e mau nei te hoê parau faatiʻa mana no te hiero, te faaitoito atu nei au ia outou ma te haehaa e ma te here ia rohi no te mahana e tomo atu ai outou i roto i te fare o te Fatu. Ua parau fafau mai oia i te feia e haapaʻo maitai i ta ratou mau fafauraa, « E mai te mea e faaroo mai ta’u mau taata i to’u nei reo, e i te reo no ta’u mau tavini ta’u i faataa no te arata‘i i ta’u mau taata, inaha, oia mau ta’u e parau atu nei ia outou e ore roa ratou e tahiti-ê-hia’tu i to ratou ra vahi » (PH&PF 124:45) … Te parau fafau atu nei au ia outou e, e riro to outou iho faito varua, to outou auraa e ta outou tane e vahine e na reira atoa te mau auraa utuafare i te haamaitaihia e i te haapuaihia a haere tamau ai outou i te hiero.15

Ia riro ana‘e tatou ei taata haere hiero e ei taata here hiero. Haapeepee ana‘e i te haere i te hiero, te pinepine a‘e e roaa ia tatou mai te au i te taime, te rave‘a e te nahonaho o to tatou iho oraraa. Haere ana‘e tatou, eiaha râ no to tatou noa mau tupuna tei pohe, e haere atoa râ tatou no to tatou iho haamaitairaa ia haamori i roto i te hiero, no te mo‘araa e te parururaa e roaa mai i roto i taua mau papa‘i tei haamo‘ahia. Ua riro te hiero ei vahi nehenehe, e vahi ho‘i no te heheuraa, e vahi no te hau. E fare te reira no te Fatu. E mea moʻa te reira no te Fatu. Ia riro atoa te reira ei mea mo‘a na tatou e ti‘a’i.16

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A feruri maite i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 1. Nahea tatou i te « faati‘a i te hiero ei taipe rahi no to tatou ti‘araa melo » ?

  • A hi‘o faahou i te mau titauraa no te parau faatiʻa no te hiero i roto i te tuhaa 2. Nahea te oraraa i teie mau titauraa i haamaitai ai ia outou e i to outou utuafare ? No te aha e mea titauhia ia tatou ia tutava noa no te riro mai ei « taata mâ e ei taata tei matara te mau hara o te ao nei » no te tomo i roto i te hiero ?

  • A hi‘o faahou i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te mau haamaitairaa no te raveraa i te ohipa hiero (a hi‘o i te tuhaa 3). Nahea te raveraa i te mau oro‘a o te hiero i haamaitai ai ia outou e i to outou utuafare ? Nahea outou e nehenehe ai e farii rahi atu â i te maitai o te mau haamaitairaa o te hiero ? E ti‘a anei ia outou ia faaite mai i te hoê taime ua farii outou i te puai pae varua e aore râ i te arata‘iraa pae varua i roto i te hiero ? Mai te mea aita outou i haere atura i te hiero, a feruri maite nahea i te faaineine ia outou no te farii i te reira haamaitairaa.

  • E aha te tahi mau rave‘a no te tauturu i te mau tamarii e te feia apî ia haapii no ni‘a i te hiero e ia faatupu i to ratou here i te reira ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Nahea tatou i te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia faatupu i te hinaaro ia faaipoipo i roto i te fare o te Atua ? No te aha e mea faufaa ia haere tatou i te hiero « te pinepine a‘e e roaa ia tatou mai te au i te taime, te rave‘a e te huru o to tatou iho oraraa » ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Salamo 55:14 ; Isaia 2:2–3 ; PH&PF 97:12–17 ; 110:6–10 ; 124:39–41 ; 138:53–54 ; Bible Dictionary, « Temple »

Tauturu haapiiraa

« Pinepine, e i roto i te hoê haapiiraa e rave rahi tumu parau o te ti‘a ia outou ia haapii i roto i te taime i faataahia. No te reira huru, e ti‘a ia outou ia ma‘iti i te mau tumu parau e tano no te feia ta outou e haapii ra » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 101).

Te mau nota

  1. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 135.

  2. Hi‘o Jay M. Todd, « President Howard W. Hunter: Fourteenth President of the Church », Ensign, Tiurai 1994, 4–5.

  3. « The Temple of Nauvoo », Ensign, Setepa 1994, 62-63.

  4. Pure haamo‘araa o te hiero no Bountiful Utah, i roto « ‘Magnificent Edifice’ Consecrated to [the] Lord », Church News, 14 no tenuare 1995, 4.

  5. « The Great Symbol of Our Membership », Ensign, Atopa 1994, 2, 5.

  6. « Exceeding Great and Precious Promises », Ensign, Novema 1994.

  7. « Your Temple Recommend », New Era, Eperera 1995, 6–9.

  8. « A Temple-Motivated People », Ensign, Fepuare 1995, 5.

  9. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 240.

  10. « We Have a Work to Do », Ensign, Mati 1995, 65.

  11. « The Great Symbol of Our Membership », 4.

  12. The Teachings of Howard W. Hunter, 239-40.

  13. « A Temple-Motivated People », 5.

  14. « The Great Symbol of Our Membership », 5.

  15. The Teachings of Howard W. Hunter, 240-41.

  16. « The Great Symbol of Our Membership », 5.